Pentru anularea interdicției au votat judecătorii Domnica Manole, Serghei Țurcan, Vladimir Țurcan. Președintele instanței, Nicolae Roșca, și Liuba Șova au avut opinii separate.
„Curtea a constatat că interdicția contestată nu avea la bază criterii obiective, era una generală și nu era sensibilă la circumstanțele individuale”, a explicat, după pronunțarea deciziei, judecătorul Serghei Țurcan.
El a spus că, atunci când a declarat neconstituțional Partidul Șor, Curtea nu a sugerat ca în privința membrilor acestui partid să fie introduse restricții.
Interdicția de a participa la alegeri se referea la membrii biroului executiv al partidului și la cei aleși din partea acestui partid (deputați, primari și consilieri).
„Curtea a reținut că trebuie de făcut o distincție clară între partidul declarat neconstituțional și drepturile membrilor acestui partid”, a declarat Serghei Țurcan.
De asemenea, potrivit lui, deputații nu au explicat clar de ce au majorat durata interdicției de la 3 ani, cum era prevăzut în proiectul de lege votat în prima lectură, până la 5 ani, în cea finală.
În timpul ședinței, în fața Curții Constituționale s-au adunat susținătorii partidului neconstituțional Șor, care scandau: „Vrem justiție corectă!”, „Jos Maia Sandu!”, „Marina, suntem cu tine!”. În același timp, o avut loc o contramanifestație.
Reprezentanții Parlamentului și Guvernului au cerut ca examinarea sesizării depuse repetat de foștii membri ai Partidului Șor să fie sistată. Asta pentru că, pe 19 septembrie, Curtea a examinat deja această sesizare și pozițiile judecătorilor sunt cunoscute.
Judecătoarea Domnica Manole, care a lipsit atunci pe motiv de boală, a reamintit că o hotărâre propriu-zisă nu a fost luată, deoarece voturile s-au împărțit în mod egal, două pro și două contra. După o scurtă deliberare, judecătorii au respins demersul și au continuat ședința.
Argumentele părților
Deputata Marina Tauber, care a încercat să-și înregistreze candidatura pentru Primăria Bălți, a spus că interdicția introdusă în legislația electorală de guvernarea PAS cu câteva luni înainte de alegerile locale lezează dreptul ei și al colegilor ei de a fi aleși.
Și avocatul reclamanților, Aurel Colenco, a acuzat PAS că a schimbat legislația „în favoarea sa”. El susține că legea nu este clară și mai mulți foști membri ai Partidului Șor nu înțeleg dacă sunt sau nu vizați de restricția respectivă.
Un alt avocat al reclamanților, Cristian Bizian, a spus că interdicția de a participa la alegeri trebuia să fie „individualizată”, adică să fie aplicată doar în privința persoanelor care au avut un rol activ în activitatea partidului declarat neconstituțional.
Reprezentantul Parlamentului, Valeriu Kuciuk, a explicat că, atunci când au introdus interdicția, legislatorii au vrut să elimine „riscurile de corupție electorală”.
„Membrii organelor executive sunt în nucleul partidului. Ei sunt cei care realizează această politică de partid, de corupere a alegătorilor și finanțare ilegală a proceselor electorale, demonstrată deja prin hotărâri irevocabile”, a spus Kuciuk.
„Prin tăcere, membrii organelor executive au susținut activitățile președintelui partidului. Ei puteau și trebuiau să se manifeste că au o altă poziție”, a spus, la rândul său, reprezentantul Guvernului, Eduard Serbenco.
Partidul Șor, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost declarat neconstituțional pe 19 iunie, pe motiv că ar prezenta „un pericol iminent pentru ordinea constituțională democratică”, iar în luna iulie deputații PAS au adoptat o lege care interzice membrilor unui partid neconstituțional să candideze la alegeri.
