Dragoș Vicol: „Noi nu putem să acționăm, cum doresc unii, în ritm pompieristic”

Etichetări, amestecul faptelor cu opiniile și răspândire de știri false, la acestea și alte metode ar face uz presa moldoveană, în special cea afiliată politic. Este una din concluziile experților Centrului pentru Jurnalism Independent, care au monitorizat 12 instituții de presă, mai ales televiziuni, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie. Un interviu la această temă cu președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoș Vicol.

Interviu cu președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoș Vicol

Dragoș Vicol

​Dragoș Vicol: „Eu, în primul rând, nu sunt de acord cu acele voci pe care le consider singulare, care menționează că autoritatea regulatorie din domeniul audiovizualului din Republica Moldova este inertă și nu are o reacție imediată în ceea ce privește asemenea derapaje. Cu certitudine atunci când ne referim la discursul de ură, când ne referim la anumite elemente care vin să deprecieze imaginea unei persoane, indiferent că este o personalitate politică sau este un individ obișnuit, cu certitudine trebuie să ne raportăm la prevederile actelor care, practic, ghidează activitatea audiovizuală și, în primul rând, este vorba de Codul serviciilor media audiovizuale.

Cu atât mai mult, trebuie să menționez că pe durata campaniei electorale, dar și a perioadei electorale, noi am reacționat în permanență la sesizările, contestările care au venit din partea unor concurenți electorali, din partea anumitor partide politice, care au invocat nerespectarea echilibrului social-politic sau alte elemente care vizează, în opinia acelui concurent, inițierea campaniei electorale înainte de startul ei din data 25 ianuarie.

Însă mai există o prevedere foarte importantă în Codul serviciilor media audiovizuale, care menționează faptul că noi ar trebui să identificăm o modalitate amiabilă de tranșare a anumitor disensiuni. Deci, noi punem în aplicare această metodă prin care purcedem imediat la sancționarea sau la aplicarea de anumite sancțiuni și încercăm să identificăm o cale amiabilă.”

​Europa Liberă: De ce credeți că această cale amiabilă este cel mai potrivit model?

Dragoș Vicol: „Mie mi se pare că este cel mai potrivit model ținând cont de faptul că trebuie să sensibilizăm atât furnizorii de servicii media, cât și opinia publică în privința faptului că ar trebui să fie curmate aceste metode pe care le-ați enunțat Dvs. În ceea ce vizează lustruirea anumitor concurenți electorali sau, din contra, turnarea, îmi cer iertare, de zoi în capul altor concurenți electorali, din acest punct de vedere, noi facem un apel la rațiune, la moralitate și, nu în ultimul rând, la probitatea morală a surselor de informare în masă și dacă vedem că aceste metode sunt în definitiv ineficiente, abia atunci încercăm să aplicăm sancțiunile care sunt prevăzute și care trebuie să țină cont și de gravitatea faptei.”

​Europa Liberă: Ați menționat că ați reacționat la sesizări, dar ce împiedică Consiliul Audiovizualului să se autosesizeze și să inițieze monitorizarea posturilor TV, de exemplu, despre al căror conținut există semnale că difuzează informație manipulatoare pentru a constata derogările de la legislație și a aplica sancțiuni sau avertizări?

Dragoș Vicol: „Într-adevăr, noi ne vom autosesiza, este o prerogativă a fiecărui membru al Consiliului Audiovizualului (CA), dacă vom atesta asemenea derapaje, însă înainte de aceasta vreau să vă spun că noi deja am dispus printr-o decizie a Consiliului Audiovizualului, adoptată cu unanimitate de voturi în ședința din 21 ianuarie, monitorizarea principalelor buletine informative ale mai multor posturi de televiziune din Republica Moldova. Este vorba de Moldova 1, radiodifuzorul public, TV8, Prime, Publika TV, Canal 2, Canal 3, Accent TV, NTV Moldova, ProTV Chișinău, Jurnal TV, RTR Moldova, Orhei TV și Televiziunea centrală.

Această monitorizare va fi desfășurată concomitent cu autosesizările venite din partea membrilor CA, dar și a sesizărilor, contestațiilor pe care le poate depune orice cetățean al Republicii Moldova, orice autoritate publică centrală sau locală sau concurent electoral, fie că e vorba de un candidat independent, de un partid politic, fie că este vorba de circumscripția națională sau de circumscripțiile uninominale.”

​Europa Liberă: Vorbind despre campania electorală, experții media anticipează că, în ajunul alegerilor din 24 februarie și al referendumului, numărul încălcărilor se va mări...

Dragoș Vicol: „Noi chiar am anticipat intensificarea acestor turații de care amintiți Dvs. și chiar la finele anului trecut am demarat în trombă aceste activități febrile și o să le trec succint în revistă. În primul rând, este vorba de recepționarea declarațiilor din partea tuturor posturilor de televiziune din Republica Moldova prin care și-au manifestat dorința sau nedorința de a reflecta campania electorală.

Când ne referim la reflectarea campaniei electorale, avem în vedere următoarele elemente foarte, foarte importante: este vorba de asigurarea dezbaterilor electorale; în al doilea rând, publicitatea electorală; în al treilea rând, prezența știrilor cu caracter electoral în cadrul buletinelor de știri și, nu în ultimul rând, plasarea spoturilor publicitare cu caracter civic, care sunt elaborate atât de Comisia Electorală Centrală, cât și de organizațiile nonguvernamentale.

Noi suntem conștienți de faptul că în prezenta campanie electorală, care va viza atât alegerile parlamentare, cât și referendumul republican consultativ, vom avea foarte mult de lucru. Din acest punct de vedere, am și anunțat respectiva monitorizare, inclusiv monitorizările le vom face în premieră în acest an până în data de 24 februarie, fiindcă modificările efectuate la Codul Electoral permit agitația electorală inclusiv până în ziua scrutinului. Din această cauză, vreau să vin cu anumite precizări pentru a anticipa anumite critici.

Deci, monitorizările efectuate de către Consiliul Audiovizualului, cel mai probabil, vor fi efectuate pe o durată de la 7 până la 10 zile, în mai multe tranșe, ținând cont de următoarele elemente: în primul rând, nu putem să diminuăm perioada monitorizării luând în considerare faptul că nu toți concurenții electorali generează evenimente cu caracter electoral pe parcursul a 2-3 zile și vrem să avem o imagine, un tablou cât mai complex; în al doilea rând, rezultatele monitorizării cu promptitudine vor fi puse la dispoziția celor vizați, a posturilor de televiziune pe care îi rog și pe această cale să fie receptivi și să-și prezinte propria poziție în termeni utili, astfel încât să putem fixa data ședinței în care vom dezbate aceste rapoarte de monitorizare având deja poziția postului de televiziune enunțată și cu prezența respectivului post. Și abia după aceste dezbateri vom vedea, fiindcă suntem o instituție, reamintesc, colegială, Consiliul Audiovizualului, prin majoritate de voturi, vom încerca să vedem dacă au fost atestate anumite derogări.

Și mai există o chestiune foarte importantă – noi nu putem să acționăm cum doresc unii, în ritm pompieristic. O anumită, de exemplu, derogare a fost comisă, în opinia cuiva, și noi trebuie imediat fie să sistăm emisia sau să aplicăm imediat sancțiunile respective. Este vorba de un proces firesc, fiindcă noi monitorizarea o desfășurăm în conformitate cu prevederile Metodologiei de monitorizare a campaniei electorale și am primit suportul experților de la Consiliul Europei, care ne-au ghidat, care au desfășurat seminare cu monitorii noștri de la Consiliul Audiovizualului, astfel încât trebuie, în opinia lor, respectate, și noi vom respecta absolut toate etapele. Și ca un element foarte important noi am adresat încă de la sfârșitul anului trecut un îndemn și am remis și scrisorile respective în adresa tuturor partenerilor de dezvoltare – Ambasada Statelor Unite, Delegația Uniunii Europene, Consiliul Europei, OSCE și alte misiuni importante prin care i-am rugat să ne delege experți cu experiență vastă în ceea ce vizează monitorizarea campaniilor electorale, pentru a aduce astfel un plus de credibilitate și instituției noastre, dar și procesului pe care îl vom desfășura.

Sperăm că vor fi receptive aceste organizații cărora le-am adresat aceste demersuri și ne vor pune la dispoziție experții respectivi, care am rugat să fie detașați la Consiliul Audiovizualului full time pentru a participa activ la toate etapele de monitorizare – monitorizarea propriu-zisă, stocarea informației, diseminarea ei, transformarea acestei informații în proiecte de decizie, inclusiv prezența lor la dezbaterile din cadrul ședințelor publice ale Consiliului Audiovizualului. Astfel, având suportul acestor parteneri externi, care sunt experți și au o viziune și o experiență deosebită în ceea ce vizează monitorizarea produselor audiovizuale, vom avea o imagine care să corespundă cât mai mult realității și din perspectiva cel puțin a componentei audiovizuale alegerile în Republica Moldova nu vor fi viciate din această perspectivă.”

Europa Liberă: Vorbiți despre experți media internaționali?

Dragoș Vicol: „Exact, exact!”

Europa Liberă: Anticipați însă colaborări cu societatea civilă locală?

Dragoș Vicol: „Sigur că da! Și vreau să vă spun chiar un lucru deosebit de important că în ultimele campanii electorale, mă refer la campania pentru alegerile locale, dar și la cea prezidențială din anul 2016, deci rapoartele societății civile, și mă refer la cei mai importanți actori de pe acest segment, cum ar fi APEL, API, aproape în totalitate au coincis cu rezultatele monitorizărilor efectuate de Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova. Deci nu au existat discrepanțe majore sau nu au existat anumite elemente care să nu prezinte același tablou, ceea ce ne confirmă faptul că și societatea civilă, și Consiliul Audiovizualului au luat în calcul toate elementele care să prezinte un tablou cât mai aproape de realitate și s-au raportat față de acest exercițiu cu maximă seriozitate.”

Europa Liberă: Totuși înseamnă că ați lucrat mai mult în paralel decât împreună? Dvs., instituția pe care o reprezentați, în ce măsură citește, urmărește rapoartele de monitorizare prezentate de experții media din Republica Moldova?

Dragoș Vicol: „Aceste rapoarte ne sunt remise cu regularitate. Reprezentanții societății civile ne invită la evenimentele la care sunt prezentate aceste rapoarte ale societății civile, însă și aici în ceea ce vizează societatea civilă, noi ne raportăm, ca să nu fac o distincție sau o delimitare netă, la cele mai importante organizații nonguvernamentale care și-au adjudecat acest credit de încredere. Și menționez aici API și APEL și Centrul Independent de Jurnalism, deci cele mai importante structuri. Noi suntem puțin mai refractari față de anumite organizații nonguvernamentale care apar peste noapte, care nu au expertiză și recunoaștere internațională, dar încercăm și acolo să vedem dacă există anumite elemente care pot asana, pot îmbunătăți activitatea Consiliului Audiovizualului.

Da, aveți dreptate! În aparență noi lucrăm paralel, însă trebuie să menționez faptul că foarte multe practici ale organizațiilor nonguvernamentale s-au regăsit în această metodologie la care au lucrat experți internaționali și care ne-a fost pusă la dispoziție. Deci, această monitorizare a beneficiat inclusiv de girul multor reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale și este considerată ca atare o metodologie eficientă, o metodologie bună, o metodologie care ne permite să reflectăm cele mai importante carențe ale discursului audiovizual pe durata perioadei și campaniei electorale. Și aici aș veni cu încă un element inedit, deci Consiliul Audiovizualului a asigurat, prin decizia adoptată anterior, și accesul persoanelor cu nevoi speciale, persoanelor cu dizabilități la tot ceea ce vizează procesul electoral.

Concret, noi am indicat că dezbaterile electorale cu obligativitate trebuie să fie secundate de limbajul mimico-gestual sau de titrele respective. Dacă nu este posibil ca acest lucru să se desfășoare în regim live, atunci cel puțin în reluare, ca persoanele cu nevoi speciale să poată să se considere parte integrantă a informării corecte pe durata campaniei electorale și în acest sens noi am emis o decizie încă în anul 2017, dar știți că noi mai avem și o altă decizie a Consiliului Audiovizualului prin care cel puțin un buletin de știri în perioada de maximă audiență trebuie să fie însoțit de limbajul mimico-gestual. Și mai mult decât atât, radiodifuzorii naționali sunt obligați să dea în reluare emisiunile de dezbateri electorale și acele care vor fi prezentate în reluare, deci obligativitatea lor este să fie prezentă subtitrarea sau limbajul mimico-gestual, fiindcă nu-i putem obliga în regim live, ținând cont de faptul că nu există suficienți translatori, suficiente persoane pregătite mai ales în ceea ce vizează limbajul mimico-gestual din limba română. Din limba rusă există mai multe persoane calificate, în ceea ce vizează transpunerea în limbaj mimico-gestual a discursului în limba română am înțeles din partea societăților respective că există probleme în asigurarea cu specialiști calificați.”

Europa Liberă: Pe 1 ianuarie a intrat în vigoare noul Cod al audiovizualului. Care sunt dificultățile pe care le întâmpină Consiliul Audiovizualului în punerea lui în practică?

Dragoș Vicol: „Nu avem dificultăți majore în sensul funcționalității sau punerii în aplicare, însă foarte important este faptul că noi am identificat în acest Cod al serviciilor media audiovizuale responsabilități sporite pentru punerea în aplicare a acestui cod. Și mă refer la o multitudine de regulamente, de acte. Deci circa 24 de documente, când zic, nu sunt documente simple, sunt unele foarte, foarte complexe și este vorba de regulamentele privind condițiile, criteriile și procedura de acordare, de prelungire, de modificare, de revocare și de suspendare a licențelor de emisie și autorizațiilor de retransmisie, fiindcă se schimbă paradigma și propriu-zis nu doar procedura, dar și modalitatea. În continuare avem de modificat statutul CA, Strategia de dezvoltare a serviciilor media pe termen scurt și lung iarăși ține de competența noastră și a fost indicat în Codul serviciilor media audiovizuale că ne revine nouă acest lucru. Apoi urmează regulamentul de organizare și funcționare internă a consiliului, stabilirea criteriilor pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului de Observatori, care se va numi Consiliul de Supraveghere, asigurarea dreptului de acces la serviciile audiovizuale ale persoanelor cu dizabilități de văz și auz, urmează să aprobăm și Declarația cu privire la transparența proprietății furnizorilor de servicii media, regulamentul de efectuare a controlului, modele de avize, declarații ș.a.m.d.

Trebuie să aprobăm lista evenimentelor de importanță majoră, lista furnizorilor de servicii media naționali, regionali și locali. Și aici avem foarte mult de lucru cu cei de la Agenția Statistică. Regulamentul privind conținuturile audiovizuale mie mi se pare unul dintre cele mai importante regulamente care trebuie operate de către Consiliul Audiovizualului și avem la dispoziție, conform prevederilor noului Cod al serviciilor media audiovizuale, de la șase până la 12 luni de punere în aplicare a respectivului Cod.

Aceasta ar fi foarte, foarte succint ceea ce trebuie să facă Consiliul Audiovizualului, având în vedere, după cum ați menționat că de la 1 ianuarie a intrat în vigoare respectivul Cod. Deci avem peste 24 de acte importante și am creat din acest punct de vedere grupurile de lucru în care sunt implicați cei mai importanți specialiști din cadrul Consiliului Audiovizualului, beneficiem de expertiza partenerilor noștri de dezvoltare și chiar ca o informație recentă, de ultimă oră, este că săptămâna aceasta și săptămâna viitoare vom desfășura trei seminare cu suportul Consiliului Europei în care vom informa toți furnizorii de servicii audiovizuale din Republica Moldova în privința modalităților de raportare față de respectivul Cod.

Vom face trei seminare regionale, vineri vom desfășura la Chișinău, iar săptămâna viitoare, marți și miercuri – la Bălți și la Cahul, în care vom răspunde tuturor întrebărilor furnizorilor de servicii media, dar și ale distribuitorilor de servicii media audiovizuale. Mă refer la cabliști, ca să înțeleagă ei cum trebuie această informație diseminată, cum trebuie aplicată și pusă în practică.”