Eugen Tomac: Nu există unioniști buni sau răi, există cetățeni ai R. Moldova care își respectă trecutul

Eugen Tomac: Nu există unioniști buni sau răi, există cetățeni ai R. Moldova care își respectă trecutul

Pe lângă criza de sănătate cu care ne confruntăm cu toții, traversăm și o criză energetică gravă. Pentru R. Moldova însă, aceasta a luat proporții de-a dreptul dramatice. Vorbim despre instituirea unei stări de alertă în sectorul energetic. De aceea, este esențial ca România și Uniunea Europeană să fie alături de cetățeni și să le ofere sprijinul necesar. Întâlnirea pe care am avut-o cu președinta R. Moldova mi-a întărit convingerea că trebuie să facem și mai mult pentru a susține efortul pe care și l-a asumat, într-o perioadă foarte complicate, a declarat Europei Libere, Eugen Tomac, europarlamentar român.

Europa Liberă: Vă aflați în capitala Republicii Moldova ca parte a unei vizite a delegației române din Grupul Partidului Popular European în Parlamentul European. Ați reușit deja să treceți întreaga agendă, pentru că v-ați întâlnit cu primele persoane în stat, ați discutat, cel mai probabil, și ce include agenda bilaterală UE – Republica Moldova, iar subiecte de actualitate rămân foarte multe pe această agendă, de la justiție până la pandemia de COVID-19. Cu ce impresii vă întoarceți la Bruxelles sau la București, unde mergeți?

Eugen Tomac: „Plec cu o imagine foarte bine conturată în ceea ce privește realitățile prin care trece Republica Moldova astăzi. Într-adevăr, am făcut parte din delegația Partidului Popular European, care a vizitat Republica Moldova la invitația Parlamentului Republicii Moldova. Cred că dincolo de chestiunile pe care le pot detalia legat de discuțiile pe care le-am avut, vizita noastră a avut un scop foarte bine determinat, și anume acela de a consolida și a asigura partenerii de la Chișinău că la Bruxelles există oameni care în mod constant gândesc spre Republica Moldova, și nu doar la Bruxelles și la București. Și chiar dacă nu gândesc, cel puțin eu, Siegfried Mureșan, Rareș Bogdan și alți colegi din Parlamentul European care ridicăm subiectul legat de realitățile din Republica Moldova în mod constant în Parlamentul European. Deci, din acest punct de vedere, noi am venit doar să-i asigurăm pe partenerii de la Chișinău că înțelegem foarte bine prin ce provocări trece Republica Moldova, mesajul...”

Europa Liberă: Și mai cu seamă că se suprapun foarte multe crize – criza energetică, criza pandemică, situația precară din justiția Republicii Moldova, unii cred că povara pusă pe umerii celor care și-au asumat guvernarea la 11 iulie este prea mare, mai cunoașteți, cetățenii au așteptări foarte mari. Dar de unde bani, de unde posibilități să rezolvi toate aceste probleme care se adună?

Eugen Tomac: „Așa este și acest lucru l-am observat în rezultatul alegerilor, marea majoritate a cetățenilor Republicii Moldova au spus: „Am experimentat tot ce s-a putut în cei 30 de ani de la crearea Republicii Moldova, vrem un singur partid și o singură echipă să gestioneze destinele noastre”. Am avut o întâlnire în această dimineață foarte utilă cu un om extrem de echilibrat și realist cum este dna președintă Maia Sandu, ne-a prezentat situația prin care trece Republica Moldova și ce așteaptă Domnia Sa de la Uniunea Europeană și de la România.

Eugen Tomac: La Bruxelles și București există oameni care în mod constant gândesc spre R.Moldova

Nu voi intra foarte mult în detalii, dar cert este că Republica Moldova în această perioadă are într-adevăr o șansă reală, pentru că are în vârful statului un om extrem de realist, pragmatic și care vrea să confirme și a confirmat și până în prezent doar prin fapte și, într-adevăr, într-o furtună cum este cea pe care o traversăm acum este absolut esențial să ai în vârful statului oameni care pun mai presus de orice interesul cetățenilor Republicii Moldova. Asta am simțit și la întâlnirea cu premierul Gavrilița, asta am simțit și la întâlnirea cu președintele parlamentului, dl Grosu, pentru că această criză de sănătate publică care apasă puternic în societate, pentru că oamenii văd că sediul acestei crize nu este în Republica Moldova, dar ea afectează pe toată lumea, inclusiv în România se produc tragedii în aceste zile, pentru că mor sute de persoane în fiecare zi.

Nu este însă puțin lucru, aici autoritățile de la București și Uniunea Europeană au fost destul de prompte în a susține sistemul de sănătate din Republica Moldova la fel cum sunt convins că și Republica Moldova o va face, chiar înțeleg că zilele acestea vor fi trimiși medici din Republica Moldova pentru a-i ajuta pe colegii lor din România. Deci, din acest punct de vedere se face omenește tot ce se poate, însă suprapunerea acestei crize de sănătate cu o criză energetică fără precedent pentru Republica Moldova arată, de fapt, cât de vulnerabil este statul Republica Moldova și cât de important este ca cetățenii să înțeleagă și, pe de altă parte, oamenii politici să adopte deciziile cele mai bune pentru a explica opiniei publice, consumatorului, de ce Republica Moldova a ajuns în acest punct extrem de sensibil cu o presiune fără precedent pe...”

Europa Liberă: Preocuparea cetățeanului astăzi e să depășească această perioadă a anului rece, să poată să se încălzească și, mai cu seamă, să aibă bani să poată achita eventual tarifele majorate.

Eugen Tomac: „Categoric! Noi am avut și o dezbatere în Parlamentul European, am spus-o din capul locului că Federația Rusă șantajează statele europene într-un context extrem de nefericit când criza de sănătate publică ne-a pus în față și această criză de energie. Federația Rusă manipulează prețul la gaze în toată Europa și sunt convins că o va face așa cum o face în prezent și în relația cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar Federația Rusă încearcă să afișeze acum o disponibilitate pentru un dialog cu autoritățile Republicii Moldova. În luna noiembrie urmează să aibă loc o întâlnire între șefii diplomațiilor de la Chișinău și Moscova, dl Lavrov, ministrul de externe rus, a spus că cel mai probabil UE și SUA pun piedică dialogului între cele două state și că nu i-ar permite inclusiv președintei Sandu să discute cu Rusia.

Eugen Tomac: „Este fals tot ceea ce prezintă opiniei publice Kremlinul astăzi, pentru că relațiile între state trebuie să se consolideze plecând de la respectul reciproc, or faptul că Gazprom-ul până la această oră nu a venit cu o ofertă foarte concretă și până la această oră nu au existat premise care să anunțe o asemenea abordare diferită în relația cu anumite state din Europa, Republica Moldova nefăcând parte din Uniunea Europeană, dar tocmai pentru că cetățenii Republicii Moldova au votat nu neapărat împotriva Federației Ruse, campania nu a fost despre Rusia, că a încercat Dodon să prezinte lucrurile deformat și să aducă vectorul geopolitic în dezbatere, asta este o altă chestiune, dar faptul că angajamentele contractuale nu au fost respectate și la ora actuală pur și simplu e pusă Republica Moldova în fața unor opțiuni extrem de dificile, între a merge mai departe, încercând să găsească soluții și asta însemnând să se împrumute foarte mult sau să încerce să ajungă la un compromis cu Gazprom-ul, care pur și simplu, din punctul meu de vedere, șantajează astăzi într-un mod incalificabil Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cetățeanul va pune pe cântar totuși, inclusiv luând în calcul deznodământul acestei crize energetice, cine va întinde dezinteresat o mână de ajutor pentru Republica Moldova să depășească această criză - Estul sau Vestul?

Eugen Tomac: „Este greu de estimat, pentru că din rațiuni oneste poți înțelege lucrurile până la un punct, dar atunci când ești direct afectat, întregul sistem de evaluare poate fi afectat și oamenii vor lucruri foarte simple, de asta au și tranșat lucrurile votând într-un anumit fel corect în cursul acestui an. De ce spun acest lucru? Pentru că oamenii vor mai puțină corupție, vor instituții care să funcționeze în interesul cetățeanului, vor drumuri mai bune, vor spitale, vor școli și, bineînțeles, prețuri decente raportate la economia Republicii Moldova. Or, ceea ce se întâmplă acum arată cât de vulnerabil este statul Republica Moldova în fața unor amenințări, din punctul meu de vedere fără precedent prin acest șantaj energetic, pentru că faptul că...”

Europa Liberă: Deci, vulnerabilitatea securității statului?

Eugen Tomac: „E un atentat direct la securitatea Republicii Moldova atunci când nu ai alternative realiste. Sigur că opțiuni pot fi discutate, dar când în mod tradițional ai un contract și el nu-ți este respectat, din acest punct de vedere este evident că mizele acestei presiuni fără precedent la adresa Republicii Moldova sunt cu totul altele, poate să îmi spună...”

Europa Liberă: Dar Dvs. cunoașteți și criticile aduse din partea opoziției, care insistă că primele persoane în stat ar fi trebuit să discute cu Gazprom-ul, cu Federația Rusă subiectul asigurării cu gaze al Republicii Moldova.

Eugen Tomac: „Nu am niciun fel de îndoială că autoritățile de la Chișinău încearcă să găsească formulele cele mai potrivite pentru a ajunge la un numitor rezonabil în ceea ce privește respectarea unui contract, pentru că în Uniunea Europeană a fost o dezbatere largă în mod constant legată de Nord Stream 2 și nici n-a fost pus în funcțiune Nord Stream 2, că deja suspiciunile se confirmă, Federația Rusă face jocuri politice, utilizând instrumentele economice, ceea ce este inacceptabil, pentru că un contract economic trebuie să aibă regulile lui pe baza căruia funcționează pe plan internațional și cu totul altele sunt chestiunile politice, ori aici observăm o abordare în stilul specific Federației Ruse, acela de a utiliza orice instrument pentru a-și atinge obiective, din punctul meu de vedere, evident politice, sancționezi Republica Moldova tocmai pentru că cetățenii își doresc instituții independente, își doresc democrație, își doresc respect, își doresc respect pentru demnitatea umană, își doresc să trăiască exact așa cum trăiesc mulți cetățeni ai Republicii Moldova care au plecat de aici în diferite state ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, totuși autoritățile statului au încercat să diversifice sursele energetice, s-a construit gazoductul Iași-Chișinău, de zece ani tot se insistă că el ajunge să fie funcțional, a ajuns să fie funcțional, dar gaze nu curg prin țevile acestui gazoduct. Credeți că de această dată la modul cel mai serios flacăra albastră va ajunge în casele cetățenilor până la Chișinău din acest gazoduct?

Eugen Tomac: „Pentru asta a fost creat gazoductul, ca atunci când...”

Europa Liberă: Zece ani se taie panglica...

Eugen Tomac: „Zece ani... Știm foarte bine că lucrurile au tergiversat tocmai pentru că au existat interese la Chișinău să tergiverseze acest proiect, nu este o noutate pentru nimeni. Mai mult decât atât, și motivul pentru care a fost creat acest gazoduct este pentru a exista o alternativă, mi-aș dori enorm ca România să poată veni în sprijinul Republicii Moldova în cazul în care...”

Europa Liberă: Va putea veni, iată, în acest caz dificil, în această situație destul de precară?

Eugen Tomac: „Nu sunt în măsură să fac speculații, nu sunt în măsură, pentru că eu nu fac parte nici din Guvernul României, nu sunt nici membru al partidului care este la guvernare astăzi, tot ceea ce pot să vă asigur însă este că în România în situații-limită deciziile au fost întotdeauna de a susține Republica Moldova, fie că a fost cazul de COVID, am trimis primele doze, deși aveam nevoie de doze de vaccin și în țară. Și în situația actuală, chiar dacă stocurile noastre sunt puternic afectate, sunt convins că se vor găsi soluții pentru a suplini un anumit gol care există în Republica Moldova, dar situația este nefirească în ansamblul ei. Tocmai de aceea spun că toate statele, începând de la Ucraina, statele baltice, și nu numai, toate sunt puternic afectate de această criză a energiei, criză pe care o speculează din plin și o utilizează cu scopuri politice Federația Rusă.”

Europa Liberă: Dar liderul de la Kremlin, Putin, a anunțat deja că el este gata să suplinească nevoile pentru asigurarea statelor europene cu gaz rusesc.

Eugen Tomac: „Iată asistăm aici la un dublu discurs specific lui Putin. Uitați-vă Turcia, este un stat care a primit o cantitate dublă de gaz până în prezent în comparație cu anul trecut. Deci, pentru Turcia s-au putut livra cantitățile necesare de gaze, pentru Republica Moldova – nu, nu mai vorbesc de alte state ale Uniunii Europene care au solicitat suplimentarea pentru a-și consolida rezervele.”

Europa Liberă: Dar credeți că negocierile Republica Moldova – Gazprom au la mijloc dosarul transnistrean?

Eugen Tomac: „Nu am elemente să fac speculații pe asemenea temă, dar este evident că Moscova încearcă să utilizeze această pârghie pentru a face anumite presiuni asupra autorităților Republicii Moldova. N-aș vrea să intru în speculații, pentru că nu cunosc elemente, însă niciodată Rusia nu a lăsat Republica Moldova să își dezvolte propriul destin sau pe oamenii din această regiune să aibă propriul destin, atunci când au avut pârghii prin care au putut să își afișeze cu un cinism incredibil influența pe care o pot exercita. Și asta se întâmplă în aceste zile în Republica Moldova - Kremlinul cu foarte mult cinism atacă Republica Moldova, utilizând instrumentul gazelor.”

Europa Liberă: Continuăm cu nevoia promovării reformelor. Actualii guvernanți au promis că sunt hotărâți să implementeze reforme în cele mai importante sectoare, a fost și promisiunea partidului pro-prezidențial PAS, care a câștigat 63 de mandate în parlament, că va continua să lupte vehement împotriva corupției și că va promova reforma în justiție. Dar până unde a ajuns astăzi reforma în justiție? Vedeți ceea ce se întâmplă în acest sector. Cum înțelegeți aceste evoluții care au loc într-un domeniu atât de important precum justiția, pentru că de la statul de drept pornesc toate?

Eugen Tomac: „Republica Moldova nu poate ieși din acest cerc vicios în care a intrat de mai bine de aproape trei decenii fără o reformă solidă a justiției, fără o justiție credibilă nu se poate face nimic, cetățenii nu-și pot cere dreptate, pentru că nu cred în justiție, mediul de afaceri nu se poate dezvolta, pentru că atunci când există aceste suspiciuni legate de corupția din justiție este în mod clar că nu ai cum să privești spre perspective mai bune dacă nu îți asumi reformarea acestui sistem.”

Europa Liberă: Da, dar în Republica Moldova acum opiniile sunt împărțite referitor la cum trebuie să fie promovată această reformă în justiție - cei care au ajuns la putere au o concepție, cei care au ajuns în opoziție sunt de partea altei concepții.

Eugen Tomac: „Cei care sunt în opoziție au avut șansa să demonstreze că sunt capabili să reformeze sistemul și el să fie funcțional și credibil. Din păcate, am observat că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în Republica Moldova n-a făcut decât să înflorească schemele de corupție, corupție bancară în mod special, un anumit tip de corupție pe care nu o întâlnești în alte state. Și din acest punct de vedere este evident că sistemul de justiție din Republica Moldova trebuie reformat din temelie, nu cred că există vreo reținere pentru cineva în a înțelege că în Republica Moldova au existat foarte mulți procurori corupți, foarte mulți judecători corupți și din acest punct de vedere s-a putut ca anumite scheme, cu o implicare incredibilă și externă, să permită un jaf din banul public la o asemenea scară. Și singura soluție pentru a merge mai departe este să se reformeze întregul sistem și pachetul pe care-l pregătesc cei de la guvernare este esențial în acest sens, pentru că Republica Moldova nu va putea supraviețui ca un sac fără fund, apelând continuu la mila sau suportul Uniunii Europene sau al Statelor Unite, care susțin un stat democratic dornic să se reformeze, dar acest lucru trebuie probat și prin fapte. Și din acest punct de vedere, cred că actuala majoritate este obligată, condamnată, dacă vreți, să înceapă acest proces.”

Europa Liberă: Mulți se întreabă dacă înlocuirea procurorului general rezolvă întreaga ecuație din sistemul de justiție în Republica Moldova.

Eugen Tomac: „Nicidecum! Nu cred în acest lucru, nu cred că un sistem stă într-un singur om. În Republica Moldova sunt foarte mulți oameni care, dacă au înțeles foarte bine mesajul, trebuie să se retragă singuri din sistem, sunt convins că există foarte mulți oameni de bună-credință care din rațiuni ce țin de context nu au putut să-și desfășoare onest activitatea și, fie au evitat, fie au stat în retragere, și a sosit un moment bun în care se pot reimplica din nou și să-și facă meseria cu bună-credință. Ce trebuie să înțeleagă și oamenii din sistemul juridic, și nu numai din sistemul juridic, din tot sistemul public, este că nu va veni nimeni, nici din România, nici din Germania, nici din Franța, să lucreze pentru cetățenii Republicii Moldova. Aceste sisteme trebuie să se reformeze și să plece de la principiul că servesc interesul public și au obligația față de societate, dacă vor să fie Republica Moldova respectată, să înțeleagă că de la ei, de la propriul lor exemplu, de la modul cum ei se atașează față de activitatea pe care o desfășoară va fi sau nu, mai mult sau mai puțin, respectată Republica Moldova. Și vor pleca mai mulți sau mai puțini cetățeni din Republica Moldova, pentru că acest exod a produs efecte în toată societatea. Și este extrem de trist să întâlnești oameni în mod constant care ajung la concluzia că nu mai am nicio soluție, trebuie să plec. Până unde va continua acest proces? Și din acest punct de vedere este esențial ca reforma să înceapă, cei care au menținut această schemă extrem de păguboasă din toate punctele de vedere trebuie să facă un pas înapoi, iar cei care sunt de bună-credință să aibă curaj să se implice mai mult, de asta are nevoie Republica Moldova azi.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană se ghidează de un slogan: „Mai mult pentru mai mult”, mai multe reforme – mai multă asistență. Dacă ar fi să vorbiți despre felul cum încearcă Republica Moldova să respecte prevederile Acordului de Asociere pe care-l are cu Uniunea Europeană, e mare restanța la capitolul îndeplinirii condiționalităților?

Eugen Tomac: „Dincolo de angajamente, dincolo de rezultate evidente este necesar să nu uităm partea de bază, și anume armonizarea legislației, armonizarea legislației astfel încât criterii precum transparența, criterii precum competența, criterii care să pună în evidență și să credibilizeze sistemul bancar, care este la pământ în clipa de față, sunt esențiale și din acest punct de vedere este evident că Uniunea Europeană creditează cu foarte multă încredere actuala administrație. Republica Moldova nu a avut niciodată, nici în urmă cu zece ani, nici cu un alt prilej o atât de largă deschidere în ceea ce privește credibilitatea de care se bucură liderii de la Chișinău astăzi. Și acest lucru trebuie fructificat din plin, dar în mod obligatoriu el trebuie compensat prin fapte concrete pe care actuala guvernare trebuie să le pună în aplicare și la acest capitol justiția joacă un rol-cheie, dar nu numai justiția, este nevoie și de o reformă substanțială în ceea ce privește audiovizualul, este necesară o reformă a sistemului bancar, sunt foarte multe domenii unde, din punctul de vedere al efectelor, acest lucru trebuie să se întâmple într-un ritm mult mai alert.”

Europa Liberă: Ați adăuga aici și reforma administrativ-teritorială?

Eugen Tomac: „Categoric, da, pentru că este depășită și la ora actuală e o risipă inutilă de resurse și aici, însă reforma administrativ-teritorială trebuie făcută cu multă înțelepciune și comunicare cât mai onestă către cetățeni. Oamenii înțeleg, lor trebuie să li se explice însă de ce anumite decizii trebuie luate, de ce de anumite lucruri trebuie să te lipsești, tocmai pentru ca să poți ca societate să mergi înainte.”

Europa Liberă: România rămâne avocatul Republicii Moldova pe calea integrării europene, dar acolo, la Bruxelles, trebuie convinse toate statele membre ale Uniunii Europene că Republica Moldova are șanse să se apropie mai mult de standardele Uniunii Europene. Se uită Bruxelles-ul mai departe de hotarul Uniunii Europene? Și ce se întâmplă cu acest Parteneriat Estic, pentru că din șase state au rămas doar trei să continue insistent pe calea eurointegrării?

Eugen Tomac: „Sună foarte protocolar „avocat”. România este profund legată de Republica Moldova din toate punctele de vedere. Nu avem cum să nu susținem Republica Moldova în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, pentru că suntem aceiași. Îmi este foarte ușor să le aduc argumente tuturor colegilor, fie că sunt irlandezi, oameni care nu prea știu foarte multe nici despre România, dar despre Republica Moldova nici atât, sau colegilor din alte state, pentru că suntem aceeași națiune. Republica Moldova a avut un parcurs extrem de dur încă din perioada sovietică și din acest punct de vedere avem obligația să facem tot ce ne stă în putință pentru a aduce cât mai mulți bani în Republica Moldova și pentru a o ajuta să se apropie cu pași cât mai rapizi de Uniunea Europeană și este mult mai ușor atunci când ai și parteneri credibili la Chișinău. Și acest proces trebuie fructificat, nu se va mai întâlni foarte curând cu aceste oportunități Republica Moldova, și România are obligația să facă mult mai mult – să construiască mult mai multe poduri, să încurajeze oamenii de afaceri de succes din România să investească și în Republica Moldova, să creeze premise și facilități și pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, să se extindă mult mai facil și mult mai ușor și pe piața din România. Deci, din acest punct de vedere avem foarte multe lucruri de recuperat, foarte multe lucruri de corectat în ceea ce privește comunicarea între cele două state. Roaming-ul e o problemă, trebuie rezolvată cât mai rapid.”

Europa Liberă: Și despre această problemă cu barbă se discută de foarte mult timp.

Eugen Tomac: „Se va rezolva, sunt convins.”

Europa Liberă: Dar credeți că va apărea anunțul din partea Bruxelles-ului referitor la o perspectivă clară de aderare pentru statele din imediata vecinătate a Uniunii Europene, care fac parte din acest aranjament european, Parteneriatul Estic?

Eugen Tomac: „Voi fi foarte onest și rămân la fel de sincer în ceea ce privește această perspectivă, oricât s-ar supăra mulți, de oriunde. Uniunea Europeană are o singură agendă de extindere la ora actuală și ea vizează statele din Balcanii de Vest. A fost toată conducerea Uniunii Europene în urmă cu două săptămâni în Slovenia, le-au promis tuturor statelor din Balcanii de Vest că se vor integra la un moment dat în Uniunea Europeană. Niciodată nu am auzit pe niciun oficial european vorbind despre integrarea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: După sloveni, au fost la Kiev și acolo nu s-a vorbit despre o perspectivă clară?

Eugen Tomac: „Nu! Uniunea Europeană însă acordă un interes sporit și pentru Republica Moldova, și pentru Ucraina, și pentru Georgia, și pentru celelalte state din Parteneriatul Estic. Părerea mea este că acesta este un proiect al Uniunii Europene prin care au fost creionate directivele și pârghiile prin care statele din vecinătatea imediată a Uniunii Europene vor fi susținute. Ele s-au concretizat prin Acordul de Asociere, însă noi trebuie să înțelegem un singur lucru: nu există o perspectivă foarte clară de a se integra într-un timp scurt Republica Moldova în Uniunea Europeană. Și atunci ce este de făcut? Este să punem în fața faptului împlinit Uniunea Europeană, iar eu cred în continuare că singura pârghie prin care Republica Moldova va ajunge parte a Uniunii Europene este prin România. O parte din cetățenii Republicii Moldova au optat pentru această opțiune, sunt deja cetățeni ai Uniunii Europene aici, la Chișinău, sau oriunde în Republica Moldova. Asta este singura opțiune realistă pe care o putem discuta. Sigur că politic lucrurile pot fi prezentate într-o manieră extrem de roz, ceea ce nu înseamnă că ceea ce face actuala administrație împreună cu președintele Maia Sandu, cu premierul Gavrilița, cu președintele parlamentului nu este corect, pentru că procesul de integrare înseamnă să și pui în fața faptului împlinit Uniunea Europeană, să te aliniezi din punctul de vedere al eficienței și al armonizării legislației și abia atunci putem...”

Europa Liberă: Știți prea bine, curentul unionist din Republica Moldova pune presiune asupra autorităților statului, spunând că prea puțin vorbesc despre apropierea celor două state românești.

Eugen Tomac: „Știți unde este problema? La capitolul credibilitate al celor care promovează acest proiect extrem de important. Cei care au compromis proiectul unionist ar face bine să se ocupe de alte lucruri în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cine ar fi compromis acest proiect?

Eugen Tomac: „N-aș vrea să intru să dau nume, dar știm foarte bine care au fost evoluțiile în ceea ce privește această temă și, oricum, oamenii sunt suficient de inteligenți și s-a văzut la ultimele alegeri că nu mai ține populismul loc de nimic. Aici vorbim însă de probleme extrem de reale – criza energetică, criza de sănătate publică, criza economică și care, la rândul lor, pot produce, dacă nu sunt gestionate cum trebuie, și alte probleme. Și din acest punct de vedere este bine să fim ancorați în realități. În Republica Moldova nu putem pune semnul egal între partide și ideea de a-ți proteja și păstra identitatea așa cum ai moștenit-o. Este cea mai mare minciună care poate exista, și nu există unioniști buni și unioniști răi, există cetățeni ai Republicii Moldova care își respectă trecutul, care știu ce înseamnă prezentul și care în mod natural își vor dori la un moment dat ca atunci când trec Prutul să nu-și mai scoată pașaportul. Și acest lucru se va întâmpla, sunt absolut convins. Când? Depinde ce ne va pregăti destinul.”

Europa Liberă: Despre rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului să vorbim pe finalul acestei discuții. Or, tocmai a fost un webinar, unde s-a vorbit despre premiile Saharov pentru anul 2021. Cum definiți Dvs. rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului?

Eugen Tomac: „Uitați-vă că e foarte bună întrebarea în contextul celor pe care le-am trăit în ultima perioadă. Am venit la Chișinău direct din Irak și m-a marcat foarte mult această experiență, pentru că am fost într-o zonă de conflict, într-o zonă care încearcă să se refacă după o lungă perioadă de război, după o luptă incredibilă cu Statul Islamic, o societate divizată, plină de insecuritate, este foarte incomod să ajungi într-o zonă unde îți dă de știre că ești în altă parte simpla invitație să-ți pui o vestă antiglonț din momentul în care ieși din aeroport și zi de zi să mergi la toate activitățile cu autoturisme blindate și echipat din cap până în picioare cu tot felul de instrumente de protecție. Deci, din acest punct de vedere este evident că noi suntem norocoși că trăim într-o lume în care totuși putem să ne exprimăm, putem să ne manifestăm opțiunile și cred că Premiul Saharov tocmai asta vrea să pună în evidență, că dincolo de problemele noastre cotidiene există valori și există oameni care au renunțat la tot pentru a sluji anumite idealuri, anumite valori în care cred, le-au pus dincolo de siguranța propriei persoane. De exemplu, Grupul Partidului Popular European din care eu fac parte l-a nominalizat pentru Premiul Saharov pe disidentul rus Alexei Navalnîi, un om care, deși a fost amenințat cu moartea, deși știa că, dacă se întoarce la Moscova riscă să fie întemnițat, tocmai pentru că a avut acest angajament față de cetățenii ruși că va lupta pentru democrație, pentru drepturile omului, împotriva corupției, s-a sacrificat și acum este în închisoare. Deci, acești oameni trebuie respectați, pentru că societățile democratice au nevoie de valori și de confirmarea acestor valori. Din acest punct de vedere, premiul este unul extrem de important, pentru că foarte multe persoane nominalizate cu Premiul Saharov, iarăși fost disident sovietic, au fost ulterior premiate și cu Premiul Nobel pentru Pace și este un premiu foarte important și chiar acum am participat la o dezbatere pe această temă, înainte de a intra în emisiunea Dvs.”

Europa Liberă: Și totuși, unde vă întoarceți – la București sau la Bruxelles?

Eugen Tomac: „Mă voi întoarce direct la Bruxelles, pentru că am fost plecat timp de două săptămâni, iar luni avem plen la Strasbourg și va trebui de la Bruxelles să mă deplasez la Strasbourg, unde să avem o dezbatere inclusiv în ceea ce privește chestiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie abordat acest subiect, iată, ținând cont de aceste împrejurări?

Eugen Tomac: „Chestiunea transnistreană rămâne unul dintre subiectele cele mai sensibile de pe agenda europeană care, din nefericire, este tot mai des trecut cu vederea tocmai pentru a putea găsi un anumit compromis în relația cu Federația Rusă. Or vedem că Federația Rusă este inflexibilă în a răspunde unor solicitări ce țin de gestionarea cât mai corectă în interesul cetățenilor din regiunea de conflict. Și aici este toată problema. Și noi avem obligația să o spunem deschis, asumat și eu mă bucur că în documentarea mea și în susținerea acestei cauze am reușit să-l cooptez în echipa mea de consilieri și pe dl Ion Iovcev, director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, pentru că va participa la reuniunile Subcomisiei pentru drepturile omului și va prezenta pe viu realitățile trăite acolo. Și acesta este un lucru foarte important pentru europarlamentarii din întreaga Uniune Europeană.”