Ce înseamnă în practică starea de alertă în sectorul gazelor naturale? Comisia pentru Situații Excepționale a anunțat-o ieri, după ce micșorarea livrărilor de gaze de către Gazprom s-a resimțit amenințător în scăderea presiunii în conducte. Concernul rus de stat a redus livrările, acoperind acum doar 67% din consumul moldovean, imediat ce vechiul contract privind gazele pentru R. Moldova expirat la 30 septembrie. Se negociază un contract nou, autoritățile pro-europene de la Chișinău spun că sunt negocieri complicate, în condițiile unei crize energetice pe plan european, iar până se ajunge la o soluție au autorizat folosirea rezervelor de păcură pentru a compensa deficitul de gaze.
R. Moldova a declanșat alerta gazieră miercuri seara, după o ședință a Comisiei situații excepționale și la două săptămâni de când se confruntă cu un deficit de gaze, intervenit ca urmare a deciziei furnizorului rus de a-i restrânge și scumpi livrările.
Natalia Gavrilița, șefa executivului de la Chișinău, spune că negocierile cu Gazprom continuă, dar ele sunt complicate de situația generală de pe piață și prețurile cerute de furnizorul rus:
„Ne dorim o prelungire a contractului în condițiile care au existat anterior. Partenerii noștri de negocieri au alte cerințe și așteptări și cred că în săptămâna care vine multe lucruri se vor clarifica. În același timp, ne pregătim și de scenarii alternative”, a spus Gavrilița.
Nu vom rămâne fără gaz. Problema care se pune e prețul...
„Nu vom rămâne fără gaz. Problema care se pune e prețul pe care îl vom achita,” a mai spus prim-ministra.
Vicepremierul responsabil cu sectorul energetic, Andrei Spînu, a spus că guvernul caută furnizori în țările vecine România și Ucraina, iar deficitul de energie electrică, survenit concomitent cu cel de gaze, este suplinit deocamdată din împrumuturi din sistemul energetic ucrainean.
Guvernul și-a mobilizat totodată rezervele de păcură, a mai spus el, pentru a economisi și reduce consumul de gaze la Termoelectrica, iar centrala de la Cuciurgan va utiliza și cărbune, pe lângă metan, la producerea curentului electric, a mai afirmat viceprim-ministrul:
„Continuăm discuțiile cu Gazprom pentru un contract mai lung. În același timp, am abilitat Energocom să caute soluții de alternativă pentru achiziționarea de gaze. Deja avem mai multe propuneri, am discutat cu mai mulți traideri, așteptăm toate ofertele...”
Gazprom a redus, din 1 octombrie, cu o treime livrările către R. Moldova, Moldovagaz spunând că din cauza nerezervării prealabile de capacități, un argument ce pare nevalid însă, în condițiile în care rezervările se pot efectua zilnic, iar Ucraina spune că a pus la dispoziție părții ruse capacități gratuite pentru livrări către Chișinău.
La părerea observatorilor, situația s-ar explica mai degrabă prin considerente politice, Rusia încercând astfel să pedepsească R. Moldova pentru că la guvernare nu a ajuns un partid pro-rus.
Igor Dodon, liderul socialiștilor moldoveni, care a călătorit recent la Moscova, a spus la revenire că s-a rugat de concesii Chișinăului în criza legată de prețul gazelor.
Autoritățile oficiale au apelat, pe de altă parte, după ajutor în UE, Nicu Popescu, șeful diplomației moldovene, călătorind zilele trecute pentru discuții, inclusiv pe teme energetice, mai întâi la Bruxelles, iar apoi la București.
Gazprom îi vinde acum gaze R. Moldova cu 790 de dolari pentru mia de metri cubi, în timp ce guvernul își dorește să încheie cu furnizorul rus un contract de lungă durată, cu prețuri mult mai mici. Ceea ce s-a schimbat, față de alte crize din trecut, în poziția de acum a Chișinăului, e că R. Moldova poate conta, în premieră, pe un conector de gaz cu România, care va începe să funcționeze anul acesta după ce s-a încheiat construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău în urmă cu câteva săptămâni.
Avem din câteva surse posibile să aducem gaz...
Sergiu Tofilat, expert de la Chișinău care a consiliat-o o vreme și pe președinta Maia Sandu în probleme energetice, spune că R. Moldova poate într-adevăr acum importa gaze din orice parte a lumii:
„În 2019, când expira contractul de tranzit al gazului prin Ucraina și, din cauza incertitudinilor, s-au făcut modernizări la gazoductul transbalcanic, care e și pe teritoriul nostru, și al României, și al Bulgariei - acum avem posibilitatea să aducem gaz în regim revers prin acest gazoduct. În plus, avem în partea de nord gazoductul Ananiev-Cernăuți-Bohoroceni, care intră în depozitele de gaz din Ucraina. Mai este gazoductul Iași-Ungheni -Chișinău. Deci avem din câteva surse posibile să aducem gaz.”
Pe de altă parte, rămâne în picioare însă problema prețurilor, autoritățile de la Chișinău admițând deja că atât din România, cât și din Ucraina livrările ar putea fi mai scumpe, ceea ce pentru R. Moldova ar fi o mare dificultate. O publicație economică de la Chișinău, mold-street.com, a estimat prețurile pe care poate conta Chișinăul din partea unor furnizori ucraineni la o mie de dolari pentru mia de metri cubi.
Sergiu Tofilat, fostul consilier prezidențial pe probleme energetice, se așteaptă ca eforturile autorităților să se îndrepte acum atât spre căutarea celor mai bune oferte, cât și a ajutoarelor financiare de la parteneri:
Va trebui să revizuim bugetul, să vedem dacă putem tăia din cheltuieli...
„Principalele volume, mai mult de jumătate, de gaz livrate țărilor din UE sunt pe contracte pe termen lung, unde prețul e fixat în funcție de cotațiile la petrol și e mult mai jos – în jur de 240-300 de dolari. Piața speculativă, piața spot, e mult mai mică și ea depinde de cerere și ofertă - aici prețurile sunt de 3-4 ori mai mari, ele variază de la o zi la alta și acum au coborât sub 1000 de dolari, dar existe premise pentru ieftiniri. R. Moldova contract pe termen lung nu mai are, deci va trebui să procure de pe piața speculativă. Deci, e greu de spus cu cât anume. Pentru moment, există traiderul de stat, Energocom, care trebuie să găsească gaz, iar guvernul – să găsească finanțe. Și guvernul va interveni cu compensații populației. Pe intern, va trebui să revizuim bugetul, să vedem dacă putem tăia din cheltuieli și să realocăm bani pentru compensații, și să ne adresăm la parteneri internaționali – BERD, BEI, FMI, să vedem ce fonduri putem găsi.”
Vorbind miercuri, imediat după anunțarea alertei gaziere, atât premierul Gavrilița, cît și vicepremierul Spînu au revenit la promisiunile legate de compensații, iar economiștii cred că R. Moldova va avea nevoie de aproape jumătate de miliard de lei pentru a face față actualei crize energetice.
