Linkuri accesibilitate

Aura Săbăduș (expert piețe energetice): Rusia vrea să șantajeze UE, ca să aprobe Nord Stream 2


Aura Săbăduș, o analistă a Independent Commodity Inteligence Services - serviciu de analiză a informațiilor de pe piață energetică europeană - crede că exportatorul rus controlat de stat Gazprom încearcă, în actuala criză energetică provocată de un salt fără precedent a prețurilor pe piața gazelor naturale, să forțeze mâna Uniunii Europene să aprobe cât mai repede celebrul gazoduct Nord Stream 2.

În cazul R. Moldova, pe de altă parte, dorința Rusiei ar fi să o pedepsească pentru alegerea în favoarea forțelor pro-europene la scrutinele trecute. Ce soluții ar avea la îndemână Chișinăul? Dar UE? Cu analista ICIS a discutat Liliana Barbăroșie.

Interviu cu Aura Săbăduș, expert în probeme energetice ICIS
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:20 0:00
Link direct

Aura Săbăduș: „În momentul de față, prețurile sunt la nivel-record. Republica Moldova a depins în mod istoric de Rusia și depinde în continuare, pentru că fizic nu sunt alte posibilități de primire a gazelor, dar modul în care Republica Moldova a primit aceste gaze a fost prin așa-numitul „contract pe termen lung”, acesta până acum fiind un contract de un an și, din câte înțeleg eu, era reînnoit întotdeauna cam în această perioadă a anului. Aceste contracte au anumite formule, și anume formule referitoare la preț, deci cum este stabilit prețul, apoi părțile cad de acord asupra volumelor care sunt exportate.

Anul acesta, din câte înțeleg și din câte a spus dl Spînu, vicepremierul Republicii Moldova, [luni, 11 octombrie] , la conferința de presă, Republica Moldova a cerut începerea negocierilor cam în luna august, deci cu două luni înainte de expirarea contractului anterior. Probabil că aceste negocieri s-au tergiversat și, în final, au ajuns la o înțelegere temporară pe data de 30 septembrie prin care Rusia, Gazprom-ul urma să livreze volume Republicii Moldova, dar nu la un preț scăzut, așa cum a fost potrivit formulei anterioare, ci la un preț indexat la valorile europene, care acum sunt enorm de mari. Volumele care sunt acum trimise reprezintă 67 la sută din cererea sezonieră a Republicii Moldova în această perioadă. Deci, Republica Moldova primește în jur de 54 de milioane de metri cubi, dar cererea este de peste 80, din câte înțeleg, între 80-90 de milioane de metri cubi, deci 67 la sută, având în vedere că Moldova nu primește gaze din altă parte.

Acum, Gazprom susține că nu au avut posibilitatea să negocieze capacitatea de intrare, pentru că aceste gaze trebuie să treacă pe undeva și normal că trebuie să se rezerve o capacitate, deci, gazoductul respectiv, ca să intre gazele, să fie tranzitate din Rusia, să treacă prin Ucraina și să intre în Republica Moldova.

Gazprom spune: „N-am rezervat capacitate și din cauza aceasta nu putem să vă trimitem tot volumul”, iar partea moldovenească susține că acesta nu este un argument valid din moment ce această capacitate poate să fie rezervată pe termen mai lung, deci pe o lună, dar sigur rezervările pentru capacitățile lunare se fac cam pe la jumătatea lunii precedente, deci la mijlocul lui septembrie Rusia ar fi trebuit să rezerve pentru octombrie, dar se mai pot face și zilnic. Deci, Rusia ar putea să rezerve această capacitate zilnic.

În plus, ucrainenii au oferit capacitate gratuită de intrare în Ucraina, Rusia doar trebuia să mai rezerve capacitate de ieșire către Republica Moldova, care nu era un preț foarte mare. Deci, aici suntem în prezent cu această situație – pe de o parte, Rusia nu livrează gaze, pe de altă parte, Republica Moldova dorește să se mențină termenii contractuali anteriori, pentru că dacă Rusia cere prețuri la nivel european, aceasta va fi o povară foarte mare pentru Republica Moldova, iar în al treilea rând, Ucraina susține că a oferit această capacitate aproape gratuită pentru Republica Moldova, dar nu este rezervată.”

Europa Liberă: Da, și acum ajungem la ieșirea din situație. Autoritățile zic că există acest gazoduct spre România și am putea primi de acolo, deși încă nu-i absolut cert că deja se poate.

Aura Săbăduș: „România a construit acest interconector Iași-Ungheni, care are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi anual, deci asta ar reprezenta jumătate din consumul anual al Republicii Moldova. Dar, ca să poată aduce gazele până în interiorul țării, ar trebui să mai construiască încă o porțiune care să lege Ungheniul de la granița cu România până la Chișinău. Lucrările s-au tot tergiversat, România a spus: „Da, am construit, am rezolvat absolut tot”. Dar, deși Transgaz, compania care este responsabilă pentru așa ceva în România, a spus că îl dă în funcțiune chiar în această lună, nici până acum nu a fost dat în funcțiune, și nu se știe când va fi dat în funcțiune, pentru că nu există niciun semn din partea Transgaz-ului să spună: „Da, peste două-trei zile vom da în folosință acest gazoduct”.”

Europa Liberă: Dar vicepremierul zice că la sfârșit de octombrie - început de noiembrie cumva. Ar trebui să-l credem?

Aura Săbăduș: „Nu știu, poate dl ministru are alte informații, însă, chiar și dacă va fi dat în folosință acest gazoduct, odată că e târziu, pentru că Republica Moldova are nevoie de gaze acum, nu? Înțeleg că a început să fie frig, Moldovagaz a cerut consumatorilor industriali, precum Centrala de la Cuciurgan, de asemenea și fabricilor de zahăr să reducă din consum, deci nevoia este iminentă.

Și chiar dacă îl vor da în exploatare, acest gazoduct va fi folositor, într-adevăr va ridica gradul de siguranță al Republicii Moldova, va ajuta să existe o concurență de piață. Deci, Republica Moldova, nemaifiind dependentă sută la sută de Rusia, poate să argumenteze că are sursă alternativă și, prin urmare, Rusia poate să fie convinsă să reducă prețul, dar, deocamdată, acestea sunt niște ipoteze, nu avem nimic concret că lucrurile se vor întâmpla iminent.”

Europa Liberă: Totuși, autoritățile, și eu am să pornesc de la ce spun autoritățile, pentru că nu am motiv să nu pornesc de la asta, zic că nu e problema acum în posibilitatea de transport, această posibilitate există sau va exista foarte curând, acum problema ar putea fi în cantități, adică de unde să luăm acest gaz. De asta vă întreb: iată, 54 de milioane metri cubi lunar, spuneați în acel articol că pentru Gazprom nu sunt cantități mari, iar pentru Republica Moldova – da, dar pentru România cantitatea aceasta ar fi mare?

Aura Săbăduș: „Nici pentru România nu ar fi o cantitate exorbitantă. E drept că, în momentul de față,aproape toate țările au un deficit din cauza situației europene și chiar globale, dar deficitul la nivel de zi e de 2,5 milioane de metri cubi. Vă dați seama că asta nu este un cap de țară și, bineînțeles, ar putea fi trimise de companiile din România. Desigur e vorba și de preț și pentru Republica Moldova e important să primească un preț mai scăzut, dar, cum v-am spus, în momentul în care apar volume suplimentare și surse alternative, automat, Republica Moldova va fi într-o situație mult mai sigură de negociere.”

Europa Liberă: Deocamdată înțeleg că situația e proastă din punctul de vedere al fiabilității livrărilor. Deci, optimism prea mult?...

Aura Săbăduș: „Probabil, Rusia va accepta să crească volumele și să livreze volumele în totalitatea lor în cazul în care Republica Moldova acceptă condițiile pe care probabil Gazprom-ul i le va pune, dar întrebarea e: „Care sunt aceste condiții?” și, din câte sugera dl Spînu, există diferențe pe mai multe puncte.

Numărul 1 sunt aceste diferențe cu privire la condițiile contractuale, Republica Moldova insistă să mențină aceleași condiții ca în contractul anterior și numărul 2 – condiții privind aplicarea legilor europene în Republica Moldova.

Republica Moldova este foarte doritoare sau, din câte înțeleg eu, companiile din Republica Moldova ar dori să implementeze Pachetul III de energie al Uniunii Europene, însă înțeleg că există aceste diferențe și, probabil, Gazprom nu este încântat să știe că acest lucru se va întâmpla. Să nu uităm că Moldovagaz este pe jumătate deținută de Gazprom.”

Europa Liberă: Îndrăznesc să vă întreb, pentru că din nou guvernul vorbește de alternative, sunt acestea, cum vedeți Dvs. lucrurile? Deci, cea cu gazul din România să admitem că va fi foarte curând, se poate miza pe ea, altceva ar avea la îndemână?

Aura Săbăduș: „Republica Moldova ar avea câteva opțiuni. Deci, numărul 1 este opțiunea României, care - atenție! - chiar dacă va fi acest gazoduct în funcțiune, probabil prețul gazelor din România va fi destul de ridicat, pentru că așa sunt condițiile de piață.

După aceea, Ucraina ar mai putea și ea, companiile ucrainene ar putea și ele să trimită gaze, să vândă gaze către Republica Moldova, dar din nou este vorba despre un preț mai ridicat decât cel pe care l-ar oferi Gazprom-ul, însă combinat faptul că Republica Moldova va avea posibilitatea de a importa din România, posibilitatea de a importa din Ucraina ar fi niște instrumente foarte utile în negocierile cu Gazprom-ul. Practic, Republica Moldova și părțile moldovene vor putea spune Gazprom-ului: „Atenție! Avem și alte surse”. E drept, sunt prețuri mai ridicate, dar dacă Gazprom-ul refuză să trimită gazele necesare pentru Republica Moldova, atunci Republica Moldova va fi nevoită să ceară ajutorul companiilor din România și să ceară ajutorul companiilor din Ucraina. Deci, ar exista, poate nu este situația ideală, dar ar exista această situație.”

Europa Liberă: Se poate admite, pe de altă parte, că Gazprom-ul, la un moment dat, totuși va accepta să încheie acest acord?

Aura Săbăduș: „Probabil că va accepta, dar cea mai importantă întrebare pe care toată lumea trebuie să și-o pună este: „Care sunt condițiile?”, pentru că - să fim realiști! - Gazprom-ul nu este o instituție filantropică și am văzut că în multe alte situații, când au avut loc astfel de negocieri și partea cealaltă era într-o poziție mai slabă, Gazprom-ul a impus niște condiții foarte oneroase.”

Europa Liberă: În condițiile actuale, când se vehiculează cu aceste prețuri foarte mari, îmi e și greu să-mi imaginez la cât ar putea ajunge prețul la gaze iarna aceasta. Dvs. aveți vreo perspectivă?

Aura Săbăduș: „Este foarte dificil să vă spun. Ceea ce pot să vă spun este că prețurile vor rămâne foarte volatile. În momentul de față, prețurile au mai scăzut, deci s-au mai stabilizat cât de cât, însă orice schimbare mică pe piață – că este vorba de o creștere bruscă a cererii din cauza frigului, că ar fi vorba de o scădere a livrărilor gazelor din Rusia către Europa sau chiar și un discurs care ar intervine, vă aduc aminte, săptămâna trecută, când președintele Putin a luat cuvântul și a zis că poate vor trimite mai multe gaze către Europa, prețul gazelor a scăzut brusc, de la aproape 2 mii de dolari a scăzut aproape cu o treime prețul, imediat după discursul președintelui Putin.

Deci, piața este în momentul de față atât de panicată de tot ce se întâmplă, încât orice fel de mică intervenție poate să o miște ori în sus, ori în jos. Și atunci, prețurile sigur că vor fluctua foarte tare, iar tendința este să rămână ridicate, deci pentru toți consumatorii va fi o problemă.”

Europa Liberă: Dar rolul Rusiei în panica asta Dvs. cum îl vedeți, pentru că și în acel articol era citat ambasadorul Rusiei în Uniunea Europeană și el zicea ceva de genul că cel mai bun mijloc pe care îl are Uniunea Europeană pentru a obține preț bun la energie sau a obține gaze este să-și redreseze relația cu Moscova, deci aluzia este clară?

Aura Săbăduș: „Doamnă, este ironic faptul că Rusia face astfel de declarații, pentru că această situație nu a fost declanșată de Uniunea Europeană, această situație poate nu a fost declanșată de Rusia în sine, dar este exacerbată de comportamentul Rusiei. Dacă Rusia nu trimite gaze prin Ucraina, dacă Rusia vine și face astfel de declarații, piața imediat reacționează. Deci, criza nu a fost creată, nu a pornit de la Moscova, dar este exacerbată de comportamentul Gazprom-ului și asta trebuie toată lumea să o înțeleagă.”

Europa Liberă: Se răzbună Rusia astfel pentru sancțiuni sau n-am putea merge până într-acolo?

Aura Săbăduș: „Sunt multe lucruri pentru care Rusia reacționează. Numărul 1 și dorința cea mai fierbinte este, probabil, să șantajeze Uniunea Europeană ca să aprobe cât mai repede celebrul gazoduct Nord Stream și, în felul acesta, să deturneze gazele tranzitate prin Ucraina către Nord Stream, astfel, practic, Ucraina să cadă din nou în sfera de influență a Rusiei.

Asta este numărul 1, numărul 2 - și lucrul acesta poate că nu mulți îl văd - este faptul că Rusia încearcă acum să forțeze mâna Europei să schimbe tot setul de legi pe care le-a implementat în decursul anilor în urma acestui pachet legislativ, deci al III-lea Pachet energetic și care până acum au adus transparență, competitivitate și niște piețe funcționale în Europa.

Nord Stream 2 - încă trei obstacole (septembrie 2021)

Gazprom, care deține Nord Stream 2, ar vrea să înceapă exportul de gaze până la sfârșitul anului. Mai sunt trei etape:
1. Tronsoanele conductei trebuie curățate și apoi verificate pentru scurgeri și alte potențiale probleme -se numește etapa de pre-punere în funcțiune. În funcție de tehnica utilizată, ar putea dura trei luni.
2. Nord Stream 2 trebuie să primească un certificat de siguranță de la un certificator independent, recunoscut la nivel internațional, înainte de a fi umplut cu gaz natural. În discuție este o firmă norvegiană.
3. Trebuie să primească aprobarea de la autoritatea de reglementare în energetică din Germania, „Bundesnetzagentur” care va certifica faptul că modelul de propietate și de operare este conform cu reglementările UE privind gazele.
Nord Stream 2 și-a înaintat dosarul pe 11 iunie. Procesul de certificare poate dura până la 10 luni. Sunt o serie de contestații însă „Bundesnetzagentur” ar putea acorda o aprobare provizorie dacă este convinsă că prețurile ridicate la gaz și stocurile scăzute amenință securitatea energetică a Germaniei înainte de iarnă.

Rusia acum dorește ca Europa să schimbe aceste legi și să introducă niște contracte pe termen lung, deci, oarecum să forțeze cumpărătorii, consumatorii europeni să nu mai cumpere volume pe piață, ci să aibă contracte directe bilaterale cu Rusia pe termen lung, care practic să-i facă să depindă de Rusia pe o perioadă de 10-15 ani etc.”

Europa Liberă: Dar în cazul Republicii Moldova, care e mult mai mică problema, înțeleg, dar în cazul Republicii Moldova ce vrea Rusia?

Aura Săbăduș: „Bună întrebare. Problema cea mai mare a Rusiei este că Republica Moldova are un guvern pro-european și un președinte pro-european, iar numărul 2, probabil, Gazprom-ul a fost deranjat de faptul că instituțiile de stat ale Republicii Moldova în domeniul energiei și-au exprimat interesul în a aplica legile europene. Vă reamintesc, Republica Moldova este parte contractantă a Comunității Energetice, o instituție europeană. Și probabil că acesta este unul dintre punctele de conflict, dacă aș putea să spun așa, deși poate e un cuvânt prea mare în situația aceasta, pentru că, bineînțeles, nu cunoaștem dedesubturile profunde politice ale discuțiilor dintre Chișinău și Moscova.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG