Sondajul Eurobarometru, efectuat la scurt timp după alegerile europarlamentare de la începutul lunii iunie, arată că cetățenii UE au cea mai bună părere despre Parlamentul European de când este el: 42% îl consideră ceva pozitiv, iar 65% au o impresie bună despre întreaga UE și sunt optimiști cu privire la viitorul proiectului european.
Cea mai bună părere despre UE o au cetățenii Portugaliei, Irlandei, Suediei și Lituaniei, în timp ce cehii, francezii, austriecii și grecii au cei mai mulți oameni cu o impresie negativă.
Portughezii spun în cea mai mare măsură că, prin apartenența la UE, țara lor contează mai mult în lume.
Mai mult de jumătate dintre cetățenii europeni simt că vocea lor contează în UE, că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi și că oricum urmăresc, cel puțin din când în când, politica la nivel european.
Cel mai mult consideră că sunt ascultați la nivel european cetățenii din Suedia, Danemarca, Olanda, Luxemburg și Croația.
La celălalt capăt al clasamentului, cei din Estonia, Grecia, Cipru, Letonia, Lituania și Italia simt că vocea lor nu contează în UE.
Românii sunt spre coada clasamentului: jumătate se consideră ascultați, jumătate nu.
Alegerile europene au adus la Bruxelles cel mai mare număr de europarlamentari din extrema dreaptă din istorie.
Șapte din zece europeni spun că țara lor a beneficiat pe urma apartenenței la UE, pentru că asta a ajutat la cooperarea cu alte state, a protejat pacea și securitatea, a contribuit la creșterea economică a țării și a creat noi oportunități în câmpul muncii.
Din ce în ce mai mulți cetățeni europeni simt că este datoria lor să voteze la europarlamentare sau că au mers la urne pentru că votează mereu - ceea ce se vede din prezența crescută la vot în 16 dintre cele 27 de țări și în prezența record de 50,74% la nivel UE din ultimul sfert de deceniu - iar proporția de alegători a fost cea mai mare între oamenii care au o impresie bună asupra UE. Așadar, votul european devine un obicei pentru mulți cetățeni.
E de notat că oamenii mai în vârstă au fost cei mai prezenți la urne, în timp ce tinerii între 14 și 24 de ani au votat mai puțin. Prezența a ținut și de starea economică și de nivelul educațional al alegătorilor: cu cât mai bogați și mai educați, cu atât mai prezenți la urne.
UE înseamnă altceva pentru fiecare țară
Interesante sunt și diferențele dintre preocupările țărilor europene.
Dacă oamenii din majoritatea țărilor s-au îndreptat la urne îngrijorați mai ales de situația economică și prețurile crescânde, majoritatea alegătorilor din Suedia, Danemarca, Olanda și Malta s-au gândit în primul rând la schimbările climatice.
Cei din țările din apropierea Rusiei (țările baltice și Finlanda) s-au gândit mai ales la situația internațională și la securitatea europeană.
Nemții sunt singurii care au prioritizat migrația și regimul de azil: 44% dintre ei spun că aceasta a fost grija lor principală.
Cetățenii din țările care se simt amenințate de Rusia pe fondul războiului din Ucraina (Finlanda și statele baltice) sunt recunoscătoare UE pentru sentimentul de siguranță pe care-l promovează.
Și percepția oamenilor asupra beneficiilor pe care le-a avut țara lor în urma apartenenței la UE diferă de la țară la țară: UE înseamnă altceva pentru fiecare țară în parte, se pare.
Cele mai vechi state membre ale UE apreciază colaborarea dintre țările lor și restul membrilor UE, în timp ce țările din sudul și estul continentului apreciază beneficiile economice și noile oportunități din câmpul de muncă.
În schimb, țările care au vecini care le pun în pericol securitatea - Grecia și Ciprul au Turcia, iar țările baltice au Rusia - apreciază mai ales contribuția UE la pace și securitate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te