Mulți dintre cei chestionați pentru acest Eurobarometru, realizat cu șase luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, afirmă că UE are un impact asupra vieții lor de zi cu zi, iar acest lucru este cu atât mai valabil în rândul celor care urmăresc frecvent sau ocazional politica UE.
Optimismul în ceea ce privește viitorul UE (60%) a scăzut cu patru procente față de primăvara anului 2023. UE are cea mai bună imagine în Portugalia (66%) și Irlanda (60%). În 23 de state membre opinia pozitivă despre UE este majoritară. În România 49% din populație are o opinie pozitivă despre UE.
Mai mult de jumătate dintre respondenți (52%) consideră că situația economiei naționale se va înrăutăți peste un an, ceea ce rămâne neschimbat din primăvara anului 2023.
73% dintre europeni cred că nivelul lor de trai va scădea în următorul an, o pondere semnificativă care a scăzut totuși cu 6 puncte procentuale față de Eurobarometrul din martie 2023. Aproape jumătate (47%) spun că nivelul lor de trai s-a redus. 26% spun că nu încă, dar se așteaptă ca acesta să scadă în următorul an.
La nivelul UE, 37% dintre respondenți declară că întâmpină dificultăți în a-și plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, cu variații puternice la nivel național. De exemplu, acesta este cazul a 86% dintre respondenții greci, în comparație cu mai puțin de unul din zece în Danemarca (8%) și Suedia (7%).
Față de situația din martie 2023, majoritatea europenilor se așteaptă ca peste un an condițiile lor de viață să fie la fel de proaste (46%) sau și mai proaste (38%), doar 13% dintre ei afirmând că vor fi mai bune.
Sprijin majoritar pentru extindere
Acest sondaj include, de asemenea, o întrebare privind extinderea UE, adresată pentru prima dată în primăvara anului 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă în Ucraina. Pe atunci, 58% dintre respondenți erau favorabili accelerării eforturilor UE de a invita noi țări să adere. Astăzi, raportul celor favorabili aderării a scăzut la 53%.
Chiar dacă se înregistrează diferențe notabile la nivel național, cu rezultate care variază de la 72% în Lituania, 68% în Spania și în Croația, până la 37% în Cehia, cei mai mulți cetățeni UE sunt de acord invitarea altor țări să adere la UE. În România, 55% dintre respondenți sunt de acord să fie invitate noi țări la discuțiile pentru aderarea la UE.
În noiembrie, Comisia Europeană a recomandat liderilor din UE să aprobe la summitul lor din 14-15 decembrie începerea negocierilor de aderare cu Moldova, Ucraina și Bosnia, dar o asemenea decizie încă este incertă.
Cu sau fără extindere, cei mai mulți respondenți (60 %) susțin că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE, iar acest lucru este valabil mai ales în rândul europenilor mai tineri (66 %-67 % dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani, față de 55 % dintre cei cu vârste de 55 de ani sau mai mult). Chiar dacă la nivelul UE optimismul a scăzut cu patru procente față de luna martie, acesta este răspunsul majoritar în toate țările, cu excepția Franței, unde 46% dintre respondenți se declară optimiști și 49% pesimiști.
Crizele consolidează
Așa cum s-a observat în sondajele anterioare, crizele recente (de exemplu, Covid-19 sau războiul din Ucraina) au consolidat indicatorii UE, care se bucură acum de niveluri de sprijin ridicate sau/și stabile. Ca și în sondajul din primăvara anului 2023, 45% dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE și 38% o imagine neutră.
La nivel național, mai bine de nouă zecimi dintre cetățenii Lituaniei (94%), Irlandei (93%), Luxemburgului (93%) și Maltei (92%) afirmă că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, în timp ce cele mai mici procente se regăsesc în Italia (57%), Bulgaria (57%) și Austria (55%).
Întrebați care sunt principalele motive pentru care consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, europenii invocă, în primul rând, contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității (34%), precum și îmbunătățirea cooperării între țările UE (34%). Pe lângă faptul că apreciază apartenența la UE, șapte din zece respondenți (70%) consideră că acțiunile UE au un impact evident asupra vieții lor de zi cu zi; o proporție stabilă față de cea de acum șase luni.
Este interesant faptul că cei care consideră că apartenența la UE este un lucru bun și important sunt mai predispuși să spună că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor (76% și 75% față de 63% și, respectiv, 65% care au opinii negative). Acest rezultat este, de asemenea, mai ridicat în rândul cetățenilor care urmăresc politica UE: 78% spun că simt impactul acțiunilor UE, față de 59% dintre cei care nu urmăresc politica UE.
Mai ales democrație
Conform sondajului european de opinie, cetățenii UE consideră că principala valoare pe care trebuie s-o apere Parlamentul European este democrația (menționată de 38% dintre respondenți, mai mult cu un procent față de martie 2023), urmată de protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (27%) și de libertatea de exprimare și de gândire (27%). În Germania (56%) și Suedia (54%), peste jumătate dintre respondenți spun că democrația ar trebui să fie o prioritate a PE, în timp ce în Bulgaria (25%), Slovacia (23%) și Croația (20%) este menționată de cel mai mic procent de cetățeni.
În ceea ce privește temele prioritare ale cetățenilor pentru PE, prima rămâne lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (36%; în scădere cu două puncte procentuale față de primăvara anului 2023), urmată de sănătatea publică (34%; în creștere cu un procent), acțiunea împotriva schimbărilor climatice (29%; în scădere cu două procente) și sprijinul acordat economiei și crearea de noi locuri de muncă (29%; în scădere cu două procente).
