Ce se întâmplă?
Centrala electrică de la Cuciurgan (controlată de Moscova) este furnizorul principal de energie electrică al malului drept al Nistrului, asigurând 60-80% din necesarul de consum. Energia electrică relativ ieftină este produsă cu gaze rusești pentru care regiunea separatistă nu plătește nimic, ceea ce-i permite să supraviețuiască.
Însă Centrala de la Cuciurgan ar putea să nu mai primească gaze, după foarte probabila oprire a tranzitului acestora prin Ucraina. Kievul pare decis să nu prelungească un acord de tranzit cu Rusia, de la 1 ianuarie 2025.
Rutele alternative de livrare a gazelor rusești nu sunt nici ele o certitudine. Gazprom i-a cerut Chișinăului să achite o pretinsă datorie istorică de peste 700 de milioane de dolari, pentru a continua livrările pe ruta transbalcanică, prin Turcia. Chișinăul spune că nu are datorii, după cum a arătat un audit independent din 2023, pe care Gazprom însă nu-l recunoaște.
În aceste condiții, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat că o criză energetică în regiunea transnistreană este „iminentă”.
Cantități „asigurate”, dar la prețuri mai mari
Chișinăul va trebui să procure energie electrică din altă parte, dacă gazele rusești nu vor mai ajunge deloc sau într-un volum redus în Transnistria după Revelion. Aceasta înseamnă că prețul energiei va crește. Este greu de estimat cu cât, deoarece prețul este stabilit de piață, a spus ministrul Parlicov, pe 27 noiembrie, după ce a revenit de la negocieri cu Gazprom.
Guvernul moldovean spune că s-a pregătit demult pentru scenariile de criză – sistarea sau reducerea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului. La începutul lunii octombrie, executivul a aprobat un Plan de pregătire pentru sezonul de încălzire 2024 – 2025. Acesta prevede majorarea importurilor de energie din Uniunea Europeană, în special din România.
Autoritățile române au oferit un ajutor prompt Republici Moldova în timpul crizelor energetice din 2021, dar și în anii următori.
Din octombrie 2022, Guvernul de la București a obligat producătorii români să vândă către furnizorul central de energie din Republica Moldova, Energocom, în cazul în care Republica Moldova nu-și poate asigura consumul național din surse proprii, energie electrică la un preț plafonat de 400 de lei pentru un MWh (aproximativ 84,7 dolari).
Prețul energiei procurate de compania de stat Energocom de la Centrala Cuciurgan este de circa 66 de dolari pentru un MWh.
- Te-ar putea interesa și: „În esență...” | Transnistria – cu sau fără „gaze gratis” rusești și scenariile pentru sectorul energetic al R. Moldova
Ucraina, confruntată cu atacurile rusești tot mai intense asupra infrastructurii sale energetice, nu ar putea să asigure Republica Moldova cu cantitățile suplimentare necesare. De aceea, tot greul ar putea să cadă asupra României. În prima jumătate a anului 2024, Republica Moldova a procurat circa 9% din necesarul de energie din România și Ucraina, ultimei revenindu-i numai o treime.
De la 1 octombrie, Energocom a început să procure energie electrică produsă și de centrala nucleară de la Cernavodă din România.
În noiembrie 2024, cantitatea de energie importată din România a crescut la 18% din necesarul de energie al Republicii Moldova (14% de pe bursa română OPCOM și 4% prin contract bilateral al Energocom cu Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă).
Cine își asumă costurile unei crize umanitare în Transnistria?
Autoritățile moldovene spun că Moscova se va face responsabilă de provocarea unui „colaps” economic și social în Transnistria, dacă Gazprom nu va asigura continuitatea livrărilor către regiunea separatistă, pe care o sprijină de mai bine de trei decenii, inclusiv prin livrarea gratuită a gazelor naturale. Datoriile regiunii față de Gazprom s-ar ridica acum la peste 10 miliarde de dolari.
„Nu este alegerea noastră. Noi am spus de la bun început: posibilitate tehnică există, rută alternativă există. Întrebarea este dacă există voință din partea Gazprom”, a declarat ministrul Parlicov.
Chișinăul nu va putea să facă față unei crize energetice în stânga Nistrului, fără sprijinul partenerilor internaționali, a mai spus oficialul.
„Noi vorbim de circa 400 de milioane de euro pe an, în condițiile în care nu există livrări în general (de la Gazprom)”, a spus Parlicov, precizând că regiunea consumă zilnic circa 5,7 milioane de metri cubi de gaze.
Totuși, a subliniat ministrul, o parte din cheltuieli va trebui să și-o asume regiunea transnistreană, atât cât poate, deoarece va începe să achite pentru gaz și energie electrică la prețuri reale, de piață.
„Cei din stânga Nistrului sunt la fel de îngrijorați, poate chiar mai îngrijorați ca noi. Dar ei înțeleg că suntem într-o barcă și că livrările în stânga Nistrului și salvarea, în esență, a regiunii transnistrene, în caz că se declanșează criza, este o chestiune pe care și-o poate asuma doar Chișinăul cu partenerii internaționali”, a mai spus Parlicov.
Premise pentru reîntregirea Republicii Moldova?
În regiunea transnistreană ar locui peste 360.000 de persoane, dintre care marea majoritate deține cetățenia Republicii Moldova, dar și a Federației Ruse. Totodată, în Transnistria staționează circa 1.500 de soldați ruși – contingentul militar de menținere a păcii și trupele ce asigură paza imenselor depozite de arme și muniții, de la Colbasna, ale fostei armate ruse a 14-a.
Nimeni nu și-ar dori acum destabilizarea regiunii transnistrene, însă, dacă aceasta se va produce, va fi responsabilitatea Rusiei, afirmă Chișinăul.
„Este o regiune în care există trupe militare ale Federației Ruse. Este o regiune în care există depozite de armament și muniții. Nimeni, acum, nu dorește destabilizarea acesteia. Dar dacă este destabilizată, trebuie să înțelegem că aceasta este alegerea părții ruse. Pentru că, actualmente, sunt toate condițiile pentru a continua livrările, indiferent de soarta tranzitului (prin Ucraina, n.r.)”, a declarat ministrul Energiei.
Anterior, în declarații pentru presă, Victor Parlicov a lăsat să se înțeleagă că asumarea de către Chișinău a costurilor unei crize umanitare în Transnistria, provocată de sistarea livrărilor de gaze rusești, va însemna și începutul unor discuții, mult mai ample, cu privire la soluționarea politică a conflictului transnistrean și reîntregirea teritorială a Republicii Moldova.
„Noi va trebui să avem grijă de ei (transnistreni, n.r.). Și ei trebuie să vadă cât pot plăti, iar noi trebuie să vedem cum compensăm și cine acoperă costurile. Dar acest lucru va activa niște scenarii majore, mult mai largi decât subiectul gazelor și cel al datoriei”, a spus ministrul Victor Parlicov, după revenirea din Rusia. (R.B.)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te