Conducerea de vârf a Republicii Moldova, cum li se spune șefului statului, președintelui parlamentului și primului-ministru, nu a mai depus astăzi flori la monumentul lui Ștefan cel Mare cu ocazia Zilei limbii române, spre deosebire de Ziua Independenței, când, pentru a depune flori cei trei, poliția i-a îndepărtat cu forța de la monument pe liderii opoziției. De data aceasta, însă, Igor Dodon, Andrian Candu și Pavel Filip au scris numai mesaje în spațiul virtual, pe Facebook. Cum au sărbătorit ceilalți?
Your browser doesn’t support HTML5
Reportaj de Ziua Limbii române la Chişinău
Temperaturile caniculare nu au împiedicat unii orășeni să ajungă în Piaţa Marii Adunări Naţionale, amenajată de autorități cu tricolor și steme ale Chișinăului. Aici puteau fi văzute femei îmbrăcate în ie, iar pe ici-colea se auzea câte o vorbă în limba engleză... Totuși, vizitatorii nu s-au lăsat ademeniți de concertul tradițional, organizat în fața clădirii guvernului, părând să fie mai interesați de ofertele meșteșugarilor care au scos la vânzare tot ce au avut mai bun.
Ce semnificație are ziua de 31 august? I-am întrebat pe trecătorii întâlniți pe principalul bulevard al țării, Ștefan cel Mare.
- „Am venit aici, în centrul orașului, ca să serbăm împreună cu toți chișinăuienii, cu toți orășenii noștri dragi, „Limba noastră cea română”. S-o elogiem, să mai ascultăm cântece frumoase, să mai vedem flori depuse pe la busturile marilor poeți, adică să simțim și noi un pic de atmosferă de sărbătoare.”
- „Eu încă nu am învățat limba de stat. Eu încerc, înțeleg un pic, dar nu mi se dă ușor. Copiii mei o cunosc și o pot vorbi. Dar eu sunt ucraineancă după naționalitate.
Europa Liberă: În ce măsură ați avut nevoie de cunoașterea limbii de stat, de când sunteți stabilită în Moldova?
În ziua, de astăzi, de această limbă e nevoie peste tot. Mai ales având în vedere situația politică din țară și aceste reforme noi.”
- „M-am uitat pe fețele oamenilor – tristețe în suflet. Nu-i sărbătoare. După ziua de 27, ce am avut atunci, aceasta nu e sărbătoare. Fiindcă suntem dezbinați. Guvernarea a dezbinat poporul.”
„ - Limba noastră moldovenească!
- Română!
- Moldovenească!
- Română!
- Hai, voi sunteți români, eu sunt moldoveancă!”
De Ziua Limbii române
- „La Națiunile Unite sunt scrise pe un postament toate limbile din lume. Limba moldovenească nu este.”
Europa Liberă: Ce înseamnă pentru Dvs sărbătoarea din 31 august?
- „Pentru mine e o sărbătoare nemaipomenită, vă spun cinstit.
- Europa Liberă: Cum veți marca această zi?
- Ia uitați-vă ce-i frumos: roșii, pâinică, că altceva n-avem posibilitate. Vin roșu, vin alb de la Călărași și țuică moldovenească!”
Europa Liberă: Cum poate fi rezolvată problema lingvistică în societatea din Republica Moldova?
- „Prin școală și presă. Eu des sunt prin țară și mă uit ce se citește în satele noastre. În satul meu din Căușeni – Argumentî i Faktî, Komsomolskaia Pravda… Mai puțin ziare românești. Asta este.”
- „Sunt sigură că toți trebuie să învețe limba română, toți trebuie să o cunoască. Noi locuim aici, noi aici muncim, noi nu vrem să plecăm, chiar dacă condițiile nu sunt prea bune. De asta e foarte important să cunoaștem limba. Eu nu sunt la fel de categorică ca alții în legătură cu această sărbătoare. Consider că trebuie să existe o asemenea sărbătoare. În fiecare țară sunt sărbători patriotice, menite să sprijine spiritul național.”
- „Cred că această divizare din cauza limbii este pur politică care are menirea să promoveze interesele unor partide care se mențin pe arena politică doar datorită acestei chestiuni. Nu sunt de acord cu asta, pentru că dezbină societatea și e inutil.”
Europa Liberă: Dar cum ar putea societatea să treacă peste acest conflict?
Dacă oamenii vor înceta să atragă atenție la probleme artificiale impuse prin chestiunea lingvistică, atunci problema asta va dispărea de la sine.”
Pe Aleea Clasicilor
Editorul de carte și criticul literar Mircea V. Ciobanu spune că nu trebuie să fie uitată principala menire a limbii, și anume că este un instrument de comunicare:
Dacă la început ea a fost mai mult festivistă, în ultimul timp se pun cu acest prilej accentele tragice: pe degradarea limbii de astăzi...
„De ce trebuie să serbăm această zi, să o omagiem într-o singură zi, de parcă ar fi monument, patrimoniu cultural și nu știu ce, când de fapt este un instrument de lucru pe care lumea ar trebuie să-l posede? Pe de o parte. Pe de altă parte, eu înțeleg de ce s-a întâmplat. Foarte mult timp am comunicat, cel puțin oficial, mai mult în altă limbă decât românește, după cum ar fi fost firesc. Și de atunci am decretat această sărbătoare. Dacă la început ea a fost mai mult festivistă, în ultimul timp se pun cu acest prilej accentele tragice: pe degradarea limbii de astăzi, pe faptul că nu o cunosc guvernanții etc. Eu aș privi mai calm. Pur și simplu, este un pretext de a constata o dată în an starea limbii, așa cum alții constată și măsoară pulsul națiunii sau statului.”
Dacă se vrea popularizarea limbii române, e de responsabilitatea cetățenilor să o vorbească în spațiile publice, sugerează Mircea V. Ciobanu. Nu merită să se aștepte „mila” politicienilor, care deseori folosesc chestiunea limbii pentru a muta accentele de pe lucrurile esențiale, de care aceștia ar trebui să fie preocupați, a conchis criticul literar.