La Chişinău a fost prezentat astăzi în premieră un manual de studiere a limbii române destinat refugiaţilor. Până acum, străinii care veneau în Republica Moldova frecventau cursuri speciale de învăţare a românei, însă nu aveau un manual şi un caiet de exerciţii din care să poată studia şi acasă. Astăzi au la dispoziţie o carte concepută special pentru ei, iar fiecare capitol din manual conţine şi exemple practice care îi ajută să se integreze mai uşor.
Manualul de studiere a limbii române pentru refugiați este adaptat la uzanţele constituite deja în mediul lor. Bunăoară, lecţia a treia din carte are titlu generic: „Cum ajungem la magazinul „Gemenii”?” Deloc întâmplător! Platforma din faţa acestui centru comercial este cel mai popular loc de întâlnire pentru străinii care cunosc prea puţin Chişinăul. De fapt, acest manual poate fi considerat şi un ghid de integrare pentru refugiați.
Una dintre autoarele cărţii, Alexandra Barbăneagră, vicerector la Universitatea pedagogică „Ion Creangă”, spune că la conceperea manualului au fost implicate şi persoanele care s-au refugiat în Republica Moldova:
„Este beneficiarul nostru, vine în Republica Moldova, la ce întrebări el vrea să răspundă şi care ar fi temele de uz cotidian cu care, în primul rând, el ar trebui să interacţioneze în acest mediu social. De fapt, răspunzând la aceste întrebări am stabilit şi tematica manualului şi l-am stabilit într-o logică consecutivă a răspunsurilor. Trebuie să pornesc prin oraş, să fac conexiuni, cum mă deplasez, cum întreb etc. Casa, familia, la cumpărături, evident că refugiatul are necesităţi fireşti. Trebuie să meargă la medic, trebuie să facă mâncare, deci, are nevoie să meargă la piaţă după cumpărături. Şi nu în ultimul rând, sărbători, obiceiuri, tradiţii naţionale care îl vor ajuta să se familiarizeze cu mediul social al Republicii Moldova”.
De fapt, necunoaşterea limbii este prima barieră din calea străinilor care se refugiază în Republica Moldova, constată Alexandra Barbăneagră. Desigur, majoritatea sunt sprijiniţi de Agenţia ONU pentru refugiaţi, primesc bani, cazare, primesc alimente, însă dacă nu ştiu limba română nu se pot integra şi nu au cum să interacţioneze cu localnicii.
Razan Alrahmo este originară din Siria şi a venit în Republica Moldova în urmă cu trei ani, fugind de război. Nu a stat pe gânduri dacă să învețe sau nu româna, mai ales că are doi copii care merg la grădiniţă, prin urmare, ca să ştie cum se descurcă cei mici, trebuia să vorbească în română cu educatoarele:
„Acum noi locuim aici şi trebuie să învăţăm româna. Copiii merg la grădiniţă şi apoi la şcoală. Deci, trebuie să învăţăm, trebuie să ştim ce se întâmplă cu ei. Pentru mine nu este greu pentru că eu cunosc literele, pentru că vorbesc engleza. În plus, sunt şi cuvinte pe care le folosim şi în arabă. De exemplu cuvântul dulap, noi tot avem acest cuvânt. Băieţelul încă nu vorbeşte româna pentru că abia a mers din această lună la grădiniţă, însă fetiţa ştie româna.”
În Republica Moldova s-au stabilit peste 500 de refugiaţi. Numărul lor a crescut mai ales după izbucnirea conflictelor din Siria, Irak sau Ucraina. Până nu demult, se miza pe repatrierea voluntară a străinilor în ţările lor de baştină. Acest lucru nu mai e posibil astăzi, spune şeful Biroului Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi, Traian Ţurcanu, pentru că în multe din aceste state războaiele continuă. Iată de ce se insistă pe integrarea refugiaţilor, prin urmare buna cunoaştere a limbii române nu poate fi trecută cu vederea:
„Pentru că aceasta se răsfrânge asupra capacităţii refugiaţilor de a face studii, a copiilor de a merge la grădiniţă, de a merge la şcoală, a copiilor de a deveni persoane educate, se răsfrânge asupra posibilităţii refugiaţilor de a-şi găsi un loc de muncă, pentru că este extrem de greu să-ţi imaginezi că o persoană poate să fie angajată fără să cunoască limba statului în care locuieşte, dar şi în raport cu întreaga societate. Este absolut important ca refugiaţii să cunoscă limba ca să poată interacţiona şi să-şi poată povesti istoria.”
Manualele de studiere a limbii române sunt concepute pentru instruirea refugiaţilor, însă pot fi utilizate de străinii care vor să studieze limba româna în baza realităților din Republica Moldova. Pentru refugiaţi, cărţile sunt oferite gratuit de Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni.
