Guvernarea de la Chişinău este pe punctul de a-şi atinge unul din obiectivele sale majore din ultimul an şi jumătate: promovarea decriminalizării infracţiunilor economice, la pachet cu o amnistie fiscală, precum şi a bunurilor şi capitalurilor. Iniţiativele, la care guvernarea dominată de democraţi păruse să renunţe la începutul anului trecut urmare a criticilor partenerilor externi, au fost relansate ieri împreună cu o mini-reformă fiscală, după o şedinţă a coaliţiei de guvernare, de premierul Pavel Filip, iar astăzi au trecut prin guvern şi comisiile parlamentare, urmând să fie şi adoptate până la sfârşitul acestei săptămâni. Corespondenta noastră s-a interesat cine sunt beneficiarii măsurilor şi, eventual, care sunt pericolele.
Your browser doesn’t support HTML5
Guvernarea revine la iniţiativa amnistiei fiscale
În pericol ar putea fi, în primul rând, acordul cu FMI. Transparency International Moldova a avertizat astăzi într-o analiză că „programul Republicii Moldova cu FMI ar putea avea de suferit, urmare a promovării necoordonate a unor elemente care pot submina construcţia bugetară şi stabilitatea finanţelor publice pe o perioadă mai lungă de timp.”
Guvernul de la Chişinău ar urma să primească spre sfârşitul acestui an încă o tranşă din creditul de 180 de milioane de dolari accesat în noiembrie 2016 de la FMI, iar instituţia financiară a criticat amnistia fiscală deja o dată, la o încercare anterioară a guvernării, din decembrie 2016, de a trece iniţiativa prin parlament, spunând că ea ar fi în contradicţie cu obiectivele programului şi că ar putea duce la „periclitarea măsurilor de combatere a corupţiei”, dar şi ar „pune piedici în lupta cu spălarea banilor şi fraudele”.
Premierul Pavel Filip a afirmat, însă, astăzi la o şedinţă a cabinetului său că executivul ar acţiona în acord cu partenerii. La o zi de la relansarea pachetului legislativ din sediul partidului de guvernare, executivul a avizat în mare grabă toate proiectele, iar premierul a spus:
„Mă bucur pentru că un an şi jumătate, pare-mi-se, a fost dezbătut acest proiect, şi până la urmă am ajuns la un numitor comun şi cu partenerii noştri de dezvoltare.”
Urmare a noilor iniţiative, ce cuprind şi importante modificări de impozite, bugetul va rata doar în ultimul trimestru al anului două miliarde de lei...
Nu este limpede dacă premierul a avut în vedere şi FMI. Se ştie că ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, se află în aceste zile în Statele Unite, se pare pentru a trata subiectul cu experţii instituţiei financiare. La fel se ştie că urmare a noilor iniţiative legislative, ce cuprind şi importante modificări de impozite, bugetul va rata doar în ultimul trimestru al anului două miliarde de lei. Estimările aparţin autorităţilor, care însă nu au precizat clar cu ce au de gând să amortizeze suma ratată.
În analiza sa publicată astăzi în regim de urgenţă, Transparency International Moldova a mai avertizat că, urmare a unificării impozitului pe venit, vor profita cei cu venituri mari, iar săracii, în R. Moldova mulţi la număr, vor avea de pierdut. „În țările unde diferențele de venituri sunt extrem de pronunțate, iar sărăcia este evidentă, este recomandată impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice, adică diferite cote de impozitare, așa cum au fost până în prezent”, se arată în analiză. „Cotele unice sunt caracteristice economiilor mari și dezvoltate, care au o clasă de mijloc considerabilă în structura populației pe venituri”, a mai spus Transparency International.
Organizaţia a avertizat şi asupra pierderilor pe care le vor suporta primăriile, cele care încasează direct o parte din impozitul de venit, spunând că acestea vor rata venituri de în jur de 800 de milioane anual, iar această lipsire de resurse financiare „e sensibilă în special în an electoral” şi duce la loializarea unor administraţii publice locale faţă de autorităţile centrale”.
Coaliţia de guvernare, însă, insistă că şi-a asumat un act de curaj promovând pachetul de legi, calificat astăzi de premierul Filip ca „una din cele mai salutare iniţiative din partea mediului de afaceri”.
Premierul a afirmat că îşi bazează concluzia pe o discuţie pe care a avut-o aseară cu antreprenorii, care ar fi fost extrem de impresionaţi de propunerile promovate de guvernare.
În linii mari, este vorba despre o atitudine mai îngăduitoare a statului faţă de infracţiunile comise de business, inclusiv exonerarea de răspundere penală a unor oameni de afaceri aflaţi la prima abatere şi în schimbul reparării prejudiciului; despre iertarea unor datorii mai vechi faţă de stat ale antreprenorilor; dar şi introducerea în circuitul oficial a unor bunuri şi capitaluri neînregistrate, contra unei taxe modice de 3%. O altă iniţiativă ţine de renunţarea la impozitarea progresivă a persoanelor fizice, cu 7% a veniturilor mici şi cu 18% a celor mai mari, şi înlocuirea acestora cu o cotă unică, de 12%. Din acelaşi pachet mai face parte şi reducerea, de la 23 la 18%, a impozitului în fondul social plătit de antreprenori.