În ultimele două săptămâni, la Chișinău s-a aflat o misiune de evaluare a Fondului Monetar Internațional, cu care guvernul Filip a încheiat un program în 7 noiembrie 2016 şi care a făcut posibil deblocarea finanţării externe. Marți, șeful misiunii de evaluare a FMI, Ben Kelmanson, a anunțat că a decis să recomande conducerii Fondului debursarea următoarei tranșe din împrumutul de aproape 180 de milioane de dolari, urmând ca acest lucru să fie aprobat în luna aprilie, doar dacă autorităţile Republicii Moldova vor îndeplini un şir de acţiuni prealabile, între care consolidarea veniturile bugetare, eficientizarea cheltuielilor şi reforma administrației publică. O discuție la această temă cu economistul de la Institutul „Viitorul”, Sergiu Gaibu.
Europa Liberă: Așadar, domnule Gaibu, o misiune a Fondului Monetar Internațional a decis să recomande conducerii Fondului debursarea următoarei tranșe din împrumutul de 176 de milioane de dolari acordat Republicii Moldova toamna trecută. Această perspectivă, așa cum pare de înțeles, nu scutește însă autoritățile moldovene de îndeplinirea unor angajamente?
Sergiu Gaibu: „Evident, acordul respectiv prevede un șir de angajamente. Focusarea cheie este pe sectorul financiar bancar, de asemenea stabilitatea fiscal bugetară, dar și crearea unui mediu favorabil pentru business. De asemenea, pe sectorul energetic, trebuie să fie asigurate tarife corecte, nesubvenționate de stat.”
Europa Liberă: Şeful misiunii de evaluare a FMI, Ben Kelmanson a recomandat autorităţilor moldovene să continue eforturile de reabilitare a sistemului financiar-bancar, bunăoară, dacă ar fi să explicăm și să lămurim lucrurile, ce este de făcut?
Sergiu Gaibu: „Este important ca balanța bugetar fiscală să fie păstrată, deci acțiunile Guvernului trebuie să fie îndreptate către asigurarea planului bugetar, să nu fie periclitat de nici un proiect mai populist, astfel încât veniturile bugetului să fie îndeplinite, și de asemenea să nu fie admise majorări de cheltuieli nejustificate, cum ar fi diferite subvenții, proiecte de ameliorare, să spunem așa, a anumitor cheltuieli suplimentare la buget, care pot duce la riscul de creștere a deficitului bugetar.”
Europa Liberă: Cum credeți că se vor răsfrânge aceste condiționalități asupra cetățeanului?
Sergiu Gaibu: „De principiu, FMI impune în astfel de situații un echilibru. Pentru cetățean, de fapt, înseamnă o stabilitate a modului de utilizare a resurselor de către Guvern, care a semnat un acord cu FMI, și înseamnă respectarea unui program asumat de guvernare față de FMI. Deci, ceea ce înseamnă pentru cetățean, este faptul că se asigură o stabilitate a situației social-economice.”
Europa Liberă: După semnarea acordului cu FMI, autorităţile de la Chişinău au fost criticate, şi motivul fusese o iniţiativă de amnistie fiscală şi de liberalizare a capitalurilor lansată de un grup de deputaţi ai majorităţii parlamentare în frunte cu președintele Parlamentului, Andrian Candu, o inițiativă care a fost retrasă însă marți. Dacă autoritățile nu retrăgeau acest proiect de lege, concluziile misiunii de evaluare ar fi fost aceleași?
Sergiu Gaibu: „Acest proiect este un risc asupra stabilității fiscal bugetare, și anume din acest motiv probabil au fost purtate discuții pe parcursul acestei evaluări, și acest proiect care se arătase de la început cu anumite riscuri atât pentru corectitudinea abordării fiscale a agenților economici, cât și asupra stabilității, colectării veniturilor la buget. Respectiv, un astfel de proiect nu este fiabil, și nu se înscrie în acele condiții stabilite de FMI. Probabil, în rezultatul acestor discuții, s-a ajuns la o concluzie foarte clară, că un astfel de proiect ar pune sub risc îndeplinirea acelor obligațiuni ale Guvernului în fața FMI-ului.”
Europa Liberă: Este posibilă o revenire la acest subiect? Andrian Candu spunea că a fost retras din cauza unor deficiențe.
Sergiu Gaibu: „Evident, amnistie există, și există sub diferite forme. O formă lejeră, sau corectă, ar putea exista. Revenirea la un asemenea proiect depinde de voința Parlamentului, dar acest lucru trebuie să fie făcut foarte atent. FMI a specificat că va monitoriza în fiecare jumătate de an progresul reformelor în Republica Moldova, deci se vor uita foarte atent asupra unui proiect similar, care ar putea pune sub risc continuitatea implementării acordului respectiv și perspectiva de debursare a banilor din partea FMI. De aceea, Parlamentul și Guvernul trebuie să fie foarte atent la un asemenea proiect, dacă se va reveni.”
Europa Liberă: Revenind la misiunea de evaluare a FMI-ului. Premierul Pavel Filip spunea ieri că actuala vizită a misiunii de evaluare este în linii mari pozitivă pentru Moldova, el a prognozat chiar o creștere economică pentru anul 2017. Dumneavoastră împărtășiți acest punct de vedere?
Sergiu Gaibu: „Față de starea foarte proastă a anilor 2015, 2016, este absolut natural, ca pe un astfel de fundal, să fie un progres economic. Doar prin faptul că se asigură o stabilitate politică, prin faptul că s-a obținut o debursare de bani, aceste lucruri deja vor crea o diferență în ceea ce privește veniturile în Republica Moldova, și respectiv pot genera o anumită creștere. De asemenea, sunt unele premise pentru a vedea o creștere ușoară a exporturilor, ceea ce poate să contribuie la crearea valorii adăugate suplimentare. Dar, din păcate, trebuie să înțelegem că această creștere economică nu este nici măcar la nivelul anului 2014.”
Europa Liberă: Deci, vorbim mai degrabă de o perioadă de recuperare, dar din contul cui?
Sergiu Gaibu: „Moldova fiind o țară foarte mică, orice companie nouă care apare, de fapt se răsfrânge și se vedem destul de ușor în creșterea economică. Avem deja câteva companii suficient de mari, fiecare dintre ele când începe să funcționeze pe deplin, au o contribuție suficientă pentru ca să influențeze PIB-ul.”
Europa Liberă: Tot premierul s-a referit și la tarife. La ce ne putem aștepta la acest capitol?
Sergiu Gaibu: „Din păcate, există presiunea creșterilor, deoarece prețurile la hidrocarburi pe plan mondial a suferit modificări, în direcția creșterii. După ce OPEC a reușit să încheie un anumit acord, inclusiv cu țări care nu fac parte din OPEC, cum ar fi Rusia, de a stopa creșterea extragerii de țiței, lucrul acesta a influențat negativ asupra prețurilor la hidrocarburi, și respectiv există riscul ca costurile să crească. Deci, această probabilitate există, și este important să nu cădem în populisme, chiar dacă situația nu este una foarte bună pentru starea socială a populației, dar atunci când facem populisme riscăm să facem o criză mai mare, ceea ce FMI-ul încearcă să prevină.”
Europa Liberă: Autoritățile și-au reiterat angajamentul de a combate corupția. Ce obstacole credeți că ar fi, la nivel intern, care ar împiedica mersul lucrurilor așa cum își doresc finanțatorii?
Sergiu Gaibu: „Din păcate, în acest domeniu, sunt necesare destul de multe reforme, asta pe lângă faptul că trebuie modificate guvernanța sistemului judiciar, modul cum este asigurat fluxul de cadre, procedurile de lucru a acestui sector. De asemenea, este nevoie și de o serie de reforme în sistemul legislativ. Din păcate, o parte a corupției este scrisă însăși în lege, prin funcționarea anumitor pârghii de a influența și de a selecta opțiunile față de cetățean, sau agenții economici, ceea ce contribuie la crearea unui mediu fertil la apariția corupției. Acest lucru trebuie să fie reformat. În acest sector este necesară o analiză foarte complexă, și din păcate nu întotdeauna există suficientă expertiză pe subiectele date.”
Europa Liberă: Se simt constrânse autoritățile moldovene să îndeplinească aceste condiții?
Sergiu Gaibu: „Oricum aceste reforme sunt absolut necesare de efectuat, și sunt sigur că există diferite interese chiar și printre funcționarii publici, dar de asemenea există și o oarecare lipsă de competențe, dar acest lucru este completat prin proiecte. Aici și vine, de fapt, suportul internațional, nu doar prin finanțare directă, dar și prin competență tehnică pentru ca aceste reforme să aibă un efect cât mai pozitiv.”
