Blocul ACUM şi socialiştii au căzut, în sfârşit, de acord asupra noii modalităţi de alegere a procurorului general, o chestiune care i-a divizat vreme de mai multe săptămâni, permiţându-le totodată procurorilor să-şi declanşeze propriul concurs pe o funcţie văzută de primă importanţă în justiţie şi în lupta cu corupţia, promisă de noile autorităţi. Guvernul a aprobat astăzi noua modalitate, iar prim-ministra Maia Sandu şi-a exprimat convingerea că deja la începutul săptămânii viitoare legea va trece şi de votul Parlamentului. De ce nu are încredere Maia Sandu în concursul în derulare de la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) şi la ce variantă de compromis au ajuns socialiştii şi Blocul ACUM?
Your browser doesn’t support HTML5
Guvernul modifică modul de desemnare a procurorului general. Ce se va întâmpla cu concursul în derulare?
În competiţia declanşată de CSP, în contradicţie vădită cu voinţa majorităţii parlamentare, s-au înscris procurori cu o eventuală victorie a cărora nu ar fi de acord niciuna din componentele majorităţii. Ca să scape de unul din ei, bunăoară, şi anume de Igor Popa - cel lăsat în fruntea Procuraturii la plecare de vechiul procuror, Eduard Harunjen, şi căruia noii guvernanţi îi reproşează multe, dar mai ales că a luat decizii contra tinerilor în aprilie 2009 - majoritatea parlamentară s-a văzut nevoită chiar să amendeze legea ca să-l poată instala pe interimarul de acum, Dumitru Robu.
„Noi nu avem încredere în această procedură”, a repetat astăzi Maia Sandu în timpul şedinţei Guvernului, o şedinţă extraordinară, convocată în regim de urgenţă pentru a porni noua modificare a Legii Procuraturii.
### Vezi și... ### Alegerea procurorului general: o nouă confruntare între guvern și CSP
„Credem că e important ca acest document să fie aprobat urgent, astăzi, aici”, a mai spus prim-ministra, „ca să fie transmis în Parlament, iar la începutul săptămânii viitoare să fie adoptat în legislativ, astfel încât să zădărnicim concursul CSP şi să avem un concurs autentic, dar cel mai important: să avem certitudinea că viitorul procuror general va fi un om independent.”
Amendamentele trecute astăzi prin Guvern conferă un rol important în numirea procurorului general Ministerului Justiţiei, care va crea o comisie de preselecţie, iar rolul Consiliului Procurorilor, care va mai fi completat cu trei poziţii, se va reduce doar la funcţia de a selecta unul din cei doi concurenţi selectaţi de comisie.
Olesea Stamate
Ideea de a oferi un rol esenţial executivului în numirea procurorului general nu a fost iniţial pe placul lui Igor Dodon, dar tot ce a reuşit să obţină e ca în comisia de preselecţie să intre şi o persoană desemnată de speakerul Parlamentului, adică de socialista Zinaida Grecianîi. Un alt motiv de diviziune în aceste discuţii a fost dorinţa Blocului ACUM de a deschide calea către funcţia de procuror general şi pentru avocaţi sau magistraţi, o chestiune agreată până la urmă şi de socialişti. Ministra justiţiei, Olesea Stamate, a explicat la Europa Liberă motivul din care a existat o astfel de insistenţă.
„Deoarece cei care sunt actualmente au fost foarte mult timp în sistem - nu toţi, dar mulţi dintre ei - s-au acomodat modului cooperant de lucru în Procuratură, de aceea am considerat important să deschidem uşa şi către avocaţi şi către cei care au experienţă în instanţele de judecată, eventual cei ce s-au ocupat de urmărire penală.”
Dacă lucrurile vor decurge aşa cum am planificat, spre sfârşit de octombrie am putea avea un procuror general nou...
Acum însă, că cele două tabere au reuşit să ajungă la un compromis, Consiliul Procurorilor, cel mai probabil, se va vedea nevoit să facă un pas înapoi întrucât, oricum, nu poate finaliza procedura de numire a procurorului fără un decret semnat în final de şeful statului. Intenţia majorităţii parlamentare, pe de altă parte, e ca să organizeze o procedură extrem de rapidă, ne-a spus tot astăzi ministra justiţiei, Olesea Stamate: „Dacă lucrurile vor decurge aşa cum am planificat, spre sfârşit de octombrie am putea avea un procuror general nou.”