Cu puțin timp înainte ca ea și iubitul ei să fie bătuți cu brutalitate pe străzile orașului polonez Wrocław, o femeie ucraineană pe nume Anastasia Kițai se afla într-un magazin, cumpărând cafea.
Când un alt bărbat s-a băgat în fața ei la casă pentru a cumpăra o bere, Kițai i-a atras atenția că există o coadă, a povestit mama ei, Karina. Bărbatul a răspuns: „Ești în Ucraina?” și a numit-o „cârpă ucraineană”, în timp ce se certau. Apoi, bărbatul a părăsit magazinul, a declarat Karina pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL.
Câteva momente mai târziu, bărbatul și alți doi bărbați l-au lovit cu pumnii și l-au lovit cu picioarele pe iubitul ucrainean al lui Kițai, Maksim, în timp ce acesta stătea lângă mașina sa, lovind-o totodată și pe Kițai. Bătaia, care a avut loc pe 26 iulie, a fost filmată și a circulat pe rețelele sociale ucrainene și poloneze.
Ambii au fost internați în spital. Doi dintre bărbați au pledat „nevinovat” la acuzațiile de agresiune pe motive etnice, în cadrul unei audieri care a avut loc pe 29 iulie la un tribunal din Wroclaw. Primarul orașului a condamnat incidentul: „Nu există și nu va exista toleranță în orașul nostru față de violența motivată de ură, xenofobie sau prejudecăți naționale.”
De la începutul invaziei totale a Rusiei, în februarie 2022, Polonia a primit mai mulți refugiați ucraineni decât orice altă țară europeană, cu excepția Germaniei: conform cifrelor Organizației Națiunilor Unite, aproape 1 milion de ucraineni aveau statut de refugiat în Polonia în luna aprilie.
Atât actualul guvern de la Varșovia, cât și cel dinainte, au considerat apărarea Ucrainei vecine o prioritate de securitate națională.
Anastasia Kițai, după ce a fost atacată la Wroclaw pe 26 iulie.
Populația ucraineană a contribuit, de asemenea, la stimularea economiei poloneze, care era deja în plină expansiune. Aproximativ 1 milion de ucraineni sunt clasificați ca „migranți economici”, potrivit ambasadorului Ucrainei în Polonia.
Însă ucrainenii semnalează tensiuni și resentimente tot mai mari din partea unor polonezi, nemulțumiți de amploarea și durata sprijinului acordat refugiaților din fondurile contribuabililor.
Poliția poloneză a semnalat o creștere de 30% a atacurilor motivate de ură împotriva ucrainienilor în ultimele șase luni, potrivit ziarului Rzeczpospolita.
„Vorbește poloneză în Polonia!”
Karina Kițai nu este refugiată. Ea spune că locuiește în Polonia de aproape un deceniu; fiica ei, Anastasia, s-a mutat acolo în 2019.
Natalia Melnik, însă, este refugiată. După izbucnirea războiului, s-a mutat din regiunea Jitomir, din vestul Ucrainei, în Płock, un oraș situat la vest de Varșovia.
Ea a povestit că în iunie fiul ei de 15 ani și prietenul său ucrainean se întorceau acasă cu autobuzul când un alt pasager i-a auzit vorbind în ucraineană.
„«Polonia e pentru polonezi»”, le-ar fi spus bărbatul. „Copiii au tăcut, apoi el i-a spus din nou fiului meu: «Mă auzi? Polonia e pentru polonezi. Vorbește poloneză în Polonia.»”
Melnyk a spus că fiul ei vorbește bine poloneza și că acesta i-a răspuns că vorbeau ucraineană deoarece prietenul său era ucrainean.
„Ca răspuns, bărbatul a început să strige: «Coborâți din autobuz. Plecați din țară»”, a declarat ea pentru Current Time.
După ce fiul ei a spus că vor coborî din autobuz la stația lui, bărbatul s-a năpustit asupra fiului ei și l-a lovit pe prietenul acestuia. Un alt pasager i-a spus bărbatului care țipa să coboare din autobuz. La stația următoare, bărbatul „i-a aruncat, pur și simplu, pe băieți afară din autobuz”, a spus ea.
Polițiștii au anchetat cazul, dar nu au clasificat atacul drept infracțiune motivată de ură până când Melnik nu a depus plângere. La data de 29 iulie, bărbatul nu fusese încă identificat, a spus ea.
Creșterea numărului de infracțiuni motivate de ură raportate survine în contextul în care sondajele de opinie arată că polonezii sunt din ce în ce mai puțin dispuși să-i sprijine pe refugiații ucraineni.
Un sondaj realizat la începutul acestei luni de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice a relevat că 52% dintre polonezi se opun acceptării altor refugiați de război ucraineni; 42% s-au declarat pentru primire.
Această cifră este însă în scădere drastică față de 2022, imediat după începerea invaziei rusești pe scară largă, când 94% dintre polonezi se declaraseră în favoarea acceptării refugiaților de război ucraineni.
Sondajul a arătat, de asemenea, că o majoritate a polonezilor, marcați de amintirile invaziei nazisto-sovietice din 1939 și de deceniile de dominație a Uniunii Sovietice, susțin restricționarea accesului liber la asistență medicală pentru ucraineni, care până de curând nu erau obligați să contribuie la sistemul național de asigurări de sănătate.
Vrajbă istorică
Creșterea sentimentului anti-ucrainean survine într-un moment în care relațiile dintre Varșovia și Kiev sunt tensionate, pe fondul unor nemulțumiri istorice care datează de zeci de ani.
În luna mai, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că va onora o unitate militară care luptă împotriva trupelor ruse, atribuindu-i o denumire inspirată de Armata Insurgentă Ucraineană.
Polonia susține că acea grupare a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, într-o regiune care astăzi se învecinează cu Ucraina. La acea vreme, regiunea se afla sub control german.
Polonia a denumit acele ucideri „Masacrul din Volinia”, iar parlamentul țării a declarat că a fost vorba de un genocid.
Ucraina respinge această denumire, afirmând că și ucrainenii s-au confruntat cu ura polonezilor, iar mii dintre ei au fost uciși în represalii. Ucrainenii au numit aceste evenimente „Tragedia din Volin”.
Mulți ucraineni îi consideră pe membrii Armatei Insurgente Ucrainene („banderoviștii”) luptători pentru libertate — o percepție care s-a amplificat de la invazia rusă, la 35 de ani după ce și-a câștigat independența față de Moscova, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.
În replică la gestul președintelui ucrainean, președintele polonez Karol Nawrocki, un istoric populist și fost director al unui muzeu dedicat celui de-al Doilea Război Mondial, a anunțat luna trecută că îi retrage lui Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga) și prim-ministrul polonez Donald Tusk în timpul unei întâlniri în orașul polonez Lublin. (fotografie de arhivă)
Zelenski a înapoiat apoi distincția acordată de Polonia, la fel cum au făcut și trei dintre predecesorii săi la președinția Ucrainei.
„Discuțiile privind politica memoriei… au devenit din nou un subiect de dezbatere publică pe scară largă în Polonia”, a declarat Mateusz Kamionka, politolog și expert în relațiile polono-ucrainene la Universitatea Jagelonă din Cracovia.
El a menționat că factorii economici și sociali influențează, de asemenea, schimbările în opinia publică, inclusiv creșterea costului vieții, precum și convingerea că ajutorul public acordat ucrainienilor este prea generos și ar trebui să fie mai limitat.
„A vorbi ucraineană (sau rusă) pe stradă devine o problemă”, a spus Alexei Cheplyansky, un jurnalist polonez. „Polonezii nu pot face de obicei distincția între limba rusă și cea ucraineană. Recent, un sportiv belarus a fost atacat cu strigăte de genul «Întoarce-te în Ucraina!»”
Partidele politice de dreapta încearcă, de asemenea, să profite de nemulțumirile sau resentimentele polonezilor.
„Situația începe să se extindă de pe internet în viața reală”, a conchis Cheplyansky.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.