Igor Boțan: „Partidele nu au oferte noi pentru transnistreni”

Strategia „pașilor mici” nu dă rezultate, este de părere analistul Igor Boțan, iar alegerile anticipate din 11 iulie nu vor aduce schimbări semnificative în abordarea relațiilor cu Tiraspol-ul. În primul rând pentru că partidele nu au nici o ofertă specială pentru transnistreni, mai remarcă Igor Boțan în discuția cu Vasile Botnaru.

Igor Boțan despre votul din regiunea transnistreană

Europa Liberă: Ce fel de soluții pentru reglementarea transnistreană se licitează în această campanie electorală, dacă, în general, putem vorbi în termenii aceștia?

Igor Boțan: „Problema transnistreană este prezentă în actuala campanie electorală și acest lucru se datorează Comisiei Electorale Centrale, care a decis să deschidă 44 de secții de votare pentru cetățenii din Transnistria, dintre care trei secții de votare urmau să fie deschise pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, deși articolul 32 din Codul Electoral spune foarte clar că secțiile de votare se deschid doar în localitățile controlate de autoritățile constituționale.”

Europa Liberă: Dacă ați deschis subiectul, vreau să vă întreb – de unde și până unde atâta dragoste înflăcărată pentru cetățenii Republicii Moldova, locuitori ai regiunii transnistrene? Până acum era o atitudine rezervată, bazată pe faptul că nimeni nu poate să meargă să facă campanie electorală acolo, prin urmare, nu este un vot conștient. Acum, transnistrenii au devenit mai ahtiați ca altădată?

Igor Boțan: „Nu este tocmai așa, iar dragostea înflăcărată, după cum ați menționat Dvs., a apărut înainte de alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, datorită așa-zisei diplomații oligarhice dintre Vladimir Plahotniuc, oligarhul din partea dreapta a Nistrului, și Victor Gușanu, oligarhul din partea stângă a râului.”

Europa Liberă: Care a venit după diplomația stadionului?

Igor Boțan: „Da, numai că diplomația de meci a dlor Filat și Șevciuk nu a avut impact asupra participării transnistrenilor la alegerile naționale din Republica Moldova. Trebuie să menționăm că în perioada 1994 până în 2014 participarea transnistrenilor per ansamblu nu depășea aproximativ 10 mii de cetățeni care treceau râul Nistru și participau la alegeri.

Iată că la alegerile din 2019 această cifră a ajuns să fie de patru ori mai mare și de atunci interesul pentru participarea transnistrenilor este o temă de campanie foarte importantă și ne-am convins de acest lucru și la alegerile prezidențiale din anul trecut.”

Europa Liberă: Înțeleg că-i vânătoare de voturi suplimentare. Dar pe transnistreni ce-i motivează, sunt niște oferte politice atractive pentru ei, o împăcare promisă de concurenții electorali, care ar vrea s-o grăbească, și locuitorii din Transnistria?

Igor Boțan: „Practic, partidele politice din Republica Moldova nu au oferte noi pentru transnistreni. Acest conflict rămâne înghețat în formula anului 2005, atunci când negocierile au fost extinse în format „5+2” și oarecare noi oferte pentru transnistreni pur și simplu lipsesc.”

Europa Liberă: Blocul socialisto-comunist sau comuno-socialist spune cumva mai răspicat că pledează pentru federalizare.

Igor Boțan: „Exact acum un an, înainte de alegerile prezidențiale, ex-președintele Igor Dodon spunea foarte răspicat, la un live cu jurnaliștii, că formula federalistă nu mai este potrivită.

Este adevărat că liderii Blocului comuniștilor și socialiștilor au fost promotorii acestei idei federaliste, Vladimir Voronin a avut trei inițiative de federalizare a Republicii Moldova, ultima a fost cea referitoare la „memorandumul Kozak”, după care a fost adoptată legea din 2005, care îngheață profund problema transnistreană. Tot atunci a fost lansat și mecanismul de negocieri în format lărgit „5+2”, cu participarea Uniunii Europene și Statelor Unite, dar progrese nu au fost realizate. Este adevărat că, în 2007, dl Voronin a înaintat propunerea privind pașii mici pentru a convinge cetățenii care domiciliază în Transnistria că Republica Moldova le poate oferi un proiect de dezvoltare mult mai atractiv decât cel de izolare a regiunii, iar Igor Dodon a avut două inițiative -una de federalizare desfășurată și a doua referitoare la așa-zisul „pachet comprehensiv”, care a fost prezentat la întâlnirea anuală de la Munich în anul 2017, însă niciuna nu a fost dezvoltată mai departe.”

Europa Liberă: Mai nou, Krasnoselski îi reproșează Maiei Sandu tocmai că dă la o parte acest pachet de pași mici și, vezi Doamne, nu are șanse să reglementeze, dacă pornește cu retorica trupelor rusești ș.a.m.d.

Igor Boțan: „Krasnoselski vorbește ceea ce îi convine. El ar trebui să-și amintească de negocierile în format „5+2” din aprilie 2012, atunci când părțile, inclusiv garanții și mediatorii au ajuns la concluzia că abordarea în vederea reglementării transnistrene trebuie să urmeze exemplul OSCE cu cele trei coșuri.

Transnistria a refuzat în mod categoric să discute despre coșu

privind reglementarea politică a conflictului, de aceea toate reproșurile domniei sale sunt pur și simplu bune de ignorat atâta timp cât liderii de la Tiraspol nu acceptă să negocieze în continuare în baza documentului din 2012, probabil nu pot avea loc progrese.”

Europa Liberă: Krasnoselski este copilul Ministerului de Externe din Federația Rusă, este evident pentru toată lumea, și el și-ar dori sau patronii lui și-ar dori să se înglodeze Chișinăul în pași mici, cum ar fi plăcuțe neutre, pașapoarte pentru transnistreni care să le permită să circule unde vor, în schimb, ei să nu se angajeze tocmai într-o soluționare politică la final și, mai ales, să nu asigure democratizarea așa cum o ceruse încă „formula 3D”.

Igor Boțan: „Exact așa este, pentru că, după cedările pe care le-a făcut Chișinăul, era de așteptat că liderii din Transnistria vor face și ei pași în întâmpinare și vor accepta să fie discutate și problemele politice din cel de-al treilea coș. Odată ce acest lucru nu se întâmplă, evident că situația rămâne înghețată, iar acest lucru, până la o anumită limită, îi convine Chișinăului, pentru că, între timp, din 2014, relațiile cu Ucraina au intrat într-o nouă fază. Actualmente, Ucraina vede Transnistria ca un mare pericol la securitatea acestei regiuni separatiste, de aceea Chișinăul are o nouă tactică, dacă putem spune așa, să nu se grăbească să mai facă cedări atâta timp cât liderii transnistreni nu se conformează înțelegerilor din 2012 privind cele trei coșuri pe marginea cărora se negociază.

Trebuie să menționăm că în actuala campanie electorală nu există oferte pentru transnistreni. Practic, toate partidele politice din Republica Moldova nu fac oferte speciale pentru transnistreni, iar participarea transnistrenilor este văzută ca oferirea unui drept constituțional pentru cei care au cetățenia Republicii Moldova, dar domiciliază pe malul stâng al Nistrului. Asta este tot.

O singură formațiune politică a încercat să facă campanie electorală în Transnistria pentru a se convinge că acest lucru este imposibil și pentru a invoca ulterior că, odată ce nu pot face campanie acolo, Comisia Electorală Centrală procedează greșit că deschide tocmai 41 de secții de votare pentru cetățenii de acolo.”

Europa Liberă: Vă referiți la încercarea de penetrare făcută de AUR, care, de fapt, au repetat gestul de cândva al lui Vladimir Voronin, care știa foarte bine că nu va fi lăsat, dar a vrut să vadă toată lumea cum transnistrenii îl opresc în fața barajului când vrea să meargă în localitatea sa de baștină?

Igor Boțan: „Tocmai că Voronin nu voia acest lucru, el voia să se afirme ca președintele unui stat suveran și independent...”

Europa Liberă: Oare nu era conștient că s-ar putea să aibă asemenea opreliști?

Igor Boțan: „Nu, nu era conștient de acest lucru.”

Europa Liberă: Credea că autoritatea lui și promisiunile făcute sunt atât de convingătoare?

Igor Boțan: „Ne amintim că, în luna aprilie 2001, proaspătul președinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin a semnat cinci protocoale cu liderul transnistrean Igor Smirnov și domniei sale i se părea că transnistrenii au apreciat gestul și cedările pe care le-a făcut, iar atunci când a dorit să intre pe teritoriul controlat de separatiști a fost oprit de barieră.”

Europa Liberă: Și a fost umilit și, până la urmă, a zis că „o să le arate transnistrenilor unde iernează racii”.

Igor Boțan: „Da, au urmat acțiuni hotărâte, trebuie să recunoaștem, ale președintelui Voronin, care s-a adresat președintelui Putin ca să și-l ia acasă pe Smirnov, după care au fost retrase ștampilele vamale, au urmat acțiuni ferme bazate pe afirmația lui Voronin că, dacă un partener strategic nu dorește să ajute Republica Moldova să-și rezolve problemele, atunci Republica Moldova va căuta alți parteneri strategici, printre care s-au pomenit Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, lucru care ulterior s-a confirmat odată cu lărgirea formatului „5+2”, introducerea Misiunii EUBAM, iar mișcarea de răspuns a președintelui Putin, care a interzis produsele moldovenești agricole pe piața rusească, l-a făcut pe Voronin să cedeze și să accepte această formulă a pașilor mici, prin care să convingă transnistrenii că Republica Moldova este bine-intenționată în raport cu aceștia.

Cedările care au fost făcute au rămas într-o fază a înghețului, iar actualmente în campania electorală pe care o avem Partidul AUR a dorit să reamintească opiniei publice că avem un conflict înghețat, că avem o armată care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și că autoritățile Republicii Moldova nu întreprind nimic pentru a găsi o soluție, mai cu seamă că avem o discrepanță între legislația națională, care trebuie să ia în calcul hotărârea Curții Constituționale din mai 2017, potrivit căreia Transnistria este teritoriu ocupat de către Federația Rusă, asta pe de o parte, iar pe de altă parte, procesul de negocieri și relațiile în privința Transnistriei se bazează pe convenția așa-zisă Snegur-Elțin, semnată încă în 1992, și care tratează Federația Rusă ca pacificator în acest conflict.

Acest demers al Partidului AUR a pus în evidență faptul că avem această discrepanță și că lucrurile trebuie reconsiderate, dar nu cred că vreun partid politic în această campanie electorală vine cu vreo ofertă specială pentru transnistreni, care ar putea fi agreabilă într-un fel sau altul.”

Europa Liberă: Într-un cuvânt, AUR-ul a arătat că preocuparea Chișinăului pentru asigurarea dreptului la vot pentru cetățenii cu pașapoarte eliberate la Chișinău este, de fapt, cariat a câta oară de această stare de lucruri?

Igor Boțan: „Cred că scopul AUR-ului a fost să atragă atenția că în ziua alegerilor vor sta cu ochiul pe modalitatea de votare a transnistrenilor, mă refer la transportarea organizată a acestora și posibilitatea de a-i corupe pe transnistreni, așa cum s-a întâmplat în 2019 în cadrul diplomației oligarhice, pentru a vota un anumit concurent electoral.

Când zic concurent electoral, mă refer la Blocul comuniștilor și socialiștilor, ai cărora fruntași au spus deschis, foarte clar, că mizează foarte mult în aceste alegeri pe votul transnistrenilor care, din punctul lor de vedere, ar putea înclina balanța în favoarea lor pentru a forma în perioada postelectorală o majoritate a Blocului comuniștilor și socialiștilor cu Partidul „Șor”.

Iată toate lucrurile pe care le-au dezvăluit înșiși reprezentanții blocului și de care sunt conștienți cei de la AUR, care au întreprins acest demers vizavi de transnistreni.”

Europa Liberă: Ultima întrebare - în formula propusă de Vladimir Plahotniuc cu circumscripții uninominale, transnistrenii ca și cum aveau un reprezentant în parlament, ce randament a avut această reprezentare?

Igor Boțan: „Păi a avut un randament minimal, dacă putem spune așa. Deci au fost aleși doi candidați, chipurile, independenți, cvasianonimi aici, în Republica Moldova, dar cu atât mai mult în Transnistria și ceea ce au raportat jurnaliștii și observatorii a fost vorba despre transportare organizată și mituirea alegătorilor.”

Europa Liberă: Asta-i faza alegerii, dar în activitatea lor parlamentară s-a văzut că reprezintă cumva acest contingent specific de alegători, au abordat subiecte mai aproape de reglementare sau mai știi?

Igor Boțan: „Nu, astfel de abordări în forul legislativ în favoarea transnistrenilor nu s-au observat, dar contează în această campanie electorală mesajele pe care le transmit, că victoria Blocului comuniștilor și socialiștilor va menține Republica Moldova mai aproape de Federația Rusă, lucru care ar trebui să-i bucure pe transnistreni, potrivit celor care lansează astfel de mesaje.”