Cei care sperau ca la alegerile de la 11 iulie să se deschidă mult mai multe secții de votare în străinătate decât la alte scrutine sunt dezamăgiți.
Reunită într-o ședință, după discuții prelungite cu Ministerul de Externe, CEC a anunțat cifra de 150 – un pic mai mult decât nivelul minim de 136, care a provocat proteste, dar mult sub nivelul de 190, promis inițial de guvern.
Secții noi față de cele 146 decise ultima data vor activa doar în Germania două și câte una în Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, dar firește că întrebarea esențială acum e de ce comisia nu a mărit decât cu aceste patru secții propriul număr, decis anterior, dar anulat de justiție ca fiind în contradicție cu ceea ce spune legea.
Și în textul tocmai aprobat cu majoritate de voturi în comisie, și într-un scurt comentariu pe care ni l-a oferit ulterior Dorin Cimil, conducătorul autorității electorale, se sugerează că problema ar fi în bani și în timp, adică în lipsa lor:
„Numărul de secții este atât de mare cât poate asigura Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru a funcționa la alegerile din 11 iulie 2021. Ministerul și-a modificat poziția inițială, pentru că la ora actuală există doar acest potențial de funcționare -150 de secții.”
Ministerul Afacerilor Externe, pe de altă parte, nu a dorit să răspundă Europei Libere dacă poate sau nu organiza în timpul care a mai rămas până la scrutin toate cele 191 de secții pe care le găsea oportune înainte de declanșarea disputei juridice.
Atâtea ore am petrecut în sălile de judecată ca cineva să-și bată joc de o hotărâre a instanței de judecată?
Noua decizie a comisiei a nemulțumit, însă, din nou partidele care au luptat pentru a o impune să mărească, măcar prin justiție dacă nu prin voință proprie, numărul de secții în străinătate la viitorul scrutin.
Iată ce ne-a spus Ion Botnarenco, avocat al Platformei DA în procesul din justiție care tocmai s-a încheiat: „Pot să zic că comisia electorală central nu a ținut cont în deplinătate de hotărârile instanțelor de judecată. În decizia CSJ sunt niște argumente suplimentare, explicative, în partea ce ține de executarea hotărârii, și CSJ a respins argumentele CEC – toate cele formulate. Atâtea ore am petrecut în sălile de judecată ca cineva să-și bată joc de o hotărâre a instanței de judecată?”
La fel de indignat de decizia de miercuri a Comisiei Electorale Centrale s-a declarat și Sergiu Litvinenco, politician al Partidului Acțiune și Solidaritate loial președintei:
„Faptul că instanțele nu au obligat CEC expres să deschidă un anumit număr de secții nu înseamnă nicidecum că CEC nu era obligat să mărească acest număr, pentru că lucrul acesta rezultă din restul textului hotărârilor, și a CSJ, și a Curții de Apel. Altceva nu pot să spun decât că frica hoților e atât de mare încât nu au curaj să execute nici măcar decizia instanțelor, a două instanțe judecătorești.”
Disputa legată de numărul de secții de vot în străinătate a durat peste două săptămâni și a apărut urmare a deciziei din 5 iunie a comisiei electorale centrale de a deschide un număr mai mic de secții decât îi sugerase externele într-un aviz. Șase competitori electorali din actuala cursă, care au bănuit comisia de favorizarea unui alt competitor, și anume a Blocului comuniștilor și socialiștilor, au apelat la justiție, iar două curți de la Chișinău care au examinat litigiul au spus că numărul comisiei nu respectă legea, fără a-i indica însă cum anume trebuie acesta să crească. Tocmai acest lucru i-a permis comisiei să ia o decizie ca cea de astăzi, lăsând practice fără căi de atac contestatarii de la bun început ai comisiei.
