În Esență...

În esență... | Unde au greșit și unde nu au greșit autoritățile când au suspendat temporar licențele a 12 posturi TV

Licențele a 12 posturi de televiziune din R. Moldova au fost suspendate prin dispozițiile CSE în două „acte” - șase posturi TV - în decembrie 2022 și atele șase - în octombrie 2023.

Suspendarea temporară, pe perioada stării de urgență, a licențelor de emisie a 12 posturi TV a avut suport juridic, dar partea motivațională a măsurii aplicate de către autorități a ridicat mai multe semne de întrebare, potrivit Cristinei Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

Your browser doesn’t support HTML5

Unde au greșit și unde nu au greșit autoritățile când au suspendat temporar licențele a 12 posturi TV

Licențele celor 12 posturi de televiziune au fost suspendate prin dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), pe durata stării de urgență, în două „acte”. În timpul stării de urgență, ridicată la sfârșitul lui 2023, după aproape trei ani, CSE a fost organismul care a adoptat o bună parte din deciziile vitale pentru țară, preluând din funcțiile Parlamentului și Guvernului.

Dispoziția CSE din 16 decembrie 2022 a vizat retragerea licențelor posturilor „Primul în Moldova”; „RTR Moldova”, „Accent” TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV – bună parte dintre care sunt atribuite lui Ilan Șor. Dispoziția din 30 octombrie 2023 a dictat, pe durata stării de urgență, suspendarea licențelor posturilor „Orizont” TV, ITV, Prime, Publika TV, Canal 2 și Canal 3, afiliate oligarhilor Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.


Motivele invocate pentru suspendarea licențelor au fost identice în ambele dispoziții ale CSE (pentru că nu au asigurat, inclusiv, „o informare corectă a evenimentelor naționale și a războiului din Ucraina”). Chiar dacă organizațiile de media au cerut în două rânduri explicații de la autorități în legătură cu argumentele invocate – „nu a urmat o reacție adecvată” din partea lor, spune Cristina Durnea în podcastul Europei Libere „În esență...”

Argumentele prezentate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) nu au fost incluse în dispoziția CSE din octombrie 2023, observă jurista CJI, astfel că partea motivațională s-a bazat pe încălcările admise de televiziuni și care au fost semnalate de Consiliul Audiovizual (CA). Dar, pe de altă parte, continuă Cristina Durnea, „bilanțul contabil al sancțiunilor aplicate de CA” arată că doar Orizont TV a fost sancționat pentru neasigurarea „informării corecte.”

Eugen Urușciuc, autorul podcastului „În esență...” și Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, în redacția Europei Libere.

„Au existat doar sancțiuni pentru neuniformizarea sunetului în cadrul programelor audiovizuale și alte sancțiuni care, în esență, nu pot fi relaționate cu o campanie de dezinformare sau cu neasigurarea informării corecte”, susține, între altele, Cristina Durnea.

În replică la dispoziția CSE, posturile Prime și Publika au emis o declarație comună în care au calificat decizia ca fiind una „abuzivă”, „nefondată”, reprezentând „un atac fără precedent asupra libertății presei.” Iar declarația comună a posturilor Orizont și ITV arată că acuzațiile invocate de autorități „sunt niște falsuri”, fără vreo „justificare legală.”
Cinci organizații neguvernamentale și-au exprimat, într-o declarație, îngrijorarea „în raport cu perpetuarea practicilor de suspendare a licențelor posturilor de televiziune” în lipsa explicațiilor privind „circumstanțele faptice și juridice” ce ar justifica „măsurile restrictive.”


Cristina Durnea mai spune în podcast că autoritățile au manifestat secretomanie în contextul investigațiilor instituțiilor statului pe tema beneficiarilor unor posturi TV vizate în dispozițiile CSE, declarând presei că informațiile ar fi „secret de stat.”

Jurista CJI afirmă că instanțele de judecată sunt cele care pot da un verdict în cazul suspendării temporare a licențelor de emisie. Examinarea cazurilor este, însă, tărăgănată, fiind pasate de la o instanță la alta.

„[...] Cel puțin în ședința din noiembrie, dacă nu greșesc, Guvernul încă nu prezentase în instanța de judecată dosarul administrativ, ceea ce este foarte ciudat, semn că lucrurile nu sunt bune la acest capitol și procesul durează”, a declarat Cristina Durnea.

### Vezi și... ### Guvernarea blochează șase posturi TV și 30 de site-uri prin care Rusia ar manipula alegerile din R. Moldova

Alte chestiuni discutate în podcast:

  • Cât de justificate juridic au fost deciziile dictate de CSE;
  • Unde se plasează suspendarea temporară a licențelor în ierarhia sancțiunilor pentru instituțiile media audiovizuale;
  • Cât de relevante au fost argumentele din dispozițiile CSE din 2022 și 2023;
  • Cum pot calificate acuzațiile de „manipulare prin omisiune” adresate unor instituții media vizate;
  • Deciziile CSE încalcă în vreun mod Convenția Europeană privind Drepturile Omului, în speță articolul cu privire la libertatea de exprimare;
  • Cum pot fi catalogate legitimitatea și proporționalitatea măsurilor restrictive;
  • Nu cumva s-a ajuns la parabola mărului interzis, care spune că acesta mereu e mai dulce... Deciziile CSE cu pricina nu au făcut ca cele 12 instituții media, în ciuda intențiilor, să fie mai căutate de către public în alte spații;
  • Cum pot fi calificate declarațiile spicherului Igor Grosu, dar și ale premierului Dorin Recean că cele 12 posturi TV nu-și vor relua activitatea nici după ridicarea stării de urgență;
  • Măsurile CSE au avut vreun efect descurajant asupra anumitor televiziuni sau a mass media în general;
  • Cine și cum se poate pronunța asupra corectitudinii, legitimității deciziilor CSE.

Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni, și podcastul cu informații și analize la zi – „Pe agendă.”