Fost vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Chicu, Alexandru Flenchea declară în podcastul Europei Libere „În esență...” că, după agresiunea rusă în Ucraina, se produc transformări geopolitice ce deschid oportunități pentru rezolvarea de către R. Moldova a problemei transnistrene. În prezent director al asociației Inițiativa pentru Pace, Alexandru Flenchea spune că „noi avem toate oportunitățile și potențialul necesar pentru rezolvarea acestui conflict”, oportunități care pot să nu mai existe după terminarea războiului.
Între stagnare și dinamici pozitive
Vorbind despre relațiile actuale dintre Chișinău și Tiraspol, Alexandru Flenchea a spus că, deși e vizibilă „o aparentă stagnare”, au existat contacte între părți, unele dintre care „rezultative”, mai ales pe segmentul energetic. „La nivel social-economic vedem un grad foarte înalt de integrare a malului stâng în ceea ce înseamnă statul R. Moldova”, spune ex-vicepremierul.
Integrarea în UE fără Transnistria la prima etapă
Cât despre integrarea europeană „în doi pași” – adică aderarea la UE mai întâi a malului drept, iar apoi a malului stâng – despre care a anunțat președinta Maia Sandu, Alexandru Flenchea spune că asta nu ar însemna că procesul de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului va fi pus pe pauză. „Nu poți pune pe pauză ceva care are o dinamică proprie”, spune ex-vicepremierul.
În opinia invitatului podcastului, ar fi greșită afirmația potrivit căreia locuitorii regiunii transnistrene și-ar dori mai mult în uniunea eurasiatică decât în UE. Asta pentru că majoritatea dintre ei dețin pașapoarte moldovenești și de nouă ani au posibilitatea să călătorească liber în UE. Nici măcar patronii holdingului Sheriff, cei care de facto controlează Transnistria, nu vor ca regiunea să fie parte a „lumii ruse”, deoarece și-ar pierde toate afacerile, mai consideră Alexandru Flenchea.
Relansarea formatului „5+2”: „discuții despre discuții?”
În contextul insistenței Tiraspolului privind reluarea discuțiilor în formatul de negocieri „5+2”, nefuncțional acum din cauza războiului din Ucraina, Alexandru Flenchea afirmă că asta ar însemna „discuții despre discuții.”
Invitatul podcastului consideră că, atunci când se va termina războiul din Ucraina, R. Moldova trebuie să fie pregătită pentru aplicarea măsurilor de reintegrare a celor două maluri. „[Atunci] în Europa va fi instaurată o nouă ordine politică și de securitate pentru decenii înainte”, crede Alexandru Flenchea. Totodată, fostul vicepremier observă că UE e mult mai „relevantă” și implicată în rezolvarea conflictului transnistrean.
Retragerea trupelor ruse, o problemă... mică
Despre problema retragerii contingentului de militari ruși, staționat în regiunea estică a R. Moldova, Alexandru Flenchea spune că, de fapt, e cea mai mică din tot cea ce înseamnă acest conflict. Din cei 1 500 de miliari, majoritatea sunt cetățeni din stânga Nistrului, „cetățeni de drept ai R. Moldova”. În rest, „sunt vreo 70 de ofițeri ruși care pot fi ușor urcați într-un autocar mai mare și trimiși acasă [în Rusia] prin Istanbul”, spune ex-vicepremierul.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Cum decurg lucrurile pe dosarul transnistrean? Din punct de vedere politic malurile Nistrului se apropie sau, dimpotrivă, se distanțează?
- Ce a făcut „palpabil” Misiunea OSCE în cei 30 de ani de activitate pe ambele maluri ale Nistrului pentru soluționarea conflictului transnistrean?
- Integrarea R. Moldova în UE „în doi pași” înseamnă punerea pe pauză a reintegrării celor două maluri? Ce a determinat Bruxellesul să încuviințeze ca R. Moldova să meargă spre UE fără reintegrarea regiunii sale estice ca fapt împlinit mai întâi?
- Tiraspolul „oficial”: integrați-vă în UE, dar fără Transnistria. Cetățenii din stânga Nistrului – între sentimente eurasiatice și cele pro-UE.
- În ce circumstanțe poate fi retras contingentul de militari ruși?
- Poate Rusia, ca răspuns la parcursul european al R. Moldova fără regiunea estică, să recunoască independența Transnistriei?
- Punerea pe frână a „vagonului transnistrean” în drumul Moldovei spre „gara Bruxelles” nu ar însemna o izolare și mai puternică a regiunii transnistrene, nu va cultiva și mai mult euroscepticism acolo?
- De ce insistă Tiraspolul pe repornirea formatului „5+2”, despre care Moscova spune că a fost „omorât” de NATO și UE?
- Cum sunt negociate contractele energetice dintre Chișinău șu Tiraspol?
- Trebuie sau nu trebuie ca președinta Maia Sandu și alți lideri politici de la Chișinău să poarte discuții directe cu reprezentanții Tiraspolului?
- Își propune, oare, UE să aibă o prezență mai vizibilă sau o implicare mai puternică în rezolvarea conflictului transnistrean?
- La cine se află cheia de la rezolvarea conflictului?
