Doi bărbați iranieni executați la 31 martie, identificați ca fiind Babak Alipour și Pouya Ghobadi, au fost acuzați de apartenență la Mujahedin-e Khalq (MEK), o grupare de opoziție din exil care urmărește răsturnarea Republicii Islamice și pe care Teheranul o consideră organizație teroristă.
Execuțiile arată că, în ciuda atacurilor americane și israeliene care au eliminat o mare parte din conducerea Iranului și au slăbit capacitățile sale militar-industriale, nu există semne vizibile că autoritățile clericale ar pierde controlul. De fapt, represiunea pare să fie din nou în creștere.
Avocatul celor doi bărbați, Babak Paknia, a scris pe rețelele de socializare că, la câteva ore după execuții, biroul său încă nu primise sentința din procesul care le-a pecetluit soarta.
„Înainte de executarea sentinței, este necesar ca conținutul acesteia să fie comunicat avocaților apărării sau, cel puțin, acuzatului însuși. Dreptul minim al persoanei condamnate este dreptul la rejudecare și la suspendarea executării pedepsei”, a adăugat el.
Alți trei bărbați au fost executați la începutul lunii martie.
Trei protestatari executați în Iran la începutul lunii martie (captură video).
Autoritățile iraniene au executat joi, 2 aprilie, încă un bărbat condamnat pentru că a acționat în slujba Israelului și al Statelor Unite în timpul valului de proteste antiguvernamentale de la începutul acestui an, a anunțat sistemul judiciar.
„Amir-Hossein Hatami, unul dintre elementele teroriste ale inamicului implicate în tulburările din Dey (protestele din ianuarie) ... a fost spânzurat astăzi în zori”, a informat site-ul Mizan Online.
Tortură, confesiuni silite
Mahmood Amiry-Moghaddam, un activist iranian pentru drepturile omului stabilit în Norvegia, a declarat pentru Radio Farda, postul de limbă persană al RFE/RL, că Alipour și Ghobadi au fost ținuți în izolare timp îndelungat după arestare. „Au fost torturați și li s-au smuls mărturisiri – mărturisiri care, chiar și în conformitate cu legile Republicii Islamice, nu sunt de fapt legale”, a mai spus activistul.
Într-o declarație emisă ca răspuns la execuții, organizația MEK a afirmat că ele „reflectă teama regimului de popor și sprijinul acordat structurilor de rezistență”.
MEK i-a numit pe cei doi bărbați drept membri „eroici” de-ai săi, însă apartenența lor la organizație nu a putut fi confirmată din surse independente.
Între timp, alți doi inculpați din același dosar, Vahid Bani-Amirian și Abolhassan Montazer, ar putea primi aceeași pedeapsă.
„Principala amenințare la adresa Republicii Islamice – ceea ce îi pune cu adevărat în pericol supraviețuirea – este poporul iranian și protestele populare. Scopul acestor execuții este de a instiga frica în rândul populației”, a declarat Amiry-Moghaddam.
Iranul a fost zguduit de proteste de amploare în luna ianuarie. Ele au fost reprimate brutal de forțele de securitate. HRANA, o organizație de monitorizare a drepturilor omului cu sediul în SUA, a declarat că a verificat aproape 7.000 de decese în timpul represiunii împotriva protestatarilor din Iran din luna ianuarie, precum și numeroase arestări.
Pe de altă parte, organizația afirmă că 1.574 de civili au murit de când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri aeriene asupra Iranului pe 28 februarie.
Demonstrație a iranienilor din SUA împotriva reprimării protestelor din Iran, la Washington, pe 20 martie 2026.
Înainte de începerea atacurilor, președintele SUA, Donald Trump, a scris pe rețelele de socializare că „ajutorul este pe drum” pentru protestatarii iranieni și a afirmat că realizarea unei schimbări de regim în Iran ar fi „cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”.
Declarațiile mai recente ale oficialilor americani nu mai menționează însă schimbarea regimului ca obiectiv al campaniei, deși secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat reporterilor la o conferință de presă ținută la Washington pe 31 martie că „a avut loc o schimbare de regim” și că obiectivul „principal” în prezent este de a face Iranul să încheie un acord.
„Ciocniri” într-o închisoare din Iran
Mass-media de stat din Iran a relatat că un număr crescând de oameni sunt arestați sub acuzații de „spionaj” și „mercenariat”.
Șeful poliției, Ahmadreza Radan, a declarat că au fost efectuate sute de arestări pe diverse capete de acuzare legate de război.
O chestiune controversată este și cea a condițiilor din închisori.
„Accesul chiar și la bunurile de primă necesitate este extrem de limitat. Situația alimentară era deja foarte gravă înainte de război, dar de când a izbucnit conflictul s-a înrăutățit și mai mult”, a declarat Reza Younesi, al cărui tată se află în închisoarea de tristă faimă Evin, din Teheran, pentru Radio Farda, pe 31 martie.
„În plus, exploziile din Teheran – dintre care unele au avut loc în apropierea închisorii Evin – au avut efecte psihologice grave asupra deținuților. Frica și anxietatea domină atmosfera din închisoare în aceste condiții de război”, a adăugat el.
Fratele și tatăl lui Younesi sunt deținuți în închisori diferite, fiind amândoi acuzați că sunt membri ai MEK.
Reza Younesi, care locuiește în prezent în Suedia, a descris, de asemenea, o revoltă care a avut loc în închisoarea Ghezel Hesar din Iran, unde este încarcerat fratele său. Incidentul s-a petrecut pe 30 martie, când doi deținuți de acolo, Mohammad Taghavi Sangdehi și Akbar Daneshvarkar, au fost duși pentru a fi executați.
„Alți deținuți au opus rezistență și au avut loc ciocniri”, a spus el, adăugând că aproximativ 20 de deținuți au fost luați de acolo și „cel mai probabil transferați în izolare, dar nu știm exact unde se află”.
Aceste ultime execuții ale celor patru bărbați, care au avut loc în perioada 30-31 martie, vin după executarea altora trei, pe 19 martie. Cei trei au fost arestați în timpul protestelor din ianuarie, în timp ce cei executați recent se aflau în închisoare încă din 2024.
Clădirea băncii de stat din Teheran incendiată în timpul protestelor interne din ianuarie 2026. Regimul clerical spune că asemenea incidente dovedesc că protestatari au fost de fapt teroriști.
Amiry-Moghaddam, care conduce organizația „Iran Human Rights”, a declarat că autoritățile religioase din țară folosesc războiul ca pretext pentru execuții.
„În umbra războiului, costul politic al acestor execuții este mult mai redus. În mod normal, dacă un protestatar sau un deținut politic ar fi executat, Republica Islamică s-ar confrunta cu reacții mult mai dure din partea comunității internaționale… Dar acum atenția este concentrată asupra războiului”, a spus el.
Pe 30 martie, un grup de experți al ONU a emis o declarație în care își exprima „profunda îngrijorare” cu privire la execuțiile efectuate în acea zi, precum și la celelalte execuții din prima parte a lunii martie. Declarația condamna, de asemenea, acțiunile militare ale Statelor Unite și ale Israelului, afirmând că „poporul iranian este atacat atât din exterior, cât și din interior”.
Declarația menționează, de asemenea, că autoritățile iraniene au blocat accesul la internet deja de peste o lună de zile, „izolând populația de informații și provocând prejudicii economice grave”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te