„În ceea ce privește soluționarea politică a conflictului noi doar pierdem timpul”

Negocierile dintre Chișinău și Tiraspol s-au intensificat în ultima vreme, incluzând semnarea unei înțelegeri controversate în privința înmatriculării vehiculelor din stânga Nistrului și o întâlnire a președintelui Igor Dodon cu liderul regiunii transnistreane Vadim Krasnoselski. Compromisul la care s-a ajuns cu autorităţile din stânga Nistrului ridică mai multe semne de întrebare inclusiv din cauza repeziciunii cu care au fost luate, crede analistul politic Oazu Nantoi.

Valentina Ursu în dialog cu Oazu Nantoi

Europa Liberă: Dacă Oazu Nantoi era într-o funcție-cheie în Republica Moldova, ce soluții propunea pentru reglementarea transnistreană?

Oazu Nantoi: „În primul rând, este vorba de un plan de acțiuni ce urmează să fie realizat pe durata mai multor ani din momentul în care se vor crea condițiile politice pentru rezolvarea acestei probleme. În stânga Nistrului, în pofida faptului că acolo sunt, dacă să-l credem pe dl președinte Igor Dodon, 230.000 de locuitori cu pașapoarte moldovenești, asta deloc nu înseamnă că ei sunt loiali statului Republica Moldova și ei sunt compatibili cu, să spunem așa, starea de spirit de pe malul drept al Nistrului. Cu toate că majoritatea oamenilor din stânga Nistrului deja circulă liber pe malul drept, la orice instituție medicală vezi autoturisme cu numere de înmatriculare din stânga Nistrului, oamenii fac business pe malul drept, caută servicii medicale etc., dar în ceea ce privește soluționarea politică a conflictului, noi doar pierdem timpul, dar timpul este așa o resursă care este foarte greu de recuperat.”

Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., ce pași totuși trebuie de făcut, consecvent, ca populația de pe cele două maluri ale Nistrului să se reunifice?

Oazu Nantoi: „Populația de pe malul stâng al Nistrului trebuie integrată pas cu pas în spațiul economic, juridic, educațional, în spațiul de politici sociale, informațional, mental al Republicii Moldova. Și aceste politici urmează să fie realizate prin îmbinarea unor măsuri de facilitare, să spunem așa, pozitivă și măsuri coercitive în parteneriat cu Ucraina, în primul rând, și, dacă sunt de acord, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. În stânga Nistrului există ideologie oficială, deci fortăreața lumii ruse împreună cu Rusia etc., etc., însă din 18 mai 2006 toți agenții economici din stânga Nistrului au început să se înregistreze la Chișinău, după ce la 3 martie 2006 a început să funcționeze EUBAM-ul și se prezintă în afara Republicii Moldova în calitate de agenți economici loiali ai Republicii Moldova, exportând bunurile lor pe piața Uniunii Europene și în alte țări și nu au nevoie de niciun fel de statute superficiale sau de niște certificate de conformitate neutre. Ei sunt agenți economici ai Republicii Moldova. Acei 230.000 de locuitori ai Transnistriei care dețin pașapoarte biometrice moldovenești, ei iarăși nu pretind la niciun specific.”

Europa Liberă: Vorbim despre cele opt înțelegeri, care fac parte din acest pachet, pe care încearcă Chișinăul și Tiraspolul să-l promoveze.

Oazu Nantoi

​Oazu Nantoi: „Dar știți care-i situația… Nu-mi spuneți despre Chișinău și Tiraspol, deoarece Krasnoselski este o marionetă a companiei „Sheriff” și unele înțelegeri la care s-a ajuns în ultimul timp, ele mai mult miroase a niște înțelegeri între oameni de afaceri care își împart sferele de influență, dar asta iarăși nu are nimic comun cu crearea unui stat de drept funcțional, integru, în care să fie demontate consecințele aflării populației din stânga Nistrului în spațiul acela mediatic, toxic, cum spunem noi în ziua de azi, care sunt trecuți prin mașinăria asta de spălare a creierelor.”

Europa Liberă: Dle Nantoi, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, OSCE au salutat semnarea acestor înțelegeri.

Oazu Nantoi: „De aceea că nimeni din cei care ne salută n-au în spate vreun conflict de tipul celui pe care noi îl avem soluționat cu succes. În calitatea mea de expert, prin mâinile mele au trecut vreo 50-70 de doctori în conflictologie care, în urma discuțiilor cu mine, și-au scris tezele de doctorat, dar asta deloc nu înseamnă că noi ne-am apropiat de soluționarea conflictului. Fiecare conflict e ca și, probabil, fiecare familie nefericită, deci necesită un tratament special și pe mine mai puțin mă interesează ce spune birocrația europeană sau a Statelor Unite ale Americii, care are un președinte care nici nu știe despre faptul existenței Republicii Moldova, ca să le spunem lucrurilor pe nume.”

Europa Liberă: Haideți să vă întreb și mai direct: dacă ne referim la înmatricularea vehiculelor cu aceste plăcuțe, trebuia să fie găsit un consens?

Oazu Nantoi: „Consensul trebuie de căutat acolo unde ne așezăm împreună și batem palma în sensul acela că construim un stat integru, suveran împreună, pregătind o foaie de parcurs cu un tratament special pentru oamenii din stânga Nistrului, care vor avea nevoie de adaptare psihologică la faptul că momeala lumii ruse și a așa-zisei Transnistrii suverane va fi aruncată la gunoi și ei vor obține o perspectivă clară de a fi cetățeni loiali ai Republicii Moldova sau să plece în Rusia. Să le spunem lucrurilor pe nume. Aici e vorba de compromis, dar atunci când 300 de autoturisme de la Combinatul metalurgic de la Râbnița sunt înregistrate bine-mersi în Republica Moldova și fac bani de se distrug drumurile pentru cei care au privatizat ilegal această întreprindere, de ce trebuie un tratament special pentru plăcuțe de înmatriculare? Asta ce ține de Declarația universală a drepturilor omului sau eu nu înțeleg, din momentul în care ei pun în buzunar pașaportul biometric moldovenesc de cetățean și vor să plece în afara Republicii Moldova? Prin urmare, ar putea fi vorba de un precedent foarte periculos, care, ulterior, se va încerca să fie impus în cazul Ucrainei. Noi nu știm cum va evalua situația din zona de est a Ucrainei, dar pentru noi, care trăim blestemul acestui conflict, pentru noi este clar că acolo soluții rapide și magice nu există. Și pentru mine este clar că acea declarație a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse din 17 martie 2014 privind modalitatea de soluționare a conflictului, care conține în sine aceeași federalizare și deci statut special, subiecți aparte cu drept de veto, pentru mine este clar că orice precedent aici creat în cazul Republicii Moldova, ulterior, noi nu știm cum vor evolua evenimentele în aceeași Ucraină, care în 2019 va avea până în 31 martie alegeri prezidențiale și în toamnă – în Rada Supremă. Noi vedem că sondajele arată un tablou confuz, dl Poroșenko este depășit de dna Iulia Timoșenko, totodată, în societatea ucraineană crește solicitarea unor persoane fresh, unor candidați fresh, nelegați de lumea oligarhică.”

Europa Liberă: Revenim la situația din Transnistria…

Oazu Nantoi: „Prin urmare, aceste plăcuțe, acesta-i un joc birocratic. Dl Scanlan își face CV-ul, dar el pleacă din misiune…”

Europa Liberă: Șeful OSCE la Chișinău…

Oazu Nantoi: „…și va uita despre Republica Moldova, iar noi aici rămânem. Cu ce rămânem? Așa că această decizie, nemaivorbind de faptul că, în urma discuțiilor informale, se spune că nu toți participanții la formatul „5+2” au fost la curent cu tot ce s-a decis. E vorba de Ucraina. Asta cum se numește, fraților?”

Europa Liberă: Păi, dar nu împreună Chișinăul și Kievul au zis că pornesc controalele la punctele de trecere pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean?

Oazu Nantoi: „În primul rând, despre aceste controale se vorbește mult și se face puțin. Faptul că se instaurează acest control e bine, dar acest control are sens atunci când statul Republica Moldova, în modul cel mai real, își impune

legislația națională asupra a tot ce se întâmplă la această frontieră – și circulația persoanelor, și circulația mărfurilor, deoarece cândva noi eram manipulați cu ideea că, iată, aici, la Chișinău s-a votat o legislație lingvistică, nu știu ce, represivă și poporul transnistrean s-a răzbunat. Care sunt motivele acestui conflict? E vorba de business sau e vorba de crearea unui stat suveran funcțional? Eu nu vreau să fiu un subiect al afacerilor obscure ce țin de business, eu vreau să fiu cetățean al Republicii Moldova și drepturile mele să fie asigurate în egală măsură și pe malul stâng, și pe malul drept al Nistrului – Prutul, deocamdată, în lăsăm în pace –, nemaivorbind de Comrat, Bălți sau altceva. Și în direcția asta nimeni nici nu încearcă să se gândească dintre guvernanții noștri și asta înseamnă că proiectul statalității Republicii Moldova continuă să degradeze.”

Europa Liberă: Iar guvernanții spun că, totuși, încearcă să vină în ajutorul cetățenilor, pentru că agricultorii vor avea acces la teritorii…

Oazu Nantoi: „Nu vă supărați… Când?”

Europa Liberă: De la 1 august…

Oazu Nantoi: „Da, și ce au să facă?”

Europa Liberă: Pe o perioadă de 20 de ani.

Oazu Nantoi: „Da? Dar de ce protocolul privind interconectarea rețelelor de telecomunicații imediat a dat roade și la 20 decembrie 2017 „Interdnestrcom” deja și-a oferit serviciile pentru abonații săi în baza acestui protocol, care are anexe nepublicate nicăieri, dar agricultorii moldoveni trebuie de facto să aștepte până în primăvara anului 2019?”

Europa Liberă: Și care este lămurirea Dvs.?

Oazu Nantoi: „Nu știu. Trebuie de întrebat cei care declară că vor să reîntregească țara. Și când vorbim de guvernanți, deci nu putem da într-o parte continuitatea politicilor statale. La 16 noiembrie 2005, dl Călin Popescu-Tăriceanu, care pe atunci era prim-ministru al României, și dl Vasile Tarlev,

prim-ministru al Republicii Moldova, au semnat împreună o scrisoare adresată dlui Barroso, prin care au cerut susținere financiară la interconectarea rețelelor electrice ale Republicii Moldova și ale României. Unde este această interconectare, după ce au trecut 12 ani și jumătate? De ce nu s-a realizat? De aceea că noi plătim pentru curentul electric Centralei de la Cuciurgan, care consumă gazul rusesc; banii merg în susținerea regimului anticonstituțional din stânga Nistrului, iar neastâmpărații jurnaliști de investigație mai afirmă că și prin offshore-uri mai pleacă. Și, prin urmare, de ce nu s-a realizat interconectarea? De aceea că acei guvernanți de la Chișinău nu doresc soluționarea conflictului. Și de construcția gazoductului Ungheni-Chișinău au început să se ocupe la modul serios numai și numai atunci când, după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Rusia a declarat categoric că, din 2019, încetează tranzitarea gazului. Cel puțin, va încerca. Și noi am fi rămas, așa cum au rămas în iarna 2008-2009 cei din stânga Nistrului, când la temperatura de -15 grade afară scurgeau apa din calorifere. Doar din această cauză se construiește acest gazoduct, dar, dacă tranzitul gazului rusesc prin Ucraina va continua, dacă nu va fi schimbată guvernarea de la Chișinău, noi vom continua să cumpărăm gazul rusesc, deoarece ceea ce în limba moldovenească se numește „otkat”(cotă din suma stipulată a terței părți care facilitează o tranzacție) este mult mai mustos, decât să ai relații cu această Uniune Europeană, care cere transparență etc.”

Europa Liberă: Să vorbim despre anumite evoluții, care ar putea să urmeze după acest pachet de înțelegeri dintre cele două părți – Chișinău și Tiraspol.

Oazu Nantoi: „Evoluția cea mai apropiată este următoarea…”

Europa Liberă: S-au făcut „pași mici”, ca să se ajungă la…

Oazu Nantoi: „…să se ajungă la rușinea desfășurării alegerilor în acele două circumscripții electorale, care generos au fost oferite alegătorilor din stânga Nistrului, deoarece, pe de o parte, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, ale cărei acte juridice au acțiune directă, a declarat că e vorba de un teritoriu ocupat.”

Europa Liberă: Și Dvs. întrevedeți doar impact electoral?

​Oazu Nantoi: „Eu, în calitate de cetățean al Republicii Moldova, trebuie să am dreptul să mă duc pe malul stâng, să discut cu oamenii, să spun fie „votați-mă pe mine sau votați-l pe dl Plahotniuc, sau votați-o pe dna Maia Sandu”, dar acesta-i dreptul meu fundamental. Acest drept îmi va fi garantat?”

Europa Liberă: Eu vă întrebam, ce evoluții politice vedeți pe mai departe?

Oazu Nantoi: „Eu văd mimarea dialogului, în spatele căruia sunt aranjate niște interese obscure. Despre protocolul în domeniul telecomunicațiilor eu am spus și despre colaborarea „fructuoasă” în domeniul energetic, este evident business…”

Europa Liberă: La coșul politic când se ajunge, pentru că coșul politic prevede oferirea unui statut regiunii transnistrene?

Oazu Nantoi: „Dar eu nu înțeleg de ce acest statut trebuie să fie oferit. Faptul că nouă în cap ni s-au băgat niște clișee, niște stereotipuri și noi nu vrem să ne gândim la viitorul acestei țări și ne lăsăm manipulați de aceste clișee este una, dar…”

Europa Liberă: Problema e că, dacă s-a oferit Găgăuziei, ar trebui să i se ofere și regiunii transnistrene.

Oazu Nantoi: „Dar ce i s-a oferit Găgăuziei?”

Europa Liberă: Autonomie.

Oazu Nantoi: „Autonomie... Și în ce s-a transformat această autonomie, când 4,2 din elevi învață în limba română sau limba oficială și restul?...”

Europa Liberă: Revenim la regiunea transnistreană și soluționarea conflictului transnistrean.

Oazu Nantoi: „Dar nimeni nu se ocupă de soluționarea conflictului.”

Europa Liberă: Ce va urma? Există acest format de negocieri, s-a spus că ar putea să se convoace la Roma…

Oazu Nantoi: „Acesta nu este format de negocieri. S-au convocat și la Viena, și la Roma, și în alte țări… Ce folos? Atâta timp cât statul moldovenesc nu va aplica un principiu foarte clar, tranșant, stick and carrot se numește în limba engleză.”

Europa Liberă: Biciul și morcovul?

​Oazu Nantoi: „Da, față de diferite segmente ale populației din stânga Nistrului. Atâta timp cât pe malul drept nu va exista un consens național în ceea ce privește perspectiva integrării țării, uitați-vă ce rușine se întâmplă. La 18 martie 2009, un oarecare Vladimir Voronin, căutând susținere din partea unui oarecare Vladimir Putin, se duce la Moscova și în prezența lui Igor Smirnov semnează angajamentul că formatul de pacificare va fi schimbat după obținerea soluției politice, care este blocată de aceeași Federație Rusă. Același lucru se întâmplă curent, pe 25 aprilie, când dl Igor Dodon se duce la Bender sau unde s-au întâlnit ei și declară în duet cu marioneta Krasnoselski. Deci de unde să fie soluția conflictului? Statul Republica Moldova degradează în continuare, iar noi suntem hrăniți cu brașoave privind soluționarea conflictului.”

Europa Liberă: Dar acum vi se pare că Președinția, Guvernul și Parlamentul au aceeași idee asupra felului cum trebuie să fie rezolvată problema transnistreană?

Oazu Nantoi: „La 26 mai 2013, un oarecare Igor Dodon a organizat o conferință pretins internațională, în cadrul căreia a prezentat proiectul de federalizare a Republicii Moldova, din câte știu, scris de Valeriu Lițkai. Ceea ce contravine Constituției și bunului-simț, dar cu bunul-simț la noi…”

Europa Liberă: Cele trei puteri astăzi au aceeași viziune asupra rezolvării problemei transnistrene?

Oazu Nantoi: „Aceste trei impotențe nu au nicio viziune.”

Europa Liberă: Există o viziune comună?

Oazu Nantoi: „În septembrie 2016, speakerul Parlamentului, Andrian Candu, a recunoscut public că statul Republica Moldova nu are o strategia națională de soluționare a conflictului. Până în prezent, eu nu am văzut un asemenea document, el nu există.”

Europa Liberă: Igor Dodon urmează să se întâlnească cu Vladimir Putin. Pe agendă se va regăsi inclusiv reglementarea transnistreană?

Oazu Nantoi: „După prima vizită oficială a dlui Dodon la Moscova din 15-17 ianuarie 2017, dna Tamara Guzenkova, care este director adjunct al Institutului rus de cercetări strategice, format de Vladimir Putin și condus de Fradkov, șeful Serviciilor de Investigații Externe, a declarat că „Igor Dodon a venit cu problemele lui, dar Moscova este cointeresată doar în problema transnistreană și dacă cineva va încerca la Chișinău să repete situația cu „Memorandumul Kozak”, nu are decât să țină cont de experiența Georgiei și a Ucrainei”. Asta a fost o amenințare directă la adresa statalității Republicii Moldova, inclusiv, probabil, o amenințare la adresa dlui Dodon, care nu știu ce a promis acolo, pe lângă faptul că a primit în dar o hartă a Moldovei medievale.”

Europa Liberă: Interesele Occidentului și Rusiei pe moment coincid?

Oazu Nantoi: „Occidentul este preocupat cu ale lor – cu Siria, cu Ucraina, cu Brexitul; noi suntem o țară pe care cu greu o găsești pe hartă, din care fug propriii cetățeni și eu nu știu…”

Europa Liberă: Întrebarea era: coincid interesele Occidentului și Rusiei acum pe dosarul transnistrean?

Oazu Nantoi: „Există riscul din 5 iunie 2010, Memorandumul de la Meseberg, semnat de dna Merkel și dl Medvedev, care încălzea fotoliul pentru Putin, deci există riscul să apară niște înțelegeri – Putin să obțină statut, imaginea de pacificator, dar din contul statalității Republicii Moldova, din care fug propriii cetățeni.”

Europa Liberă: Dacă ați fi la cârma Republicii Moldova, concret, ce ați face astăzi pentru rezolvarea problemei transnistrene?

Oazu Nantoi: „Dna Valentina, la mine în cap și în calculator sunt proiecte de documente care, în mod firesc, peste noapte, ar putea fi transformate în politici naționale ale statului și, prin mobilizarea resurselor statului, prin apelarea la prietenii care susțin Republica Moldova, aceste politici, în condițiile Republicii Moldova, când noi suntem protejați de Ucraina, pot fi implementate în termeni raționali și Republica Moldova să se declare un stat integru, suveran în limitele frontierelor recunoscute de comunitatea internațională…”

Europa Liberă: Având armata rusă în stânga Nistrului?

Oazu Nantoi: „Având armata rusă, care la 70 la sută este compusă din locuitorii din stânga Nistrului cu cetățenie rusească și nu trebuie să utilizăm factorul armatei ruse în situația când ursul rusesc acum se simte foarte așa, atacat, în urma agresiunii din Ucraina, deci crimelor împotriva umanității susținute de Rusia din partea regimului Assad, utilizarea armelor chimice în Siria etc., etc. Aici, când se vorbește despre armata rusă, se caută un pretext pentru a continua businessul în domeniul energetic, cu contrabanda prin regiunea transnistreană și pentru ca acest business să nu fie întrerupt. Deci, deocamdată, fără schimbarea guvernării, nimic pozitiv în direcția soluționării conflictului transnistrean nu poate să se întâmple.”