La Chișinău continuă azi cea de-a treia ediție a Forumului Mass-Media, un eveniment în cadrul căruia jurnaliști, organizații de media, donatori, experți și reprezentanți ai autorităților dezbat problemele comunității jurnalistice moldovene. Ce măsuri de întărire a independenței media sunt necesare și care sunt momentan cele mai presante probleme cu care se confruntă breasla jurnalistică, la acestea și alte întrebări am căutat răspuns de la Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă.
Alina Radu: „Există un dialog, dar e mai mult sub forma a două monoloage, pentru că presa a adresat niște întrebări și niște mesaje autorităților, iar președintele Parlamentului, Andrian Candu, a răspuns pe alese și n-a răspuns la toate întrebările adresate. Deci, e mai bine decât anul trecut când autoritățile nu au fost prezente deloc, dar cu fiecare an în care autoritățile lipsesc de la un Forum al mass-media, unde se discută cu adevărat problemele mass-media, cu fiecare an lipsă ei se îndepărtează de la un punct de dialog și desigur că în acest an au fost poate prea multe de recuperat. Atunci când autoritățile nu acceptă o etapă a dialogului, nu poți sări peste ea; tăvălugul problemelor o ia la vale și crește și, pur și simplu, data viitoare când ei acceptă să meargă, problema e mai complexă, mai complicată…”
Alina Radu
Europa Liberă: Organizațiile de media scot în față mai multe probleme ale comunității jurnalistice între care fenomenul concentrării mai multor medii în mâinile unor politicieni, monopolizarea pieței de publicitate, manipularea informațională în interiorul țării și propaganda din exterior. Pe care le considerați însă prioritare sau de la ce ați începe pentru a aduce mai multă independență presei moldovenești?
Alina Radu: „Personal, cred că cea mai gravă problemă este controlul politic asupra instituțiilor mass-media sau al unor instituții mass-media, banii politici în instituțiile mass-media și atunci apare acest comportament deteriorat al reporterilor din aceste instituții care, în loc să slujească adevărul, cum am auzit că a declarat și președintele Andrian Candu, slujesc un partid politic, un personaj politic, un actor politic, o forță politică, deteriorând în acest fel pluralismul. Acum lipsește pluralismul în multe dintre instituțiile de presă din Republica Moldova, tocmai pentru că sunt controlate fie de un actor politic, și nu ne referim aici doar la Partidul Democrat, care controlează destul de multe instituții media, dar și Partidul Socialiștilor controlează niște instituții media, și alte partide mai mici au mass-media sub control. Deci, așa nu putem face presă independentă, iar dacă jurnalismul nu este independent, nu putem vorbi despre presă liberă.”
Partidul Democrat controlează destul de multe instituții media, dar și Partidul Socialiștilor controlează niște instituții media, și alte partide mai mici au mass-media sub control
Europa Liberă: Ca presa din Moldova să revină la interesul public, presupun că trebuie să existe anumite condiții, care să fie respectate? Când spun „condiții”, mă refer la un cadru legal adecvat.
Alina Radu: „Din păcate, acum nu putem vorbi despre un cadru legal adecvat, pentru că în Parlament avem mai multe legi care vizează activitatea mass-media, fiind la momentul de față destructurate. Deci, Legea cu privire la accesul la informație stă în Parlament de vreo doi ani și așteaptă ca deputații să înceapă discuțiile; Codul Audiovizualului este din nou și din nou, și din nou la o nouă versiune, care abia este discutată în comun cu societatea civilă; alte regulamente abia se nasc. Să vorbim despre cele cu privire la controlul dronelor sau Legea Big Brother ba apare, ba dispare. Deci, practic tot spectrul legislativ care vizează presa și bunele condiții de funcționare a mass-media este acum sub un fel de reconstrucție.”
Europa Liberă: Dar la Chișinău se lucrează actualmente în cadrul unor grupuri de lucru la modificarea legislației în domeniul audiovizualului. Șeful Legislativului, Andrian Candu, a promis că proiectele de acte legislative se vor cristaliza în măsuri concrete care ar permite presei să se dezvolte. Cu câtă încredere tratați această deschidere, dacă pot să-i zic așa?
Alina Radu: „Cum e deschiderea, așa este și încrederea. De exemplu, directorul Radio Europa Liberă i-a adresat această întrebare despre o concentrare mass-media și despre o falsă desconcentrare în cadrul mass-media controlate de către Vlad Plahotniuc, în care două televiziuni au fost oferite consultantului său în condiții obscure și două posturi au rămas în posesia președintelui Partidului Democrat, și Andrian Candu nu a răspuns, a citat un sondaj de opinie, din care ar reieși că în Moldova există suficiente posturi TV deținute de diferiți proprietari și că oamenii ar consuma diferite
Andrian Candu nu a răspuns, a citat un sondaj de opinie...
posturi TV, deci, ar avea pluralism și diversitate. Mă refer la abilitatea de a răspunde exact la întrebarea care a fost adresată de către Vasile Botnaru, de către alți reporteri, dar și o îngrijorare exprimată practic de toți cei patru ambasadori prezenți la această discuție. Deci, un președinte de Legislativ trebuia să răspundă exact ce crede dumnealui despre problema concentrării și ce va face acest Parlament pentru a destructura această concentrare și pentru a elimina false desconcentrări, și pentru a elimina controlul politic din cadrul televiziunii.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să se producă pentru ca să se ajungă la condiția unei prese libere sau credeți în măsuri viabile la momentul de față?
Alina Radu: „Eu cred că ar trebui să se întâmple astfel ca politicienii să înțeleagă că cetățenii înțeleg cine e onest, cine manipulează, cine minte și să acționeze pentru interesul public. Deci, dacă vii cu răspunsuri aproximative la întrebări foarte concrete, nu câștigi nici credibilitate și, mai ales, hai să acceptăm că nicio guvernare nu este veșnică și rămân, de fapt, acțiunile bune, dacă nu, pur și simplu, oamenii la campania viitoare nu-i votează. Sigur că acum este foarte dificil, nu zic că suntem foarte optimiști, dar nimic nu ne va face să ne oprim din a ne face munca și a aborda, inclusiv critic, situația presei și problemele pe care le cauzează guvernarea.”
Europa Liberă: Dvs. sunteți directoarea unui ziar de investigații. Ce impact au materialele care scot la iveală anumite carențe din sistem, anumite nelegiuiri?
Politicienii trebuie să-și dea seama că cetățenii înțeleg cine e onest, cine manipulează, cine minte
Alina Radu: „Impactul este de două feluri – pe de o parte, altă presă din Republica Moldova și din alte țări preia materialele noastre, luând în considerare problemele grave de corupție sau de încălcare a drepturilor omului pe care le semnalăm, pe de altă parte, autoritățile Republicii Moldova, care sunt vizate în aceste investigații, nu reacționează în niciun fel sau reacționează cu niște presiuni și crearea unor tensiuni între jurnaliști și guvernare. Deci, pe de o parte, considerăm că impactul este mare, căci cetățenii sunt informați, cetățenii își fac impresia despre guvernare, ei reacționează, ei își creează atitudini; există și o consolidare în breaslă și mai multe instituții media independente, chiar dacă sunt mici, se consolidează privind critic cazurile de corupție; pe de alta, autoritățile cred că devin tot mai slabe și mai slabe, prefăcându-se că plouă și că nu există corupție.”
Europa Liberă: Menționați anterior consolidarea breslei jurnaliștilor. Am observat tot mai des acest lucru atunci când e vorba de știri false, informații manipulatoare, care vin și din interior, și din exterior. Din punctul Dvs. de vedere, ce dăunează mai mult cetățeanului consumator de informație – manipularea la nivelul televiziunilor naționale sau propaganda externă, care vine dinspre Federația Rusă, de exemplu?
Alina Radu: „Nu poate exista propagandă sau manipulare din exterior fără acordul tacit al unor televiziuni sau instituții mass-media din interior. Deci, dacă propaganda se transmite prin mijloace mass-media, haideți să vedem care sunt aceste mijloace mass-media – sunt televiziuni rusești retransmise
Puterea care controlează și Guvernul, și Parlamentul, și multe instituții din audiovizual tocmai asta face – redistribuie multă propagandă prin canalele de televiziune ale Federației Ruse
de către instituții de presă din Republica Moldova, înregistrate legal. Dacă ele nu ar retransmite, propaganda cel puțin ar ajunge în cantități foarte mici din exterior, mă rog, poate mai mult prin Internet, dar prin televiziune ea nu ar trebui să ajungă deloc, pentru că spațiul audiovizual al Republicii Moldova, potrivit legii, trebuie protejat. Iată că puterea care controlează și Guvernul, și Parlamentul, și multe instituții din audiovizual tocmai asta face – redistribuie multă propagandă prin canalele de televiziune ale Federației Ruse și, totodată, vorbește de la tribune despre problema propagandei ruse.”
Europa Liberă: Și rămâne cetățeanul să filtreze informația?
Alina Radu: „Încrederea cetățeanului în mass-media este deteriorată cu fiecare știre falsă, cu fiecare știre manipulatoare, cu fiecare produs mediatic incomplet, mincinos, fals etc. Ni se face un mare rău tuturor, cu fiecare produs fals este deteriorat și jurnalistul bun, care este bine intenționat și vrea să facă produse bune, pentru că omului i se face lehamete de televiziune în general, de ziare în general, de presă în general, și atunci va trebui toți jurnaliștii deontologici, corecți și bine intenționați să muncească, să curețe această imagine bine pătată, ca să readucă încrederea cetățenilor.”
Europa Liberă: Chiar în discuțiile Forumului, ambasadorii UE, pe lângă alte probleme pe care le-au menționat, au lăsat să se înțeleagă că este foarte greu să găsești o informație veridică în presă. Au menționat „Ziarul de Gardă” ca o instituție media credibilă. Vreau să vă întreb pe Dvs.: Ce soluții există pentru a supraviețui?
Alina Radu: „A supraviețui profesional este foarte simplu. Pur și simplu, faci presă deontologică, și asta e simplu. A supraviețui financiar și economic este groaznic de complicat – publicitatea este controlată politic, în Republica Moldova, care este un stat foarte sărac, nu există condiții adecvate de dezvoltare a unor instituții media independente, dar nicio autoritate nu ne-a auzit în deplinul sens al acestui cuvânt și am încercat și noi să facem un produs bun, căutând sprijin la ambasade sau instituții externe, care au tradiția respectării libertății presei și sunt interesate să susțină în Republica Moldova, în țări sărace presa independentă.”