La Chișinău a început astăzi Forumul mass-media, un eveniment anual aflat la a treia ediție la care jurnaliștii, donatorii pentru proiecte în domeniul libertății presei, experți locali și internaționali dezbat problemele comunității jurnalistice moldovene, însoțiți, în unele cazuri, cum e și anul acesta, de politicieni.
Concentrarea mass-media în mâinile unui număr restrâns de politicieni sau apropiați ai acestora și monopolizarea pieței de publicitate reprezintă două cele mai presante probleme pe care urmează sa le soluționeze guvernarea din Republica Moldova ca să-şi probeze dorinţa de a îmbrățișa valorile europene. Aceasta e recomandarea insistentă a experților, dar şi a diplomaților europeni care urmăresc cu atenție starea de lucruri într-un domeniu definitoriu cum este mass-media. Iată un exemplu concludent, care arată câtă voință politică au decidenții - în acest an se împlinesc două decenii de când a fost adoptată o lege care reglementează piața publicității, iar în toată această perioadă norma a suferit peste 40 de modificări și 13 amendamente. În ce privește Codul Audiovizualului, dezbaterile despre necesitatea adoptării unei noi legi, adaptată la nevoile breslei, durează de câțiva ani.
Preşedintele Parlamentului Andrian Candu, care face parte din partidul al cărui lider de partid deţine o parte din televiziunile din Republica Moldova, a vorbit despre libertatea presei şi independenţa jurnaliştilor. Întrebat de Sorina Ştefârţă, directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, despre implicarea politicului în presă, Andrian Candu a lăsat să se înţeleagă că de vină pentru această situaţie ar fi, de fapt, ziariştii:
„Fiţi voi solidari între voi şi nu ne implicaţi pe noi, politicul, în disputele pe care le aveţi, simpatiile sau antipatiile pe care le aveţi. În lume sunt televiziuni bogate şi mai puţin bogate, cu proprietari bogaţi şi mai puţin bogaţi, sunt televiziuni publice şi sunt televiziuni private! Treziţi-vă la realitate, trăim în secolul 21, într-o economie de piaţă. Încetaţi să blamaţi în tot politicul şi statul, fiindcă nu faceţi nimic altceva decât să ne implicaţi. Şi încetaţi cu rânza asta moldovenească de a vă uita în ograda vecinului! Nici eu nu am televiziuni, nu lucrez la televiziune şi sunt un simplu consumator de informaţie.”
An de an, jurnaliştii prezenți la forum identifică reperele de baza ale unei foi de parcurs care arată încotro se mişcă presa din Republica Moldova, cine o ajută şi mai ales cine o împiedica să devină una democratică așa cum spun că o doresc politicienii. Directorul Executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, constată cu regret că lucrurile nu prea s-au mişcat din loc în ultimii an:
„Şi nu este deloc normal când politicienii din Republica Moldova încearcă să ne obișnuiască cu ideea că este foarte ok să existe televiziuni de partid. Nu este ok deloc, nu este bine când oamenii trebuie să privească câteva televiziuni pentru a înţelege ce s-a întâmplat la un eveniment sau altul. Asta este misiunea, inclusiv a Parlamentului Republicii Moldova, să gestioneze legislaţia în aşa fel încât calitatea jurnalismului să fie stimulată. (…) Problemele reale sunt concentrarea mass-media, o problemă reală este situaţia cu Poşta Moldovei, o problemă reală este situaţia financiară foarte gravă a presei locale din ţara noastră şi aceste sunt probleme pe care trebuie să ne concentrăm împreună cu Parlamentul şi trebuie să insistăm ca problemele acestea să-şi găsească soluţionarea.”
Problema îngrădirii accesului la informaţie şi creşterea presiunilor asupra jurnaliştilor din Republica Moldova a fost evidenţiată în cel mai recent raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturilor omului în lume, potrivit căruia, în Republica Moldova „monopolizarea presei locale, despre care se spune că serveşte intereselor unui număr redus de figuri politice, a fost un obstacol în calea libertăţii de expresie”.
Ambasadorul Peter Michalko, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, a dat asigurări că în capitalele occidentale se urmărește cu atenție situația presei din Republica Moldova şi se cunosc foarte bine problemele cu care se confruntă aceasta:
„Noi nu vom tăcea dacă vor fi situaţii de obstacol în ce priveşte piaţa de publicitate, dar şi alte probleme cu care se poate confrunta presa. Ştiu că un ziar a avut o problemă în ce privește distribuția, deci, sunt în acest sens probleme. La fel şi în alte domenii, mă refer la atitudinea selectivă, la unii se calculează fiecare secundă de conținut, la alţii nu. Dar atitudinea trebuie să fie egală. Noi vom avea toate acestea în vizorul nostru şi vom vorbi cu partenerii de aici despre aceste probleme şi domeniile în care situația trebuie îmbunătățită.”
Jurnaliștii prezenți la forum au vorbit şi despre problemele din interiorul breslei. Iată un exemplu - aproape 65 la sută dintre radio difuzori sunt înghesuiți în capitală, ceea ce nemijlocit duce la concentrarea presei pe subiecte politice, deseori mai puţin importante pentru cetățeni. Cum poate fi depăşită această situaţie? Bunăoară, oferind mai des microfonul oamenilor de rând şi mai rar politicienilor.
