O subcomisie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va organiza la Paris marți 16 ianuarie o masă rotundă privind aspectele politice ale soluționării conflictului transnistrean, anunță site-un oficial al APCE. Discuția e organizată de subcomisia pentru examinarea conflictelor dintre statele membre în Consiliul Europei, și ea va fi purtată în absența presei. „APCE este o platformă internațională importantă și vreau ca acolo să fie încă o dată auzite principiile independenței noastre”, a afirmat liderul administrației separatiste de la Tiraspol Vadim Krasnoselski. În contextul evenimentului care va avea loc la Paris i-am solicitat o opinie lui Ion Tăbârță, expert al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul.
Europa Liberă: Cum apreciați acest eveniment și cum vă explicați interesul manifestat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei?
Ion Tăbârță: „Este un eveniment destul de controversat. Practic, este un fel de deschidere pentru autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol, este o deschidere spre exterior. De fapt, anumite semnale de așa gen au fost și anul trecut. Ne aducem aminte de acea vizită a autorităților de acolo la Londra. Adică este clar că, la nivel de diplomație informală, se lucrează pentru ca regiunea transnistreană să fie deschisă spre exterior și să primească, cumva, un fel de reprezentare pe cont propriu în anumite structuri internaționale. Ne aducem aminte și de acele eforturi ale diplomației Federației Ruse de a obține ca
R.Moldova trebuie să fie foarte, foarte atentă, pentru că de multe ori,observatorii, partenerii externi au avut interesele lor în reglementarea transnistreană, care nu au fost neapărat în concordanță cu interesele Chișinăului.
regiunea transnistreană să aibă statutul de observator în cadrul Organizațiilor Națiunilor Unite. Dacă să ne uităm la ambalajul acestei întâlniri, atunci participarea părții transnistrene la acest eveniment este legat de semnarea acelor protocoale de la sfârșitul anului 2017, care au fost considerate un succes de proporții din ultima perioadă. Iar acest lucru ar însemna, de fapt, o evoluție pozitivă pentru Republica Moldova, pentru evoluțiile în reglementarea conflictului transnistrean. Dar, de fapt, Republica Moldova trebuie să fie foarte, foarte atentă, pentru că de multe ori,observatorii, partenerii externi au avut interesele lor în reglementarea transnistreană, care nu au fost neapărat în concordanță cu interesele Chișinăului. Partenerii externi au nevoie de evoluții pozitive și au nevoie ca acest conflict să fie soluționat, nu neapărat cu respectarea intereselor Republicii Moldova. De aceea eu sper că diplomația noastră este pregătită, va fi capabilă să facă față. Fostul negociator-șef, domnul Bălan, în anumite situații a reușit să spună un „nu” categoric unor presiuni venite din partea partenerilor de negocieri. Dar vom vedea pe cât este pregătită de aceste negocieri, de aceste discuții actualul, sau noul, negociator-șef din partea Chișinăului în problematica transnistreană. Din ce am văzut, partea transnistreană, reprezentanții autorităților nerecunoscute de acolo vor să vină cu serioase argumente care să fortifice poziția Tiraspolului privind așa-numita independență a regiunii. În special, se vorbește despre faptul că va fi o argumentare istorică foarte și foarte solidă, pe care trebuie să o prezinte domnul Scerba. Dar noi ne aducem aminte de anumite acrobații de ordin istoric anul trecut, prin care regiunea transnistreană a încercat să-și argumenteze independența prin faptul că, odată ce Chișinăul a adoptat Declarația de Suveranitate din 23 iunie 1990, în așa mod s-au anulat acele prevederi din 2 august 1940, când a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Adică vor fi argumente istorice aberante de așa gen. Iar eu sper că Chișinăul va ști ce să argumenteze pentru a combate aceste falsuri, inclusiv istorice, care vor veni din partea Tiraspolului.”
Europa Liberă: Exact asta vroiam să vă întreb: cum apar autoritățile de la Chișinău în contextul unor asemenea discuții, mai ales acum, după această schimbare despre care ați amintit și dumneavoastră, când domnul Gheorghe Bălan, care avea o experiență foarte bună în domeniu, a fost înlocuit cu doamna Lesnic, de la Ministerul de Interne, care are ceva experiență în domeniul relațiilor cu Uniunea Europeană și al regimului de vize, dar mai puțin în problematica transnistreană. Există pregătirea necesară pentru a face față unor speculații destul de abile la care se pretează Tiraspolul de obicei?
Ion Tăbârță: „Da, dacă să ne referim la procesul de negociere, orice persoană care trebuie să aibă două calități pentru a face față unei astfel de situații: prima este să cunoască foarte bine dosarul, în cazul dat - dosarul transnistrean desigur, și a doua - să aibă experiență de negociator. Domnul Bălan avea și una, și alta: cunoștea în mici detalii din dosarul transnistrean, plus, nu o singură dată, până chiar a deveni negociator-șef, a participat la negocieri. Referitor la doamna Lesnic, nu știm deocamdată cât de bine cunoaște dumneaei dosarul transnistrean. Vreau să cred că, între timp, l-a studiat foarte și foarte bine. Însă referitor la a doua componentă este cert că dumneaei nu are niciun fel de experiență în a negocia dosarul transnistrean. Ori aici într-adevăr, cumva, face și Chișinăul, cel puțin în aparență, să pară vulnerabil. Dar bine, acestea sunt doar anumite precondiții. Deja anumite rezultate mai concrete le vom vedea după ce se va desfășura acest eveniment.”
Europa Liberă: Domnule Tăbârță, de ce credeți dumneavoastră că ar avea nevoie Tiraspolul de această deschidere către Occident și Uniunea Europeană – vedem că încearcă să fie tot mai prezent pe agenda discuțiilor și are și întâlniri tot mai ales cu ambasadori ai statelor occidentale – dacă declară mereu că se orientează către Federația Rusă?
Ion Tăbârță: „Aici, de fapt, trebuie să luăm în calcul schimbările geopolitice care au intervenit după criza ucraineană din 2014, ceea ce a limitat foarte mult contactele directe dintre Tiraspol și Moscova. În plus, după această criză din Ucraina, Federația Rusă are probleme economice pentru a susține și a alimenta în continuare regimul neconstituțional de la Tiraspol. Și de aici derivă importanța majoră a substratului economic al acestor discuții. Cunoaștem foarte bine că regiunea transnistreană, după 2014, se află într-o criză economică profundă, iar DCFTA, relațiile cu Uniunea Europeană ar fi acel colac de salvare și ieșire din această situație pentru a putea face față problemelor economice. Ori, dacă să ne uităm la condițiile privind aplicabilitatea DCFTA pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, de la finele anului 2015 Tiraspolul trebuie să se deschidă economic către Chișinău. Ori autoritățile neconstituționale de acolo nu doresc acest lucru. De aici acest activism al lor, de a juca cât mai mult pe cont propriu și de a ocoli Chișinăul.”
Europa Liberă: Și sugestia dumneavoastră care ar fi pentru partenerii occidentali ai Republicii Moldova, care, probabil, au un interes firesc de a înțelege ce se întâmplă în reglementarea transnistreană? Cum ar trebui să acționeze aceștia în așa fel încât să nu accentueze și mai mult tendințele separatiste de pe malul stâng al Nistrului?
Ion Tăbârță: „Chișinăul trebuie să spună partenerilor occidentali că, de fapt, Tiraspolul sau regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova, iar orice contacte internaționale ale Tiraspolului trebuie să meargă via Chișinău. Dar și faptul că orice ocoliri a Chișinăului în relațiile regiunii transnistrene cu exteriorul de fapt este o încălcare a normelor constituționale ale Republicii Moldova și nu respectă interesele ei naționale.”
Europa Liberă: Și partenerii internaționali cum ar trebui să reacționeze la aceste demersuri?
Ion Tăbârță: „Partenerii externi au de fapt interesele lor, acest lucru s-a văzut foarte clar legat de subiectul plăcuțelor, spre exemplu. Însă noi trebuie să ne argumentăm foarte clar poziția noastră și să spunem foarte clar că noi nu avem de gând să cedăm din teritoriul nostru și din normele constituționale sau din - poate suna destul de patetic - din suveranitatea statului Republica Moldova. Dacă nu de facto, cel puțin de jure.”