Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au votat unanim, marți, pentru reconfirmarea în funcție pentru următorii patru ani a președintelui CSM, Victor Micu. Magistratul a fost singurul candidat propus la șefia CSM. Anterior și în cadrul alegerilor din consiliu pentru cele șase locuri vacante au concurat doar 8 magistrați, lucru care a trezit îngrijorarea mai multor organizații ale societății civile, care vorbeau despre lipsa unor concursuri veritabile. Ce așteptări există de la Consiliul Superior al Magistraturii actualmente și ce provocări stau în fața organului care trebuie să asigure independența autorității judecătorești, o discuție la această temă cu Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice.
Europa Liberă: Așadar, domnule Guzun, Victor Micu a fost reales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii pentru următorii patru ani. Membrii CSM au votat unanim, magistratul fiind și unicul candidat pentru această funcție. Dacă ne amintim, și în cazul alegerilor din CSM, unii judecători au fost reconfirmați în funcții, fără a exista alți doritori. Cum se explică acest lucru, ce fel de concurs, să zicem, fără mai mulți pretendenți?
Ion Guzun
Ion Guzun: „Pentru mine nu a fost o noutate, dar mi-a lipsit magia. Uitându-mă după rezultatele de la Adunarea generală a judecătorilor din 2017, se putea ușor de calculat cine va fi candidatul cu cele mai mari șanse pentru următorul mandat la funcția de președinte al CSM. Mai ales că mai multe organizații ale societății civile au solicitat atunci să fie organizate dezbateri publice între candidații la funcția de membru al CSM, lucru care de fapt nu a avut loc, cu regret. Dar noi vedem în ultimul timp că pentru toate pozițiile-cheie din ultimii ani, indiferent dacă este vorba de candidații la funcția de judecător, președinți de instanțe sau promovare la instanțele superioare, de multe ori candidează doar câte o persoană - fie din motivul că instanța este mică, fie de multe ori judecătorii care candidează de mai multe ori nu înțeleg hotărârea CSM. De exemplu, de ce un candidat coleg de-al lor cu nota cea mai mică este numit sau promovat în detrimentul lui, dar în cazul concret care a avut loc ieri, dacă e să ne uităm dintr-o altă perspectivă, eu cred că dl Micu era candidatul cu cele mai mare șanse pentru această funcție, dar cum spuneam anterior, mi-a lipsit magia, mi-a lipsit un discurs al unui candidat la o funcție care nu e o funcție oarecare, noi vorbim de o funcție reprezentativă dintre cele din puterea în stat – puterea judecătorească.”
A lipsit un discurs al unui candidat la o funcție care nu e o funcție oarecare
Europa Liberă: Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre lipsa unor candidați, Victor Micu spunea ieri că „până la urmă, fiecare a cântărit ce este bine și nu a dorit nimeni să-și înainteze singur candidatura” și de asta nu ar fi fost alți candidați.
Ion Guzun: „Eu acum aș da un exemplu foarte recent care a avut loc la alegerea în Consiliul Superior al Procurorilor, la care candidații au ieșit în fața colegilor lor din Consiliul Superior al Procurorilor, s-au prezentat pe ei înșiși, și-au prezentat programul de activitate și au spus care sunt obiectivele și ce vor să facă. Or, acest lucru a lipsit în discursul de ieri. Chiar și profesorii de drept au lipsit din acest discurs și nu au adresat măcar o întrebare – care au fost poate provocările, care au fost lucrurile cele mai importante realizate sau nu, pentru că aici sunt foarte multe lucruri care au avut loc. Noi chiar în ultimul an am avut foarte multe provocări legate de suspendarea suportului bugetar, inclusiv pentru nereformarea sistemului de justiție. Noi avem probleme foarte mari cu rata înaltă a arestului și interceptările, ceea ce în fond duce la lipsa unor hotărâri motivate și independența justiției. Noi am avut niște hotărâri foarte importante ale Curții Constituționale referitor la sistemul judecătoresc; noi am ratat o importantă modificare a Constituției cu referință la componența Consiliului Superior al Magistraturii, la cariera judecătorilor, lucruri care nu s-au întâmplat și care au avut rectificări de curând. De aceea, un discurs, o prezentare a ce urmează de făcut sau ce nu s-a reușit până acum pentru mine a fost destul de importantă și lucruri care de fapt n-au avut loc.”
Europa Liberă: Consiliul Superior al Magistraturii este instituția responsabilă de independența judecătorilor, d e organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc. Ați menționat unele lucruri restante sau care au stârnit nemulțumire. Există, să zicem, și alte așteptări de la această instituție decât sarcina principală care este cumva de la sine înțeleasă?
În România, cetățenii vin în masă în susținerea justiției, lucru care este fenomenal, dar care ne lipsește nouă aici, la Chișinău
Ion Guzun: „Să fie clar că independența justiției sau a judecătorilor nu trebuie privită ca o imunitate a judecătorului într-un proces penal sau într-o procedură disciplinară. În final, noi, cetățenii, beneficiem de independența judecătorilor. Dacă am avea o justiție independentă într-un stat nefuncțional, în care fie un polițist, un procuror sau o altă instituție reprezintă o breșă în sistem, atunci justiția este cea pune la loc tot acest puzzle. De aceea, cetățenii de multe ori chiar trebuie să vină în susținerea și promovarea justiției, dar vă dați seama și au fost foarte multe semnale de tolerare a promovării persoanelor cu lipsă de integritate și alte momente în care cred că cetățenii s-au dezamăgit în justiția din Moldova. Pe de altă parte, vedem la cetățenii și mișcarea civică din România când cetățenii vin în masă în susținerea justiției, lucru care este fenomenal, dar care ne lipsește nouă aici, la Chișinău.”
Europa Liberă: Critica formulată în adresa CSM-ului este văzută, iată, de Victor Micu fondată în urma unor hotărâri dureroase, dar necesare, așa cum a precizat el, față de unii colegi. Să fie asta cauza principală?
Ion Guzun: „Bine, contextul a fost general și răspunsul a fost la fel general, dar noi trebuia să… eu nu știu ce anume a avut în vedere dumnealui. Dacă a avut în vedere cazul doamnei Domnica Manole, noi vedem că deja Curtea Constituțională a declarat neconstituțională hotărârea sau mecanismul de verificare a candidaților la funcția de judecător, în special pentru verificările de la Serviciul de Informație și Securitate. Nu știu dacă s-a referit la cazul domnului Dorin Munteanu, atunci când acesta, de fapt, a fost sancționat pentru că și-a adoptat o hotărâre în limitele legii. Noi de fapt am văzut și alte hotărâri în care în fond CSM-ul trebuia să fie dur.”
Europa Liberă: Colegii din presă au făcut și un calcul. Există circa 40 de judecători și foști magistrați în cazul cărora Consiliul a dispus pornirea urmăririi penale. Această practică, am observat, s-a întețit mai cu seamă în ultimii ani. Cum s-ar explica aceasta?
Ion Guzun: „Eu cred că este un lucru normal care demult trebuia să fie. Eu vorbesc la general, la fenomenul de utilizare sau de implementare a acestui drept – de a dispune urmărirea penală împotriva judecătorilor care merită să fie sancționați pentru lipsă de integritate, pentru adoptarea hotărârilor judecătorești, pentru încălcarea regimului declarațiilor și averilor, dar noi iată că vedem chiar în dosarele de spălare a miliardelor în privința la cei 16 judecători, noi vedem că s-a ajuns într-un punct mort. Noi nu avem sentințe de condamnare, noi avem câteva cazuri în care s-a trâmbițat foarte mult de către unii politicieni că uite că am prins cei mai corupți judecători din țară cu mită de 200 de dolari sau altcineva cu altă sumă, dar noi vedem că în final acești judecători au fost achitați, pentru că au fost provocați la săvârșirea acestor acțiuni. De aceea, când aș spune suma totală de dosare penale care au fost intentate împotriva judecătorilor, eu aș fi foarte atent la legalitatea, temeinicia și chiar motivarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, pe de o parte, iar pe de altă parte, ce s-a întâmplat în final în sistemul judecătoresc atunci când au examinat contestațiile sau dosarele pe fond.”
Europa Liberă: La ultima adunare a judecătorilor am auzit îndemnuri, ce-i drept, nu foarte multe pentru judecători – să fie independenți, să nu se lase manipulați și influențați… Ce-i drept, candidații care au criticat starea de lucruri din justiție au primit cele mai puține voturi din partea colegilor. Ce puteți spune despre dorința de schimbare din interiorul sistemului? Există susținere pentru vocile critice din interior?
Judecătorii sunt foarte nemulțumiți de starea lucrurilor
Ion Guzun: „La nivel individual, susținerea este foarte mare, judecătorii sunt foarte nemulțumiți de starea lucrurilor care se întâmplă, dar se pare că lucrurile acestea devin un mit și nu se materializează atunci când vorbim concret de votul sau, mai bine zis, de rezultatul votului care este afișat ulterior. Eu sunt sigur că foarte mulți dintre judecători sunt nemulțumiți că colegii lor cei mai buni nu sunt promovați și numiți în funcții, deși ar merita cel mai mult, dar noi nu am văzut mari discursuri în ultimul timp din rândul judecătorilor despre fie succesele sau insuccesele din sistemul judecătoresc. Ele treptat la adunările generale au dispărut, iar Dvs. știți care sunt rezultatele – fie acei judecători nu au fost promovați, fie la un moment dat, în anumite circumstanțe, pur și simplu, au fost alungați din sistem. Ceea ce pe mine mă neliniștește cel mai mult este că vocea judecătorilor în sistemul lor, între colegi este din ce în ce mai mică și devine chiar o șoaptă. Noi avem nevoie de judecători care să vorbească, indiferent de subiect, dar să vorbească cu publicul, să vorbească cu colegii lor. Și noi avem nevoie de niște lideri în justiție, noi avem nevoie ca să fim siguri că un judecător anume este un lider în justiție, dar noi vedem în ultimul timp că sunt din ce în ce mai puțini. Eu vă asigur că, dacă întrebați pe un procuror, un judecător și persoane care vin în instanță, pur și simplu, o să vă spună din ce în ce mai puține asemenea nume.”
Europa Liberă: Noul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, sugera că schimbările nu se produc peste noapte, că mai este nevoie de timp, iar pentru a contracara abuzurile este nevoie de mecanisme. Sunt insuficiente pârghiile acum pentru ca judecătorii să se poată apăra pe sine însuși și pentru a-și putea apăra hotărârile?
Ion Guzun: „Eu i-aș da dreptate dlui ministru, pentru că nu orice se face într-o noapte. Noi vorbim despre o putere în stat care ia decizii, ia decizii complicate, decide asupra sorții, dar să nu uităm că în ultimii ani cel puțin 40 la sută din judecători, vorbesc despre ultimii patru ani, au fost schimbați mai mult de 40 la sută din corpul de judecători, iar unele hotărâri care sunt adoptate, inclusiv în cauze sonore și lipsa de liderism în rândul acestora sau modificările la care noi ne-am fi așteptat aș fi un pic mai rezervat. Eu încă mai cred că unica șansă în anumite circumstanțe este o intervenție chirurgicală dură, și nu așteptarea unor momente viitoare. Noi avem o responsabilitate la momentul de față cu furtul miliardului, n-o să fie peste câțiva ani o claritate în spălarea miliardelor, ci acum și noi acum am încheiat Acordul de Asociere, acum avem niște obligațiuni cu Uniunea Europeană, iar o justiție independentă pe moment ne face festa, fie cu trucarea diferitelor achiziții publice, fie că este vorba despre sănătate, drumuri ș.a., dar în fond asta arată că o justiție independentă este fundamentală pentru orice democrație în devenire, dar asta nu poate fi continuu sau la nesfârșit.”