Olga Coptu: „Diplomația culturală presupune implicarea tuturor în promovarea țării”

Autoritățile moldovene vor ca diaspora să se implice mai mult în promovarea Republicii Moldova pe plan internațional, un rol pe care tradițional și l-au asumat misiunile diplomatice și culturale. Confirmare a acestui lucru este memorandumul semnat astăzi între Biroul Relații cu Diaspora și Proiectul de Competitivitate din Moldova, sprijinit de USAID și Guvernul Suediei. Drept urmare, se vor încuraja proiecte prin care migranții promovează, de exemplu, potențialul turistic al Republicii Moldova.

Olga Coptu

​Olga Coptu: „Conceptul de diplomație culturală presupune, de fapt, implicarea tuturor în ceea ce numim noi promovarea țării de origine. Or, diaspora, în opinia noastră, sunt deja ambasadorii noștri în afara hotarelor. Oricine poate observa cu ușurință cât de bine suntem reprezentați la toate festivalurile organizate în țările de destinație a migranților noștri și aici vorbim de scene cum ar fi în Roma, Piața San Giovanni, Torino, unde ansamblul „Vatra” cu mare demnitate reprezintă dansul tradițional românesc. Dacă e să vorbim despre Federația Rusă, atunci avem studenții noștri care cu mândrie poartă costumul popular. Relativ recent s-a desfășurat Festivalul „Mărțișor” atât la Tiumen, cât și la Kursk.

Interviu cu Olga Coptu, şefa Biroului Relații cu Diaspora

Londra, Paris, peste ocean, în Sacramento, oriunde în lume avem comunități. Deja ele au ajuns la o maturitate când sunt organizate nu doar în asociații, dar sunt organizați în colective de dans, colective etno-folclorice, cum aș menționa ansamblul „Arțăraș” de la Roma, sub conducerea doamnei Bolfosu. Oriunde în lume avem diasporă, avem și persoane care ne reprezintă cu destoinicie.

Campania lansată de proiectul de competitivitate al USAID, Chemonics „Fii oaspetele nostru” este binevenită. În acest an, Republica Moldova a devenit și capitala mondială a turismului vinicol. Avem anumite angajamente și mai multe responsabilități. Deci, producerea unui vin de calitate nu este suficientă pentru a cuceri noi piețe. Este nevoie să cucerim inimi, suflete și mințile oamenilor. Pentru aceasta este binevenit să includem diaspora în ceea ce numim noi turism nostalgic. Cei din afara țării cu mare drag vorbesc despre țara de origine, cu bunăvoință, de obicei, invită oamenii care sunt în preajma lor, alte naționalități, prieteni, avem foarte multe căsătorii mixte, un număr în creștere atât în Italia, cât și în alte țări… Respectiv, de menționat, foarte des avem turiști din Grecia, Irlanda, țările nordice. Acești turiști cel mai des nu vin pe cont propriu sau aflând despre Republica Moldova ca o destinație de pe Internet, ei vin datorită invitațiilor pe care le au de la colegi de serviciu, prieteni sau soți, soții etc.”

​Europa Liberă: La modul practic, care ar fi scenariul ideal de promovare a Republicii Moldova peste hotare, care ar veni din partea migranților, din partea diasporei?

Olga Coptu: „Spuneam că Republica Moldova este reprezentată frumos la festivaluri, dar și expoziții. Avem noua generație de migranți care, de fapt, sunt absolvenți ai diverselor școli de sommelieri, școli de turism, ghizi în țări cum ar fi Portugalia, Spania, Italia. Acești tineri, de obicei, scriu și tezele lor de licență sau master sau oricare ar fi specialitatea lor în țara de destinație anume bazată pe promovarea turismului spre Republica Moldova. Este o modalitate de a reprezenta țara. În baza acestui Memorandum care urmează să fie semnat astăzi invităm diaspora să susțină Republica Moldova la expozițiile care deja se desfășoară în țările lor de destinație. Am avut relativ recent expoziția de la Milano, unde doamnele noastre gospodinele din preajma orașului Milano au gătit plăcinte. Urmează expoziții în alte țări. Tot relativ recent a fost o frumoasă expoziție internațională la Berlin.

Pliant la festivalul de turism de la Berlin

De menționat, participarea și implicarea, absolut și necesară, și la nivel de corp diplomatic. Dar ambasadorii sau consulii noștri nu reușesc să le facă pe toate și atunci cel mai des este nevoie și este necesară implicarea asociațiilor diasporei sau a grupurilor de inițiativă. De exemplu, într-o țară ca Olanda, unde avem un grup de inițiativă „Noroc, Olanda”, este un grup de tineri, studenți, masteranzi și doctoranzi din această țară, care se implică și promovează Republica Moldova la evenimentele care sunt destinate, de exemplu, de ziua regelui, sau evenimente cum ar fi Mărțișorul, sau evenimente pe care ei le au în agenda lor proprie. De partea noastră, guvernul sau BRD încearcă să participe cu cel puțin suport al materialelor care reprezintă țara; suport vizual, broșuri, hărți despre Republica Moldova. Periodic se fac procurări de anumite loturi de carte care sunt expediate în diasporă anume pentru a sprijini activitatea asociațiilor în această promovare.”

Europa Liberă: Mulți moldoveni care au plecat peste hotare și-au luat întreaga familie cu sine. Ce i-ar motiva să mențină aceste rădăcini cu țara de baștină?

Olga Coptu: „Am să vă răspund astfel: pe lângă familie au luat cu ei un prosop, o ie, în unele cazuri o stemă de stat, icoană neapărat, bănuiesc eu asta este motivația principală și legătura cu țara de origine.”

Europa Liberă: Ar însemna asta că BRD, și în general guvernul, într-o oarecare măsură a abandonat sau a lăsat pe al doilea plan ideea de a-i reîntoarce pe acești moldoveni acasă?

Olga Coptu: „În 2017, pe seama BRD a trecut Planul de reintegrare a cetățenilor reveniți din afara țării. Respectiv, trecerea acestui plan din competența Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale în subordinea Cancelariei de Stat nu doar că a ridicat nivelul, dar arată că guvernul își asumă mai multă responsabilitate privind implementarea acestui plan. Planul a fost elaborat în 2017, dar cuprinde acțiuni până în 2020. Noi acum încercăm să organizăm anumite campanii de promovare.

Nu avem, de exemplu, ambiția că migranții noștri vor reveni în masă în R. Moldova. În schimb, ne propunem și ca provocare să susținem pe oricine își dorește revenirea în ţară. Aici vorbesc de cei care-și doresc o revenire temporară, fiindcă foarte mulți revin pentru a încerca să vadă cum le merge sau să deschidă o afacere sau să realizeze ceea ce și-au propus, proiectul lor de viață, să aplice cunoștințele pe care le-au căpătat în afara țării. Aici, în majoritatea cazurilor, nu solicită diaspora bani sau suport care ar fi complicat de planificat sau obținut.

Cel mai des și elementarul ce solicită reprezentanții diasporei este facilitarea accesului la informație, aceleași proiecte existente la moment, deschiderea față de migranți și înțelegerea necesităților lor. În acest sens, la moment se lucrează la elaborarea unui ghid pentru orientarea migranților. Pe de altă parte, anul 2018 pentru BRD a însemnat activități în special în R. Moldova și atunci vorbind despre asta menționez că deja au avut loc două runde de instruiri la nivel local, deci s-a mers pe raioane – Centru, Nord și Sud – iar în luna mai urmează a treia sesiune de instruire cu primari responsabili din primăriile rurale, dar și consilii raionale, responsabili din instituțiile din subordinea consiliilor raionale, de la direcția de învățământ până la agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă. Aceste instruiri sunt absolut necesare. Migrantul când revine are nevoie de o persoană care să știe să-l ghideze în aranjarea vieții aici, în R. Moldova, pentru că majoritatea dintre ei trebuie să ia viața de la capăt când revin acasă.

Principala provocare pentru ei rămâne a fi adaptarea la viața pe care ei au lăsat-o aici acum 10-20 de ani, cât timp a trecut de când au plecat din țară. Pentru cei care sunt plecați fără familii, evident reîntoarcerea este în planul lor pentru următorii ani. Familiile care s-au reîntregit în afara hotarelor, bineînțeles, rareori se gândesc să revină, în special gândindu-se la dificultățile de adaptare pentru copiii lor. În acest sens, cum spuneam, atât cu Ministerul Educației și Cercetării, cât și cu primăriile, direcțiile de învățământ raionale se lucrează anume pentru a integra acești copii în sistemul nostru școlar, pentru a elimina tot felul de bariere birocratice, cum ar fi recunoașterea anilor de studiu, testări… Este imperativ ca copilul să fie integrat în clasa care corespunde nivelului lor de vârstă, după care cu ajutorul profesorilor, a părinților, să încerce să recupereze materiile pe care probabil nu le-a studiat în afara hotarelor, fie limba română, istorie sau altele.”

Europa Liberă: Până la urmă, cum credeți, unde se dovedesc a fi mai utili moldovenii: peste hotare, ca surse de remitențe, ca ambasadori culturali, sau acasă?

Olga Coptu: „Aprecierea utilității migrantului nostru pentru țară în practica internațională există noțiunea de câștig reciproc. Deci, noi trebuie să gândim un pic în alți termeni, să depășim lamentările din ultimii ani, că uite toată lumea pleacă, pentru că este adevărat, multă lume pleacă din R. Moldova, trebuie doar să încercăm să înțelegem de ce acești oameni pleacă, să eliminăm aceste condiții care îi forțează pe unii dintre ei să plece, iar celor care își doresc să revină să facilităm reintegrarea în țară.

Spuneam că au de câștigat bineînțeles țările de destinație. Cum bine cunoașteți, pleacă lume instruită, lume tânără, lume aptă de muncă, iar în R. Moldova criza demografică deja se vede cu ochiul liber, nu este nevoie de un recensământ sau date statistice pentru a vedea ceea ce se întâmplă. Pe de altă parte, politicile trebuie gândite nu pe termen scurt. În ultimii ani, pe domeniul diasporei s-au aprobat câteva acte normative care oarecum pe termen lung ar trebui să dea rezultate.

Aici vorbim de același document „Diaspora 2025”, aici vorbim despre Planul pe reintegrare a cetățenilor reveniți și la fel Hotărârea de guvern 725 care, de fapt, prevede un mecanism și un comitet interministerial, dar el este nu doar la nivel central, dar și la nivel local, deci un comitet care ar implica toate persoanele cu responsabilitate de la nivel local și central să integreze diaspora, migrația și dezvoltarea în toate politicile.

Circa 45-50 de persoane doar din raionul Fălești au fost instruite pentru a putea comunica mai bine cu migranții, cum să-și construiască acest dialog, acest discurs cu diaspora, cum să promoveze implicarea diasporei în dezvoltarea localității de origine. Pentru noi contează ca migrantul să poată ajuta dacă nu țara per ansamblu, să poată ajuta școala din care a pornit, localitatea de baștină, să se implice. Ei în mare parte sunt deschiși și vor să se implice, dar există și partea noastră, care consider eu este partea leului; noi, instituțiile centrale sau locale, acel primar, acel șef de școală sau de bibliotecă trebuie să le ceară ajutorul și atunci vă asigur că vin ajutoare.”