Legislativul de la Chișinău a aprobat recent modificări la Codul Audiovizualului care obligă televiziunile să transmită zilnic cel puțin 8 ore de produs ,,autohton”, iar 6 din acestea să fie difuzate în orele de maximă audiență. Amendamentele promovate de democrați cu susținea opoziției socialiste urmau să se regăsească în proiectul noului Cod al Audiovizualului, coaliția majoritară a insistat însă doar pe aceste prevederi, proiectul codului fiind amânat. Ce înseamnă aceste modificări pentru radiodifuzori, la aceasta și alte întrebări vom căuta răspuns de la Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente:
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții la EL: cu Petru Macovei
Petru Macovei
Europa Liberă: Urmare a amendamentelor votate săptămâna trecută, televiziunile vor fi nevoite să transmită pe zi opt ore de „producție autohtonă”, din care şase să fie transmise la orele de vârf. Domnule Macovei, cu ce consecințe pentru radiodifuzori, dacă e să pornim de la situația actuală?
Petru Macovei: „Aparent, aceste modificări în legislaţie stimulează dezvoltarea produsului autohton. Deşi, în situaţia actuală, ca să vă răspund direct la întrebarea pe care aţi pus-o, eu cred că aceste măsuri mai curând vor avea ca impact anumite probleme în asigurarea funcţionării radiodifuzorilor din Republica Moldova. Deoarece la acest moment puţini sunt radiodifuzorii care pot să producă efectiv opt ore de producţie autohtonă pe zi. Aceasta dacă luăm în calcul că ei vor produce anume opt ore şi nu vor produce două sau trei ore pe care le vor da în reluare de câteva ori.”
Europa Liberă: Actualmente nu tot aproximativ atâtea ore trebuie să producă radiodifuzorii?
Petru Macovei: „Exact. O prevedere similară există şi în legislaţia actuală. Atât doar că nu este specificat că aceste 30% de conţinut autohton să fie difuzate în prime time. Ele sunt difuzate de către majoritatea radiodifuzorilor pe timp de noapte. Astfel, foarte multe televiziuni dau pe timp de noapte diferite spoturi muzicale cu artişti autohtoni şi alt produs, ca să zic aşa. Deşi, trebuie să recunoaştem, aceasta este o chestie mai mult forţată, produsul este de proastă calitate. Acum se doreşte şi fortificarea produsului autohton. Repet, nu cred că aceste măsuri luate de legislativ îşi vor atinge scopul.”
Europa Liberă: Dar știau radiodifuzorii despre aceste posibile modificări? Au avut o perioadă de timp în care cumva să-şi modifice grila de programe?
Petru Macovei: „Discuţiile despre aceste posibile modificări se poartă de un an de zile. Dacă vă aduceţi aminte, încă în iulie anul trecut Partidul Democrat a insistat pe acest proiect de lege. Tot atunci au existat şi alte câteva proiecte de amendare a Codului Audiovizualului. Și Parlamentul Republicii Moldova a decis să comaseze toate aceste proiecte cu proiectul propriul-zis al noii legi a audiovizualului, care, de asemenea, a fost votat în prima lectură. Surprinzător pentru foarte mulţi, acum, în această sesiune legislativă, Parlamentul, fracţiunea Partidului Democrat şi acoliţii săi, au decis să renunţe la propria decizie din iulie anul trecut şi să excludă proiectul nr. 218, cel al Partidului Democrat, din acel pachet de modificări audiovizuale şi să le examineze separat. De ce s-a făcut lucrul acesta nu îmi este foarte clar. Ar fi un motiv, probabil, că Republica Moldova trebuia de urgenţă să raporteze ceva la Bruxelles legat de realizarea Acordului de Asociere. Iar în Acordul de Asociere pe segmentul mass-media sunt prevăzute inclusiv anumite amendamente în Codul Audiovizualului. Totodată, dacă aţi remarcat, în cadrul dezbaterii acestor amendamente la Codul Audiovizualului s-a „strecurat” şi un alt amendament, şi anume interdicţia de a deţine în proprietate mai mult decât două televiziuni şi două posturi de radio.”
Europa Liberă: Da, două licenţe.
Petru Macovei: „Şi aici este o altă surpriză. Deoarece nici în proiectul iniţial al Partidului Democrat, cel care s-a discutat în iulie 2016 şi a fost votat în prima lectură, nici în proiectul care ulterior a fost adaptat de către Comisia parlamentară pentru media această prevedere nu era. Ea a apărut, cum zicem noi, pe drum, de la Comisia parlamentară până la plenul Parlamentului. Şi acest lucru tot este foarte straniu pentru că, iarăşi, atunci când a fost amendat Codul Audiovizualului şi s-a revenit la vechea normă de două licenţe, s-a spus că actualii proprietari nu vor putea să fie deposedaţi de licenţă, decât atunci când expiră termenul de valabilitate al acestora. Prin amendamentele votate acum o săptămână de către Parlament şi această restricţie a fost scoasă. Deci, altfel spus, din moment ce legea va fi promulgată şi publicată în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, acelaşi proprietar de multe televiziuni şi radiouri, domnul Plahotniuc, de exemplu, va trebui renunţe la câteva licenţe şi va putea deţine doar două televiziuni şi doar două posturi de radio.”
Europa Liberă: Nu vine cumva această modificare în comun cu îngrijorările experţilor privind monopolul în presă? Adică, ar veni să rezolve această situaţie cumva?
Petru Macovei: „Eu cred că aceasta nu va rezolva ceva. Pentru că, dacă ne uităm atent pe textul modificărilor care au fost făcute, acolo scrie aşa, că două licenţe într-o unitate administrativ-teritorială. Ce înseamnă unitate administrativ-teritorială în Republica Moldova? Un raion, de exemplu. Şi aceasta nu va însemna oare că acelaşi domn Plahotniuc, Dodon sau alt oligarh de media va putea deţine două televiziuni la Călăraşi şi două la Nisporeni? Sau cum? Nu înţeleg exact. Şi îngrijorarea noastră este că, de fapt, acest lucru s-a făcut, iarăşi, pe ascuns. Nu s-a discutat, nu a existat nicio transparenţă în procesul de adoptare a deciziilor. Eu şi alţi colegi din organizaţiile de media aparent suntem parte a unui consiliu consultativ pe lângă preşedintele Comisiei parlamentare pentru media, care urmează, conform regulamentului aprobat de către comisie, să examineze toate iniţiativele importante din domeniul media, dar nu am fost consultaţi, nu am ştiut nici cu spatele, vorba vine.”
Europa Liberă: Argumentul democraților, care au promovat aceste modificări, este că în acest fel protejează piața Moldovei de „propagandă străină”. Aici mă refer la modificarea ce vizează produsul autohton. Dar, în acelaşi timp, s-a renunţat la prevederile împotriva propagandei ruseşti, care erau incluse anterior.
Petru Macovei: „Este un argument fariseic sută la sută. Pentru că, dacă ar lupta ei cu propaganda rusească, s-ar fi întâmplat multe alte lucruri. De exemplu, acelaşi domn Plahotniuc ar fi renunţat să retransmită postul de televiziune „Pervîi canal”, care este cel mai toxic canal rusesc retransmis în Republica Moldova. Sau CCA nu ar fi eliberat licenţe pentru retransmisia în Republica Moldova a NTV, un alt canal toxic. Eu sunt revoltat, când aud că politicienii utilizează acest slogan de luptă împotriva propagandei, când ei, de fapt, nu fac nici câte e negru sub unghie pentru a lupta contra propagandei externe. Totodată, stimulează din plin propaganda internă. Şi aceasta demonstrează o dată în plus că se urmăreşte, de fapt, altceva decât interesul public şi o reformă sănătoasă pe segmentul audiovizualului.”
Europa Liberă: Consiliului Coordonator al Audiovizualului, potrivit amendamentului, îi revine rolul de a aplica sancţiuni graduale pentru acele instituţii media care nu vor respecta noile condiţii.
Petru Macovei: „Tocmai că acum gradualitatea cumva a fost eliminată şi vor fi aplicate sancţiuni în funcţie de gravitatea încălcării şi nu obligatoriu, principiul gradual, mai întâi avertizare, ulterior amendă minimă etc. Dar haideţi să fim serioşi, CCA, în formula lui actuală şi în condiţiile legii actuale, şi până acum a avut un larg instrumentariu de a influenţa starea de lucruri. Ori, noi asistăm la situaţia când CCA efectuează monitorizări sporadice şi nu există un principiu de obligaţie a CCA să monitorizeze constant posturile de transmisie. Pentru că, chiar şi în condiţiile legii actuale, repet, CCA ar fi putut influenţa mult mai mult situaţia din audiovizual, inclusiv referitor la propaganda externă şi cea internă.”
Europa Liberă: Domnule Macovei, modificările au fost aprobate cu votul a 79 de deputați din 86 prezenți. Putem spune aici că există un consens între aleșii poporului?
Petru Macovei: „Putem spune, mai curând, că este un consens pe acest segment între Partidul Democrat şi Partidul Socialiştilor. Pentru că aceste două forţe politice la momentul actual sunt cele care pot de comun acord să adopte legi fără ca aceste legi, unu – să fie consultate public, doi – să răspundă chiar interesului public, ci să răspundă intereselor private ale patronilor acestor partide şi ale grupurilor de interese care, într-un fel sau altul, le controlează. Îmi pare rău că se întâmplă acest lucru. În primul rând, nu s-a discutat cu radiodifuzorii. Noi am solicitat din start ca aceste amendamente, în eventualitatea în care ele vor fi adoptate, totuşi să fie însoţite de un program de stat de stimulare a dezvoltării producţiei audiovizuale de calitate. Ori, la noi a câta oară statul impune nişte condiţii, fără să le faciliteze dezvoltarea radiodifuzorilor. Ar fi fost mult mai bine dacă guvernul Republicii Moldova, Parlamentul modificau legislaţia în aşa fel, încât radiodifuzorii să fie ajutaţi să-şi dezvolte producţia audiovizuală de calitate, iar ulterior să se impună nişte restricţii. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, chiar dacă au existat şi anumite promisiuni. Mai rămâne situaţia cu adoptarea propriu-zisă a noului Codul al Audiovizualului.”
Europa Liberă: A propos, președintele Parlamentului a anunțat că va fi creat grupul de lucru pentru ajustarea legislației de media naționale, cu prioritate pentru elaborarea unui nou Cod al Audiovizualului, în momentul în care există deja un proiect.
Petru Macovei: „Şi acest lucru, din câte eu cunosc, s-a făcut uşor sub presiunile partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova. Să nu uităm că adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului este prevăzută expres şi în programul de activitate al guvernului, şi în angajamentele, inclusiv în Acordul de Asociere RM-UE. Proiectul a fost votat în prima lectură anul trecut şi acum acest grup de lucru ar urma să pregătească proiectul pentru adoptarea în lectura a doua. Văd aici anumite justificări, deoarece la proiectul adoptat în prima lectură au venit foarte-foarte multe amendamente şi obiecţii din partea diferitelor structuri ale statului. Din câte cunosc, sub egida Consiliului Europei deja se desfăşoară un proiect prin care vom beneficia din nou de expertiza europeană şi internaţională pentru a face o lege foarte bună.”
Europa Liberă: Adică, există încă posibilităţi de influenţare a lucrurilor?
Petru Macovei: „Da. Noi vom insista în continuare să se meargă pe legea votată în prima lectură, care sigur că necesită îmbunătăţiri. Totodată, din câte cunosc, una dintre propuneri ar fi să fie preluate anumite prevederi din directiva europeană privind serviciile audiovizuale. Acest grup poate fi destul de eficient, cu condiţia că va exista voinţa politică să fie adoptată o lege bună a audiovizualului. Lucruri de care eu acum nu pot fi foarte sigur. Sunt destul de sceptic că partidele politice şi, în special, fracţiunea Partidului Democrat, condusă de un preşedinte al partidului, care este şi cel mai mare şi important proprietar de media din Republica Moldova, cu interese atât în media, cât şi în publicitate, este interesat acum.”