Vlad Spânu: „Rusia mizează pe coloana a cincea în Republica Moldova”

Uniunea Europeană și Statele Unite critică, la unison, decizia parlamentului de la Chişinău de a schimba sistemul electoral, în ciuda recomandărilor făcute de Comisia de la Veneția. Valentina Ursu a stat de vorbă cu președintele Fundației Moldova de la Washington, Vlad Spânu despre relația Chişinăului cu Occidentul, a unui guvern declarat pro-european, dar care ignoră recomandările venite dinspre Occident, și a unui președinte pro-rus.

Interviu cu Vlad Spânu

Europa Liberă: Președintele Igor Dodon a declarat recent unei televiziuni din Federația Rusă că intenționează să participe în această săptămână la manifestările care vor avea loc în stânga Nistrului pentru a fi marcați 25 de ani de la crearea operațiunii de menținere a păcii pe Nistru. Și chiar dumnealui se arată mândru că pentru prima dată, în 25 de ani, un șef de stat va participa la aceste măsuri comune din Transnistria. El a spus că ar intenționa să decoreze cu acest prilej atât militari moldoveni, cât și militari ruși, membri ai forțelor transnistrene, dacă cei din stânga Nistrului vor fi de acord cu acest gest. Dvs. ce înțelegeți din această atitudine, poziție pe care o are șeful statului vizavi de reglementarea transnistreană?

Vlad Spânu

Vlad Spânu: „Îmi pare rău că Chișinăul oficial nu vorbește pe o singură voce vizavi de problema transnistreană și de ocupația trupelor rusești a unei părți a teritoriului din Republica Moldova. Și Rusia mizează pe coloana a cincea în Republica Moldova și nu doar mizează, dar face tot posibilul ca să creeze această coloană a cincea, să găsească cozile de topor din Republica Moldova. Atunci, faptul că în poziția oficialităților nu sunt semne de retragere a trupelor rusești din Republica Moldova, de găsirea unei soluții echitabile în ceea ce ține de problema transnistreană face ca să se întâmple situațiile care sunt astăzi. Și spre deosebire de alte țări, cum ar fi Țările Baltice, unde Rusia a încercat și încearcă în continuare să creeze conflicte, însă primește o ripostă hotărâtă din partea tuturor actorilor politici din acele țări, ei sunt acolo unde sunt astăzi și Republica Moldova, după 25 de ani, are un teritoriu împărțit în două și are forțe străine pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că ar trebui să fie mai hotărâte autoritățile statului. De exemplu, fruntașul democraților, Vlad Plahotniuc, recent la New York, dar și mai recent într-un interviu pentru presa străină amintea cât e de greu pentru Guvernul de la Chișinău să soluționeze diferendul transnistrean, ca să se ajungă la reunificarea Republicii Moldova, însă formatul „5+2” nu își demonstrează eficiența până în prezent. Prin intermediul Tiraspolului, așa cum spune domnul Plahotniuc, Moscova încearcă să facă presiuni asupra autorităților de la Chișinău, ca să abandoneze cursul european.

Vlad Spânu: „Dacă analizăm situația din acești 25 de ani, vedem că, din toți actorii care sunt implicați în conflictul transnistrean, Rusia nu și-a schimbat poziția; întotdeauna a avut o poziție consistentă și a acționat prin intermediul interpușilor săi de la Tiraspol în vederea conservării acestui conflict și folosirii conflictului în interesele sale geopolitice. Din alți actori doar, cum am spus, Rusia și România nu și-au schimbat poziția – întotdeauna România a susținut Republica Moldova și a fost de partea Republicii Moldova; Rusia a fost întotdeauna adversară, a fost partea care a luptat împotriva Republicii Moldova. Însă ce s-a schimbat? Un lucru este - actorii principali din Vest, SUA și Uniunea Europeană au intrat în această partidă de negocieri și care sunt actori obiectivi, care contribuie pozitiv la găsirea unei soluții și s-a schimbat în ultima vreme, în ultimii doi ani, Ucraina. De factorul Ucraina este unul din cei mai importanți factori din ultima vreme care contribuie pozitiv la soluționarea problemei transnistrene.”

Europa Liberă: Dar prezența domnului Dodon în stânga Nistrului, și nu e pentru prima dată, a mai mers, l-a felicitat pe liderul Krasnoselski, atunci când a câștigat mandatul de așa-zis președinte al „rmn”. Cum vedeți Dvs. această prezență a domnului Dodon în stânga Nistrului?

Vlad Spânu: „Asta este partea negativă când Guvernul de la Chișinău și Parlamentul spun cu voce tare că trupele rusești trebuie să fie evacuate din stânga Nistrului și să găsească o formulă de reunificare a teritoriului, pe când Dodon spune că nu, trupele rusești sunt un factor pozitiv și încearcă să transmită mesaje totalmente diferite față de ceea ce spune Parlamentul și Executivul. Deci, acesta este un mesaj care induce în eroare atât populația din Republica Moldova, cât și actorii internaționali.”

Europa Liberă: Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, cel care este și responsabil de dosarul transnistrean, pentru că Vladimir Putin l-a numit reprezentantul special al Kremlinului în reglementarea transnistreană, urmează să sosească în Republica Moldova la același eveniment de a fi marcați cei 25 de ani ai Misiunii de pacificare la Nistru. Guvernanții au zis că ar fi mai bine să nu ajungă, pe de altă parte, șeful statului a spus că chiar este așteptat cu drag.

Vlad Spânu: „Să ne amintim că Dmitri Rogozin a fost un luptător din Federația Rusă care a luptat cu armele în mână împotriva voluntarilor și Armatei Naționale în creare a Republicii Moldova. Participând acolo, șeful statului Republica Moldova, practic merge împotriva bunului-simț și dă un semnal foarte prost cetățenilor, dar, în special, celor care au luptat și și-au vărsat sângele pentru independența Republicii Moldova în 1992.”

Europa Liberă: Rogozin știe că sosește fără să fie tare binevenit, iar pe de altă parte, ce carte se joacă acum, dacă e să vorbim concret despre poziția pe care o are Igor Dodon față de felul cum înțelege implicarea Rusiei în soluționarea problemei transnistrene, și ce se pune la cale?

Vlad Spânu: „Igor Dodon merge ferm pe calea pe care a pornit-o în timpul campaniei electorale. El și-a pus pălăria de un politician pro-Rusia care se uită pozitiv la tot ce se întâmplă în zona de est, pe când alți politicieni din Republica Moldova și-au îmbrăcat mantaua de pro-vestici. Și aici este o luptă internă, eu cred că mai mult se joacă pe viitorul politic; mă refer la alegerile parlamentare. Și nu cred că se va schimba nimic radical în reglementarea conflictului transnistrean prin această participare, pur și simplu, e o oportunitate pentru Igor Dodon pentru a-i demonstra electoratului că el este acel politician care a promis o întărire mai bună a relațiilor cu Rusia.”

Europa Liberă: Cum credeți, Igor Dodon folosește relația cu Federația Rusă pentru a ademeni alegătorii în eventualitatea obținerii mai multor sufragii la alegerile parlamentare din 2018, sau Kremlinul îl folosește pe Igor Dodon pentru a-și atinge anumite scopuri, inclusiv geopolitice în această regiune?

Vlad Spânu: „Igor Dodon crede că folosește Federația Rusă, însă în realitate este că mai mult Federația Rusă folosește persoane cum ar fi Igor Dodon în a-și atinge obiectivele în această parte a Europei.”

Europa Liberă: Guvernanții promit să deschidă un sediu al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău; iarăși, Igor Dodon s-a împotrivit foarte mult și spune că inaugurarea acestui oficiu de informare NATO ar însemna o tergiversare a soluționării problemei transnistrene.

Vlad Spânu: „Sistemul politic actual din Republica Moldova este unul complicat în sensul că există Parlamentul, pe de o parte, există Președinția, pe de altă parte, și există Guvernul, deci a doua parte a Executivului, dar dacă socotim Președinția parte a Executivului, și atunci sunt trei capi care întotdeauna au interese politice diferite și încearcă să balanseze puterea în stat. Deocamdată, din câte pot observa eu, Parlamentul și Executivul lucrează în a balansa puterea Președinției. Și în toate acțiunile ce țin de conflictul transnistrean sau de mișcarea Republicii Moldova pro-Vest, eu cred că acțiunile care au fost făcute până acum sunt binevenite și pozitive. Important e ca în continuare să fie transmis mesaj electoratului cine vrea bine Republicii Moldova – Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americi sau Rusia? Și în funcție de cât de bine vor fi alcătuite aceste mesaje și transmise populației înainte de alegeri și în timpul alegerilor, în această direcție va merge Republica Moldova.”

Europa Liberă: Guvernanții vorbesc tot mai insistent despre consolidarea relației dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, direcție în care se lucrează, așa cum spun autoritățile, foarte intens. Dorința evidentă a guvernării de la Chișinău de a consolida relațiile cu SUA coincide cu un mare interes pe care Statele Unite ale Americi l-ar avea în această regiune a lumii. Se apropie această relație dintre Chișinău și Washington?

Vlad Spânu: „Ar fi frumos și bine cum ați spus, cu excepția faptului că guvernarea care se numește pro-vestică și pro-democratică, pro-Uniunea Europeană n-ar fi umbrită de factorul corupției, care există în Republica Moldova din perioada 2009-2010 încoace. Dacă guvernanții de la Chișinău ar fi într-adevăr interesați într-o reformă democratică și ar face pași concreți, așa cum li se sugerează de la Bruxelles și Washington, atunci Republica Moldova ar avea șanse mari pentru a fi primită în familia țărilor cu o democrație veritabilă. Deocamdată sunt vorbe și discuții, sunt promisiuni, însă nu se realizează acele promisiuni care au fost făcute față de Uniunea Europeană și angajamentele care au fost făcute de Republica Moldova în cadrul negocierilor Acordului de Asociere.”

Europa Liberă: Statele Unite s-au arătat nemulțumite de votarea reformei electorale recent în Parlament și Bruxelles-ul a reacționat. După adoptarea schimbării sistemului electoral în Republica Moldova, Uniunea Europeană a emis și o declarație și a spus că se va uita cu atenție la deciziile concrete - în ce măsură au fost urmărite recomandările Comisiei de la Veneția ca să fie garantat pluralismul politic, ca să fie respectate regulile, drepturile democratice. Aceste mesaje din Occident ar putea să-i facă pe cei de la Chișinău să schimbe vectorul geopolitic, atunci când sunt atenționați că nu merg pe calea cea bună și dreaptă?

Vlad Spânu: „Dacă ne uităm la istoria relațiilor Chișinăului cu Occidentul, întotdeauna Occidentul n-a fost destul de ferm vizavi de cerințele sale față de Chișinău de a implementa reformele. Și Chișinăul a balansat între aceste promisiuni față de Vest și relațiile sale cu Federația Rusă; a încercat de multe ori să joace la două capete, ceea ce după cum vedem după 25 de ani, n-a ajuns unde se credea că va ajunge și eu socot că Vestul ar trebui să fie cu mult mai ferm în vederea cererii socotelii față de guvernanții din Republica Moldova. Din Vest vin sume mari de investiții, vin bani care sunt dați cu împrumut, sunt donații care vin din Vest și atunci acești bani ar trebui să fie cu o listă de cerințe și condiții și ceea ce nu se face așa cum ar fi trebuit ca Republica Moldova într-adevăr să se descotorosească de problemele pe care le are astăzi - problema corupției, problema conflictului transnistrean, lipsei de reforme care ar fi în concordanță cu standardele Uniunii Europene și ale altor țări din Vest.”

Europa Liberă: După adoptarea acestei reforme electorale cu 74 de voturi în Parlament, așa se acredita ideea că ar fi existat și un larg consens în pereții Legislativului, totuși, în afară lumea a protestat. Mai e cazul, după ce a fost adoptată această lege, să se protesteze?

Vlad Spânu: „A trecut trenul și nu mai are rost să-și epuizeze puterile și forțele care sunt destul de limitate în Republica Moldova. Și în special mă refer la partidele politice.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă partidele din opoziție - și cele parlamentare, și cele extraparlamentare - care nu se împacă cu gândul că ar fi trebuit să existe această lege acum, când a rămas doar un singur an până la viitoarele alegeri parlamentare?

Vlad Spânu: „Problema nr. 1 este multitudinea de partide care există în Republica Moldova. Ar trebui să se consolideze aripa stângă și aripa dreaptă prin reducerea de partide și prin comasarea partidelor care, practic, au aceleași platforme declarate, însă au șefuleți de partide care nu vor s-o facă. Deci, acesta ar fi primul pas – consolidarea stângii și dreptei, pentru a nu induce în eroare atât de mult cetățenii când vine vorba de vot când există o listă foarte mare de partide. A doua chestiune: partidele de astăzi care sunt, care protestează în afara sau în interiorul Parlamentului, ar trebui să facă ceea ce face orice partid din orice țară din lume – să creeze o rețea în toate localitățile din Republica Moldova ca atunci când va veni vremea alegerilor să-și aibă oamenii lor, să-și poată mobiliza votanții, pentru a-și aduna voturile. În special acum când va fi votarea pe circumscripții. Deci, partidele vor trebui să aibă oameni în teritoriu. Și energia aceasta care există acum ar trebui să fie concentrată pe soluționarea anume a problemelor respective. Altă problemă majoră care ar trebui să fie în fața partidelor politice este reforma administrativ-teritorială și, în special, reforma fiscală. În SUA, de exemplu, guvernul central, guvernul federal are o putere asupra statelor, însă are o putere destul de limitată, fiindcă banii care sunt acumulați de populație merg pe două sau chiar trei canale – în guvernul central prin taxele la venit și alta – în bugetul statelor, care sunt 50 de state, și a treia sursă de venituri vine la localitate, la oraș sau la sat. Iarăși, printr-o reformă fiscală în Republica Moldova s-ar putea ca fluxul acestor bani să vină în bugetele locale, fără ca să ajungă întâi la Chișinău. Și atunci, dacă se va merge pe aceste reforme, guvernul central va avea mai puțină putere asupra localităților și banii vor fi în mâna localităților, ceea ce va face ca administrația publică locală să aibă o putere de decizie în cadrul localității și nu va aștepta de la Chișinău cu mâna întinsă. Și atunci, politicienii care sunt aleși astăzi să fie în Parlament sau în administrația publică locală nu vor depinde atât de mult de Chișinău și nu vor fi fluxurile acestea de politicieni care „zboară” dintr-un partid în altul, dar va fi mai stabil. Deci, cred că asta ar fi important pentru partide – să-și concentreze eforturile pentru a atinge aceste obiective, ceea ce va schimba radical situația în teritoriu.”

Europa Liberă: Și foarte scurt. Credeți că alegerile din 2018 vor decide încotro, Moldova?

Vlad Spânu: „Nu cred că va fi o schimbare radicală. Eu cred că va fi o schimbare pozitivă, sper că va fi o lecție pentru cetățenii Republicii Moldova vizavi de acest sistem electoral, care acum este mixt. Eu sunt în continuare convins că sistemul uninominal pe circumscripții electorale este cu mult mai bun decât cel de pe liste. Am văzut asta în 1992, când parlamentarii au fost numiți pe circumscripții uninominale și atunci în Republica Moldova au fost cele mai bune legi vizavi de… inclusiv Declarația de Independență, inclusiv Declarația de Suveranitate, care rămân a fi pietrele de temelie ale acestei societăți. Și eu cred că politicienii ar trebui să aibă mai multă încredere în electorat și în viitorii parlamentari; să nu fie considerați apriori corupți. Aceasta a fost argumentul cel mai important care nu m-a convins că sistemul care a fost votat sau sistemul uninominal nu este bun pentru Republica Moldova. Eu cred că trebuie să dăm o șansă cetățenilor ca să aibă încredere în propriile forțe, să-și aleagă propriii reprezentanți. Și atunci, acești reprezentanți vor reflecta mai bine ce vor oamenii și încotro trebuie să se miște societatea.”