Ion Cărpineanu: Pe timpul pandemiei „s-a pierdut firul de comunicare cu societatea civilă, cu cetățenii”

O eventuală relaxare treptată a restricţiilor legată de Covid 19, ar fi fezabilă după 15 mai, asa cum au anunţat autorităţile, a spus Europei Libere, primarul Ion Cărpineanu.

Pe timpul pandemiei „s-a pierdut firul acesta de comunicare cu societatea civilă, cu cetățenii”

Europa Liberă: Care sunt învățămintele din aceste două luni de criză epidemiologică?

Ion Cărpineanu: „Disciplina oamenilor a fost, iată, primul lucru la care m-am gândit în această situație, în special atunci când am așteptat ca lumea cumva să fie mai deschisă la apelurile autorităților. Dacă noi în Cărpineni am reușit foarte rapid să convingem oamenii să stea în casă, să nu părăsească domiciliul, cumva să se autoizoleze, atunci am văzut în orașele mai mari, în special la Chișinău, că această regulă nici până în ziua de azi nu a fost respectată.”

Europa Liberă: Satul a fost afectat de migrație și în această perioadă unii din cei plecați la munci peste hotare au revenit acasă. Cum se integrează, reintegrează ei în comunitate?

Ion Cărpineanu: „În această perioadă au revenit circa 800 de băștinași de-ai noștri de peste hotare. Ce m-a surprins pe mine e faptul că majoritatea din ei au contactat primăria și medicul de familie, s-au conformat cerințelor de la vamă impuse de autorități, în special, iată, la vamă erau cumva informați ca să contacteze autoritățile locale și asta mi-a dat de înțeles că cei care revin, revin deja cumva schimbați. Și eu sper foarte mult că acești 800 de cetățeni reveniți acasă, o bună parte din ei vor dori să stea în Cărpineni ca să genereze noi afaceri, noi locuri de muncă. Este o idee la care mă gândesc de fiecare dată că avem un potențial în afara țării. Mai mult de 1.500 de oameni sunt deja stabiliți în afara hotarelor Republicii Moldova și este un potențial uman care ar trebui folosit în dezvoltarea comunității. În special, eu îmi doresc să avem o localitate dezvoltată economic, restul o să facem cu timpul, dar economia locală dacă nu o să reușim să o restartăm, lumea va pleca în continuare și exodul va fi masiv, nu doar în Cărpineni, dar în întreaga țară.”

Europa Liberă: E clar ce s-a întâmplat pe parcursul acestor două luni de epidemie. Cât de clar e ce urmează?

Ion Cărpineanu: „Eu nu știu dacă toți au conștientizat ce s-a întâmplat în aceste două luni de pandemie, toate elementele unei democrații autentice cumva au fost limitate, sau au scăzut până la zero, aș spune eu.”

Europa Liberă: Deși au fost avertismente și din partea Organizației Națiunilor Unite că guvernările ar trebui să aibă ca prioritate consolidarea democrației?

Ion Cărpineanu: „Democrația ar presupune și un dialog între societatea civilă și autorități, ceea ce nu prea s-a întâmplat în această perioadă, s-a pierdut firul acesta de comunicare cu societatea civilă, cu cetățenii, în special. Sper să revină la normal în scurt timp.”

Europa Liberă: Și pașii care trebuie întreprinși în continuare, iată aici, la nivel local, care vor fi făcuți?

Ion Cărpineanu: „Primul lucru este să evaluăm economia locală, să înțelegem exact unde trebuie de intervenit în cazul în care avem instrumente de intervenție, pentru că nu prea sunt sigur că o să existe instrumente financiare de intervenție, nu am văzut ca să fie scutit niciun impozit la cei care nu au funcționat până astăzi, or acești oameni au angajați cărora li s-au plătit impozite încă, li s-au plătit salarii și impozit din salarii. Deci, sunt niște lucruri care ar trebui revăzute de către administrația publică centrală, în caz contrar riscăm ca întregi sectoare de economie, în special în zona rurală, să fie distruse.”

Europa Liberă: Și în caz că falimentează, atunci…

Ion Cărpineanu: „Atunci pierdem noi, cei care trăim în comunitățile rurale, fiindcă aceste servicii nu vor fi prestate de alți agenți economici.”

Europa Liberă: Situația bugetară cum se prezintă acum?

Ion Cărpineanu: „Deocamdată, transferurile de la bugetul de stat sunt stabile, în special pentru salarii, nu am văzut rețineri de la autoritățile centrale, dar ceea ce se spune presa, că urmează să avem o rectificare a bugetului, mă îngrijorează, îmi dau seama că este o perioadă, nu știu cât va dura, probabil jumătate de an sau probabil mai mult, un an de zile, pe care Republica Moldova pur și simplu o va rata în ceea ce depinde de dezvoltare.”

Europa Liberă: Cel puțin, relația administrație publică locală și mediul antreprenorial de la Cărpineni ar trebui să vă fie clar ce pot, ce posibilități au, ce oportunități apar, ce provocări stau în fața celor care au ajuns și în pragul disperării? Știu foarte mulți oameni de afaceri care ziceau că ar putea să ridice mâinile, pentru că nu mai e posibil.

Ion Cărpineanu: „O să încercăm la maximum să îi încurajăm pe cei de la Cărpineni să nu ridice mâinile, fiindcă ne dăm seama că este o verigă importantă în comunitatea noastră, mediul de afaceri, o să-i încurajăm la maximum, dar nu prea avem instrumente de intervenție. Impozitele se plătesc nu la primărie, dar se plătesc la fisc și nu în Cărpineni, dar în Hâncești și la Chișinău. De acolo ar trebui să vină soluțiile pentru salvarea businessului local. Știu că sunt agenți economici, în special cei din industrie, care au fost blocați până acum, nu au avut o piață de desfacere, au fost blocați în totalitate și iată aici probabil că ar trebui de evaluat mai atent ceea ce se întâmplă și cum ar trebui să vină intervenția de la centru, fiindcă cert este un lucru - cu soluții locale nu ne putem descurca, din bugetul local nu prea avem pârghii de a interveni și legea nu ne permite, în primul rând.”

Europa Liberă: Și în cazul acesta poate veniți Dvs. cu niște inițiative către cei de sus să vă permită anumite lucruri?

Ion Cărpineanu: „Orice inițiativă urmează să fie susținută în parlament probabil. Atâta timp cât nu avem încă parlament funcțional, ar trebui, Congresul Autorităților Locale este un instrument prin care am putea să intervenim către autoritățile centrale, nu știu dacă ne ajunge atâta expertiză ca să putem să argumentăm atât de bine cum se așteaptă cei de la guvern.”

Europa Liberă: Cel puțin am discutat și cu câțiva deținători ai terenurilor agricole care spuneau că situația e critică și în agricultură, pentru că au investit bani, au semănat, au fost compromise anumite culturi cerealiere și ei sunt demoralizați, dar și ei tot vărsau în pușculița primăriei impozite.

Ion Cărpineanu: „Agricultura este un domeniu aparte. Cu pandemie sau fără pandemie, agricultura întotdeauna va fi sectorul care va fi cel mai mult afectat de condițiile climaterice, iar condițiile climaterice, nu doar în Republica Moldova, dar pe întreg continentul vor fi în continuă schimbare și nu înspre bine. Aici, eu cred că ar trebui o altă politică de stat, noi trebuie să trecem la un alt tip de agricultură, agricultură mai avansată decât o avem acum, fiindcă acum avem doar fitotehnie, am semănat și așteptăm doar roada, asta este o pistă greșită pe care merg antreprenorii din Republica Moldova, inclusiv cei din Cărpineni. La nivel local, eu am prezis cu un an în urmă că o să avem o problemă gravă în agricultură, în fitotehnie și am propus soluții antreprenorilor să creeze un grup de producători ca să obțină subvenție pe valoarea vânzărilor, plus încă o măsură adăugătoare ca să poată să obțină un produs cu valoare adăugată este ca cerealele care se produc la Cărpineni să fie prelucrate, ambalate și vândute la un preț de 3, 4, 5 ori mai mare decât este vândut acum ca materie primă. Noi suntem producători de materie primă la țară, aici, chiar în Cărpineni, dacă să vorbim despre localitatea mea, majoritatea produselor locale sunt materie primă. Este altceva că cetățenii o percep ca produs finit. Urmează să creăm lanțul acesta valoric, ca majoritatea produselor pe care le avem în urma activității economice a agenților economici din localitate să obțină o valoare adăugată. La fitotehnie ne-am gândit să avem prelucrarea cerealelor, o să oferim utilajul necesar unui grup de producători.

Sper foarte mult ca ei să reușească să-și consolideze pozițiile ca grup de producători. Este foarte dificil să consolidezi 5, 6, 7 antreprenori; este enorm de greu, pentru că este invidie, concurență, teamă, frică de a se consolida. Se creează o altă companie pe care trebuie s-o gestioneze nu unul singur, ci în 5, în 6. Deci, cultura businessului încă nu este la nivelul adecvat, dar după mine sunt soluții. Urmează să vedem tot ce a avut țara noastră în componența Uniunii Sovietice pe domeniul agriculturii și eu aici fac referință mai mult la irigare, fiindcă am avut sisteme de irigare care, din păcate, au fost distruse. Trebuie să revedem acele studii și să înțelegem cât ar costa acest utilaj și această infrastructură și să vedem care sunt beneficiile care sunt beneficiile pe care urmează să le aducă această infrastructură și să încercăm să identificăm resurse financiare pentru a restabili această infrastructura de irigare. În caz contrar, eu nu mai văd sensul agriculturii pe care îl cunoaștem noi.”

Europa Liberă: Cât de polarizată este societatea? De ce vă pun această întrebare? Și în contextul unui an electoral, în toamnă urmează să aibă loc alegerile prezidențiale, data de 9 mai a arătat că unii văd avantajele de pe urma apropierii Republicii Moldova de Est, alții mai degrabă cred că Vestul ar fi colacul de salvare.

Ion Cărpineanu: „Mie îmi pare foarte rău că cetățenii Republicii Moldova nu gândesc economic, dar gândesc mai mult politic. Republica Moldova la momentul actual nu poate să aparțină unui bloc foarte concret, cum ar fi, iată, Uniunea Europeană sau blocul estic. Nu există o majoritate nici pentru blocul de Vest, nici pentru blocul de Est. Dacă ar fi alegerea după Cărpineni, eu vă asigur că noi merge în Vest cu 80-90 la sută din populație.”

Europa Liberă: Dar această dezbinare a societății lasă amprente?

Ion Cărpineanu: „Evident! Deci, ar trebui de gândit din punct de vedere economic care sunt atuurile Republicii Moldova în contextul vecinătății cu Uniunea Europeană și în contextul vecinătății cu Uniunea Euroasiatică, dacă există așa uniune, cum se vehiculează la noi în Chișinău. Ar trebui din considerentul acesta de gândit. Eu cred că noi ne divizăm geopolitic, fără a evalua potențialul economic al unei părți sau altei părți, adică al blocului estic sau al celui vestic.”