Ion Leucă: „Transnistria e ca un pietroi legat de picioarele acestui stat” (VIDEO)

Se împlinesc 29 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru din 1992, care s-a soldat cu aproximativ 1100 de morți de ambele părți și s-a încheiat pe 21 iulie cu un acord de încetare a focului semnat de președinții moldovean și rus, Mircea Snegur și Boris Elțîn. Combatantul din partea Chișinăului, Ion Leucă, deputat PDM, crede că a lipsit voința politică a autorităților statului pentru o reglementare transnistreană.

Europa Liberă: Astăzi, 2 martie, sunt comemorate victimele conflictului armat de la Nistru. În 1992 a izbucnit acel război moldo-rus, pentru că, dacă citim deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului, acolo peste tot vedem că părțile care au intrat în conflict au fost Republica Moldova și Federația Rusă, iar în 1992 cei doi președinți de atunci, Mircea Snegur și Boris Elțin, au semnat Acordul de încetare a focului. În studioul Europei Libere, deputatul Ion Leucă, unul din participanții la acel război armat de la Nistru. De ce a izbucnit acel conflict atunci, vă este clar astăzi?

Ion Leucă: În 1992 nu a fost nici război civil, nici conflict armat, a fost război ruso-moldovenesc

Ion Leucă: „Pe parcursul a mai bine de 29 de ani, situația, dacă nu s-a clarificat definitiv, undeva 99 la sută e clară. Consider că acesta nu a fost un conflict armat, nu a fost, cum au spus-o, spre regretul nostru, unii miniștri de externe mai proaspăt numiți ai diferitelor guverne ale Republicii Moldova – război civil, pentru că nu poți să faci război civil cu tancuri și cu blindate, războiul civil se face cu măturile, cu furcile, cu topoarele. Noi, cei care am fost la Nistru, am văzut clar că a fost un război în tot înțelesul cuvântului și ceea ce a fost un lucru bun pentru noi și pentru Republica Moldova e că el n-a durat mult, așa cum se întâmplă în țara vecină, deja al cincilea sau al șaselea an, războiul din Donbas.”

Europa Liberă: Și totuși, vărsare de sânge a fost, 29 de mii de persoane au participat ca să apere integritatea și independența statului.

Ion Leucă: „Vărsare de sânge a fost, 25-30 de mii de persoane au participat. Avem în jurul la 350-400 de morți, avem peste 50 de persoane dispărute fără urmă și trebuie să spunem franc că acesta a fost un război ruso-moldovenesc, de atâta că nu noi am început războiul, provocarea a venit din partea Federației Ruse prin regimul separatist de la Tiraspol și prin primele ciocniri, care au avut loc încă în 1991 la Comisariatul de poliție de la Dubăsari, când au fost și primele victime.”

Europa Liberă: De ce atât de greu se găsește un compromis pentru a se identifica o soluție durabilă pentru conflictul de la Nistru?

Ion Leucă: „Probabil, de-atâta că nu au fost rezolvate acele trei probleme care, prin jertfa camarazilor mei de arme și prin intenția autorităților de atunci ale conducerii de vârf a republicii trebuia să fie rezolvate: independența, integritatea și suveranitatea Republicii Moldova. Niciuna din aceste probleme nu este rezolvată timp de 30 de ani. Noi, cu părere de rău, nu putem să spunem că Republica Moldova este un stat independent, având o armată de ocupație a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să fie retrasă necondiționat după hotărârea summitului OSCE din 1999 de la Istanbul.

În iunie 2018, dacă nu mă înșală memoria, prim-ministrul de atunci, Pavel Filip, de la tribuna Organizației Națiunilor Unite cu votul a peste 68 de țări membre și doar 15 împotrivă a reiterat încă o dată doleanța statului Republica Moldova ca armata rusă să părăsească necondiționat teritoriul legitim recunoscut de comunitatea mondială.”

Europa Liberă: Dar, în acești 30 de ani, autoritățile Republicii Moldova au stat deseori de vorbă cu partea rusă. Cât de mare a fost voința politică să convingă Kremlinul să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova?

Ion Leucă: „Nu a fost destulă voință politică la o bună parte din conducătorii Republicii Moldova de la ‘91 încoace, deoarece jocul acesta de-a neutralitatea cu armată străină pe teritoriul Republicii Moldova, în Constituție să fie scris de jure că Republica Moldova este o țară neutră, dar având armată străină pe teritoriu, de facto nu poate să fie așa ceva, și neinsistența conducerii de vârf a țării de a face presiuni nu asupra Federației Ruse, că Republica Moldova este un stat cu posibilități modeste de a face presiuni la așa o mare putere mondială cum este Federația Rusă, dar nu a folosit la maximum asistența din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite în dezlegarea acestei probleme și fără asistența marilor jucători din regiune noi nu o să rezolvăm numai cu puterile noastre.”

Europa Liberă: Dar fără un sprijin tacit al autorităților de la Chișinău ar fi fost cu putință să înflorească schemele, contrabanda?

Ion Leucă: „Aveți dreptate și eu sper foarte mult că actualul președinte al Republicii Moldova are voință politică de a curma aceste interese obscure care nu au nimic comun cu interesele cetățenilor și ale statului Republica Moldova și am mari speranțe că, dacă va fi voință politică în acest domeniu, și așa-numita putere economică a separatiștilor din Tiraspol va scădea considerabil. Și, nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm un dialog respectuos cu autoritățile de la Moscova, fiindcă s-ar putea găsi un compromis rezonabil între Federația Rusă și Republica Moldova, având în vedere chiar și interesele Federației Ruse în regiune, ca să dezlegăm această problemă. Eu cred că, după anexarea Crimeii de către Federația Rusă, interesul față de susținerea economică din partea Federației Ruse a regimului separatist de la Tiraspol scade considerabil și cred că Federația Rusă are mai multe interese de a investi și a menține situația în Crimeea decât a menține regimul separatist de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Importul energiei electrice de pe celălalt mal al Nistrului de către Republica Moldova ar putea să influențeze aducerea la masa de negocieri a Tiraspolului, ca să fie mai cooperant atunci când e vorba despre identificarea unei soluții?

Ion Leucă: „Sigur că da! Și iată aici mă întorc iar la gândul că au fost interese atât la Chișinău, cât și la Moscova, și la Tiraspol ca aceste importuri de energie să o facă dependentă sută la sută, Republica Moldova să depindă de această sursă de energie electrică. Și noi nu am dezvoltat timp de 30 de ani alternative, cum ar fi unirea rețelelor de transport al energiei electrice cu Uniunea Europeană prin România și din punct de vedere tehnic s-ar fi rezolvat demult, fiindcă voința din partea părții române și a Uniunii Europene, având Acord de Asociere, este destul de mare.”

Europa Liberă: S-a zis că și puterile în stat ar fi trebuit să vadă cum trebuie rezolvată problema transnistreană, pentru că deseori instituția prezidențială avea o opinie, însă instituția legislativă altă opinie, executivă cu totul altă opinie?

Ion Leucă: „De acord cu Dvs. Și eu consider că poate în al 12-lea ceas, în memoria camarazilor mei de arme care nu s-au întors din acest război, toate forțele politice, toate ramurile puterii ar trebui să găsească un consens larg în dezlegarea acestei probleme, fiindcă Transnistria pentru Republica Moldova este cum ar fi un pietroi legat de picioarele acestui stat, care-l trage la fund și nu-i dă voie să se dezvolte prosper.”

Europa Liberă: Dar, în acești aproape 30 de ani, cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului s-au îndepărtat ori s-au apropiat? Sigur că există o diferență când vorbim despre interesul simplului cetățean și interesul autorităților. De ce vă pun această întrebare? Pentru că în topul rezolvării problemelor reglementarea transnistreană măcar nu se găsește printre primele zece, ca cetățenii să vorbească despre nevoia reunificării.

Ion Leucă: „Orice tergiversare a rezolvării oricărei crize, cum ar fi chiar și problema transnistreană, duce la îndepărtarea rezolvării ei, fiindcă socotiți că noi în Transnistria avem deja o generație de oameni care nu au nimic comun cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ei vorbesc despre statul lor, așa-zisa RMN.

Ion Leucă: „Da. Și mai mult ca atât, noi cunoaștem că copiii de moldoveni, care la începutul conflictului erau în jur de 40 la sută după structura populației, deja fac serviciul militar și depun jurământul la un stat de jure nerecunoscut, dar de facto existent. Și, bineînțeles, adolescenții aceștia au și o altă mentalitate despre noțiunea de patrie, de stat ș.a.m.d. Plus la asta, cu părere de rău, evoluțiile situației social-economice și politice din Republica Moldova, chiar și în ultimul timp, nu denotă o mare simpatie a cetățenilor din Transnistria față de ceea ce se întâmplă pe partea astălaltă de Nistru, adică la Chișinău.”

Europa Liberă: A fost instituit acest mecanism, formatul de negocieri „5+2”, special ca să fie apropiate interesele cetățenilor de pe un mal și altul și, până la urmă, să fie deschis și coșul politic, care prevede oferirea unui statut juridic special acestei regiuni, dar mulți au început să critice acest mecanism de negocieri, spunând că prea puține rezultate, mai degrabă eșecuri sau că mai degrabă Chișinăul deseori este impus să facă cedări în favoarea regimului secesionist.

Ion Leucă: „Cam așa se întâmplă și de foarte multe ori autoritățile de la Chișinău au mers la cedări nejustificate. Eu, de exemplu, chiar ca cetățean al acestei țări, nu ca deputat, am rămas nedumerit cum așa-zisul lider separatist de la Tiraspol, Krasnoselski, trece prin Sala VIP a aeroportului, al arterei principale a țării, dar președinta aleasă cu peste un milion de voturi ale cetățenilor Republicii Moldova pleacă la Kiev într-o deplasare de serviciu, ocolind Transnistria, adică ocolește un teritoriu care îi aparține Republicii Moldova. Sau cazul când fostul președinte al Republicii Moldova, dl Voronin, n-a fost lăsat să treacă la Corjova la mormântul mamei sale, sau cazul când dl Șevciuk, având probleme cu businessul din zona transnistreană, a fost găzduit de autoritățile moldovenești și de politicienii moldoveni. Iată lucrurile acestea nu le înțelegem și se vede de la o poștă că sunt interese obscure atât la Tiraspol, cât și la Chișinău, când e vorba de relații de contrabandă, de alte mizerii, care nu au nimic comun cu interesele Republicii Moldova, ale cetățenilor ei. Și când vorbesc de Republica Moldova, eu vorbesc de teritoriul integru, inclusiv Transnistria.”

Europa Liberă: Și dacă interesele unor politicieni de pe un mal și altul se intersectează, atunci această situație poate să se perpetueze la nesfârșit și lumea tot să rămână în așteptarea reglementării transnistrene?

Ion Leucă: „Nu, această situație nu ar trebui să se perpetueze la nesfârșit. Sper foarte mult că actualul președinte are voință politică de a curma niște mizerii care se întâmplă în zona aceasta gri și ea nu trebuie să fie singură în această luptă, dar trebuie să fie asistată de organele abilitate ale statului care trebuie să-și facă datoria cu onoare, demnitate și profesionalism. Eu vorbesc de Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informație și Securitate, care trebuie să apere interesele cetățenilor și ce putem noi controla cu organele pe care le plătim prin impozitele noastre plătite la statul moldovenesc să își facă datoria față de cetățeni.”

Europa Liberă: Dl deputat, haideți să facem un exercițiu. Să admitem că astăzi se prezintă în parlament un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, credeți că s-ar găsi consens? Vă pun această întrebare, pentru că, în 2005, parlamentarii au adoptat o hotărâre referitoare la conflictul transnistrean. Astăzi s-ar găsi un consens în legislativ să fie reglementată această problemă transnistreană?

Ion Leucă: „Să fiu sincer, socot că nu s-ar găsi, fiindcă nu este momentul respectiv de pus problema transnistreană, care n-a fost rezolvată timp de 30 de ani, astăzi pe primul plan.

Noi avem probleme pe care trebuie urgent să le soluționăm. Este vorba de situația pandemică, că mor oamenii în fiecare zi și noi trebuie să oprim la maximum decesele cetățenilor noștri și să-i securizăm. Pentru aceasta noi avem nevoie, în primul rând, de un guvern care să-și asume această responsabilitate și să facă pe toate căile posibile și imposibile securizarea cetățenilor. După aceasta trebuie să ne lămurim cu situația social-economică reală în care se află astăzi statul Republica Moldova și trei – dacă se insistă pe alegeri parlamentare anticipate și se acoperă cu voința și dorința poporului ca lucrul acesta să se întâmple cât mai urgent, să vedem cine pregătește acest exercițiu democratic și în ce condiții el va avea loc. Și mergem, și facem și lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dar cine trebuie să-l pregătească?

Ion Leucă: „Eu cred că un guvern care își asumă ca aceste alegeri să nu fie fraudate, ca aceste alegeri să aibă o acoperire și financiară, fiindcă eu ca deputat vă spun, în Legea bugetului de stat pe 2021, care a fost adoptată la 12 de noapte, eu n-am participat la adoptarea acestei legi și colegii mei, dar nu sunt stipulate cheltuieli pentru alegeri parlamentare anticipate. Și după câte am auzit, versiunea prim-ministrului în exercițiu, ministrul de externe, dl Ciocoi, se face referință că în caz de declanșare a lor s-ar lua din rezerva de stat, dar noi vedem că noi căutăm vreo 100 și ceva de milioane de lei ca să cumpărăm vaccinuri pentru un milion și ceva de cetățeni, ca efectul vaccinării să fie maximum și să dăm asigurări că noi vom procura acel vaccin care o să securizeze situația cetățenilor noștri, dar nu s-o complice și mai tare.”

Europa Liberă: Dacă înțeleg eu corect, punctul Dvs. de vedere e ca mai degrabă să fie învestit totuși un cabinet de miniștri care ar avea împuterniciri depline?

Ion Leucă: „Eu, în situația și din modesta mea experiență de activitate și în spațiul public, și în sectorul real al economiei, eu consider că perpetuarea numirii unui guvern chiar în situația respectivă este catastrofală pentru Republica Moldova. Argumentul că acest guvern nu ar avea susținere cu majoritatea deputaților din parlament nu îl văd unul convingător, deoarece dacă atât președintele nou-ales și guvernul ales cu o majoritate de voturi în parlament ar veni cu propuneri de legi care să îmbunătățească situația în care ne aflăm astăzi, eu nu văd deputați care și-au luat responsabilitatea să reprezinte cetățenii în parlament să nu susțină aceste inițiative.”

Europa Liberă: Problema era că totuși cine constituie această majoritate parlamentară, care sunt forțele?...

Ion Leucă: „Este o problemă, lucrul acesta și noi, ca formațiune politică, eu vorbesc de Partidul Democrat, vorbesc și ceea ce a enunțat și liderul Partidului Democrat, dl Pavel Filip, noi avem și noi niște linii roșii, care la formarea și desemnarea unui guvern și votarea lui în parlament n-o să ne permită să votăm cu acei deputați care s-au compromis prin trecerea dintr-o formațiune în alta și nu vom vota cu partidul care are o bănuială sau reprezentanții partidului din parlament care au o bănuială rezonabilă de acte de corupție, cum ar fi furtul miliardului și alte lucruri care, de exemplu, nu le vedem că ar trebui să fie legate și de Partidul Democrat.”

Europa Liberă: Dar acum cine e actorul cel mai important care poate să decidă cine să fie înaintat pentru funcția de premier?

Ion Leucă: „Eu cred că, la momentul actual, totuși dezlegarea acestei situații de impas în care noi suntem îi aparține totuși președintelui Republicii Moldova, dnei Maia Sandu, deoarece este și hotărârea recentă a Curții Constituționale unde i se recomandă ca ea să reînceapă negocierile cu forțele politice, cu fracțiunile din parlament. Am văzut poziția dumneaei, că ea a reiterat că nu vede sens în...”

Europa Liberă: Că ea mai degrabă ar aștepta ziua de 23 martie, când se consumă acele trei luni și atunci ar putea să apară premise pentru dizolvarea parlamentului.

Ion Leucă: „Ziua de 23 martie n-o să rezolve nimic, fiindcă Constituția Republicii Moldova, dacă o respectăm, și nu o interpretăm, și deciziile Curții Constituționale care au fost primite anterior spun clar cum poate fi dizolvat nu numai parlamentul actual, dar orice parlament al Republicii Moldova în condițiile actualei Constituții, din 1994. Și eu consider că, oricât de neplăcut poate i-ar fi actualului președinte cu intențiile, sper eu, bune de a contracara corupția în Republica Moldova și a reforma sistemul de justiție și alte planuri pe care le are actualul președinte, și eu cred sincer în intenția pe bune a dumneaei, ea nu poate ocoli dialogul cu reprezentanții fracțiunilor din actualul parlament.”

Europa Liberă: Pe moment, cel puțin două candidaturi despre care se vorbește de ceva timp, posibile candidaturi pentru funcția de premier desemnat rămân a fi Mariana Durleșteanu și Andrei Năstase. Se va găsi consens ca una din aceste două candidaturi să obțină această funcție?

Ion Leucă: „Eu cred că, dacă se va începe un dialog respectuos față de cetățenii Republicii Moldova în condițiile în care astăzi se află Republica Moldova, pot să apară și alte candidaturi și în baza acestui dialog poate să fie atins un consens, să lămurim clar și odată pentru totdeauna în situația respectivă că noi într-adevăr ne-am luat responsabilitatea față de situația care este în țară și vedem situația în două aspecte: ori mergem la anticipate și luăm foaie de parcurs în cât timp în cadrul constituțional noi ajungem...”

Europa Liberă: Dar în cazul acestui scenariu, în cât timp se poate ajunge la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate și organizarea lor?

Ion Leucă: „Dacă partidele ajung la consens, înseamnă că se depășește situația aceasta de ambiguitate, că unii așteaptă data de 23, alții își pun ultimaturi cu candidatul lor și dacă toți am ajuns, partidele veritabile, când vorbesc de partide veritabile, noi vorbim de partidele care au intrat cu mandatul cetățenilor și reprezintă interesele lor, și nu s-au format deja în cadrul actualului parlament prin cumpărarea deputaților dintr-o fracțiune în alta. Și în cazul dat noi vorbim de Partidul Socialiștilor, vorbim de Partidul Democrat, vorbim de Partidul Acțiune și Solidaritate și vorbim de Partidul Platforma DA. Aceste patru partide nu s-au compromis în actualul parlament și pot să participe la un dialog respectuos cu președintele nou-ales al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam că dacă totuși se decide că alegerile anticipate ar fi unica soluție, când să fie organizat acest scrutin parlamentar anticipat? Care e părerea Dvs.?

Ion Leucă: „Dacă doriți părerea mea personală, eu le-aș fi organizat cât mai repede și, bineînțeles, în niște condiții când cetățenii ar putea masiv să participe la acest vot, adică, dacă a fost ratată situația aceasta că nu s-a organizat lucrul acesta în plan constituțional în două-trei luni de zile, s-ar putea să nu scăpăm și perioada lunii iunie, dar dacă o să așteptăm încă 23 martie și pe urmă vom mai aștepta vreo două săptămâni să se expună Curtea Constituțională ce trebuie să fie după 23 martie sau încă vreo lună de zile și o să fie 23 aprilie, eu mă tem că alegerile parlamentare anticipate, dacă ele vor fi, să nu fie în toamnă și noi socotiți că am mai pierdut un an de zile pe lângă acei ani din urmă, fiindcă noi în 2020 am avut pandemie și practic mare lucru pentru cetățeni n-am făcut, în 2019 am avut alegeri parlamentare și alegeri locale în octombrie și iată noi avem al treilea an consecutiv, când practic nu ne ocupăm de problemele reale ale oamenilor.”

Europa Liberă: Dl deputat, dar dacă e adevărat că ar fi bătut palma Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, atunci orice scenariu despre care se mai vorbește ar fi inutil?

Ion Leucă: „Eu nu cred că acești trei oameni pot să decidă soarta tuturor cetățenilor Republicii Moldova, eu cred că se supraapreciază influența lor asupra și a politicului moldovenesc, și a statului Republica Moldova. Eu cred că și în actualul parlament, și în parlamentele trecute, și în viitorul parlament, indiferent că o să fie anticipate, că o să fie alegeri ordinare în 2023, dacă va fi voință politică și cetățeanul va decide cine trebuie să-l reprezinte, sunt oameni care pot să-și ia responsabilitatea pentru soarta țării în condiții nu dificile, dar foarte dificile, cum se află astăzi nu numai Republica Moldova, dar și alte state din regiune. Uitați-vă în Ucraina, partidul dlui Zelenski, un partid care a câștigat alegerile cu 70 la sută și acum s-a coborât în rating, în încrederea populației, undeva sub 19 la sută. Cine dă garanție că dacă la noi evenimentele vor dura așa încă vreo jumătate de an chiar și actualul rating al Partidului Acțiune și Solidaritate nu va cădea de la 40-50 la sută, cât are astăzi, în jumătate sau cine dă garanție că vom avea alegeri parlamentare anticipate și componența viitorului parlament nu o să fie de așa natură că Partidul Acțiune și Solidaritate, chiar având un scor bun, poate fi trimis în opoziție?”

Europa Liberă: Asta trebuie să se gândească inclusiv ei.

Ion Leucă: „Asta trebuie să se gândească, în primul rând, cetățenii.”

Europa Liberă: De ce v-am întrebat și despre Vladimir Plahotniuc, v-a fost șef de partid, chiar credeți că el mai ține frâiele în mâinile lui acum de la distanță, având în subordonare pe timpul guvernării sale și justiție, și, practic, toate instituțiile statului?

Ion Leucă: „Eu îs pe departe să consider că în perioada când dl Plahotniuc era președintele Partidului Democrat, el avea totul în subordinea sa. Eu am exemplul meu personal, eu am avut onoarea să conduc raionul Glodeni patru ani de zile, din 2015 până în aprilie 2019, când mi-am depus mandatul de președinte, fiind ales deputat în urma alegerilor din februarie 2019. Pot să mărturisesc cu mâna pe Biblie, niciodată dl Plahotniuc nici ca lider de partid, nici ca businessman nu m-a contactat ca președinte de raion să aibă vreo solicitare sau să-mi dea vreo indicație, dar nu pot să confirm că în alte situații el nu a avut anumite intervenții în activitatea anumitor instituții din Republica Moldova, dar nu am probe, eu nu sunt anchetator.”

Europa Liberă: Da, dar în actualul parlament s-a votat declarația despre statul capturat?

Ion Leucă: „S-a votat declarația despre statul capturat de către fosta coaliție formată în iunie 2019, dar este discutabilă această declarație, fiindcă eu, de exemplu, nu pot să înțeleg, fiind ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, invitat la ședința de constituire cu mandatul validat pe circumscripția nr. 5 Glodeni-Râșcani, și ședința de constituire fiind întreruptă, și după aceea eu am fost invitat în parlament după ce s-a format coaliția respectivă și am fost ales și eu, și alți colegi de-ai mei, inclusiv toți 30 de deputați din Partidul Democrat, după ce a fost constituită majoritatea parlamentară și a fost aleasă conducerea parlamentului. Eu îmi pun întrebarea: legitimitatea acestui parlament cu neîncheierea ședinței de constituire a parlamentului este legitimă totuși până la capăt?”

Europa Liberă: Și până la urmă, ce răspuns aveți la această întrebare și cât de reprezentativ mai este astăzi actualul legislativ, dacă s-a votat și schimbarea Legii privind alegerea deputaților?

Ion Leucă: „Eu consider că, dacă astăzi acest parlament are 100 de deputați în sală, că dl Șor îi în deplasare, însemnă că el are...”

Europa Liberă: Așa îl considerați, în deplasare?

Ion Leucă: „Păi, dacă el nu vine la ședința parlamentului, n-a fost în afară de ședința de constituire, mi se pare că n-a fost la nicio ședință. Eu nu înțeleg unde-i el - îi fugar, îi în deplasare, îi în concediu de boală? El trebuie să răspundă singur la întrebările acestea.”

Europa Liberă: Dar el vorbește foarte des...

Ion Leucă: „Iată, de exemplu, ați vorbit de liderul Partidului Democrat, de dl Plahotniuc. El a avut măcar onoarea și demnitatea și și-a depus mandatul de deputat, și-a depus mandatul de lider de partid și le-a spus colegilor: „Colegi, eu nu vreau cu evenimentele care sunt legate de numele meu să aduc prejudicii activității voastre și activității partidului în continuare”. Mai departe – a fugit, a plecat, a fost nevoit să plece din țară, o să aibă ocazie să ne vorbească personal, o să ne vorbească.”

Europa Liberă: Dar atât dl Șor, cât și dl Plahotniuc sunt dați în urmărire, în căutare internațională?

Ion Leucă: „Pe linie internațională. Nu am nimic împotriva acțiunilor organelor de drept legitime ale Republicii Moldova, este de datoria lor să aibă probe ca să facă acest lucru. Asta se poate întâmpla nu numai cu dl Plahotniuc, se poate întâmpla cu orice cetățean al Republicii Moldova, dacă este o bănuială rezonabilă că a comis niște crime împotriva propriului popor sau de ordin penal, dar nu este de competența mea, neavând probe, să susțin sau să neg...”

Europa Liberă: Întrebarea e: de ce au fugit, de ce nu au rămas? Dacă se consideră nevinovați, trebuie să demonstreze în fața legii că nu poartă nicio vină.

Ion Leucă: „Sigur că da. Iată avem cazul actualului președinte al Partidului Democrat. El tot a fost învinuit că a iscălit nu știu ce ordin acolo ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Sunt diferite, totuși, situațiile.

Ion Leucă: „Și omul a rămas în țară, nu are frică de nimic, activează în parlament.”

Europa Liberă: Ca să punem punct acestei discuții, dle deputat, haideți să vedem, totuși, Dvs. astăzi sunteți sigur care din cele două scenarii sunt mai cu șanse să se ajungă la ele – învestirea unui guvern sau a se ajunge la anticipate?

Ion Leucă: „Eu cred că acum situația reală cam îi 50 la 50.”

Europa Liberă: Cam mereu așa a fost.

Ion Leucă: „Da, dar vă spun încă o dată, noi, cu regret, 30 de ani alegem tot timpul dintre răul cel mai mare și răul cel mai mic. Și e o problemă pentru noi ca cetățeni, ca popor, pentru că noi batem pasul pe loc. Popoarele care au avut discernământ și care au avut tentația aceasta de a face un salt calitativ nou au riscat, și-au luat responsabilitate și au mers înainte.”

Europa Liberă: Pentru ce premier ați fi gata să votați astăzi?

Ion Leucă: „Păi depinde. Nu-i de competența mea să-l înaintez ca deputat în parlament, este de competența președintelui țării care poate să vină cu o propunere sau o majoritate parlamentară constituită legal. În cazul dat, dacă vor fi negocieri, care încă o dată reiterez, inițiatorul acestor negocieri trebuie să fie președintelui țării, fiindcă așa spune Constituția.”

Europa Liberă: Așa e.

Ion Leucă: „Și dacă dumneaei va veni cu o soluție, cu o propunere sau dumneaei i se va aduce la cunoștință că fracțiunile parlamentare X, Y au constituit o majoritate și au o candidatură proprie, eu cred că numai în baza unui dialog sau unui compromis pentru binele țării și al cetățenilor Republicii Moldova noi putem să învestim acest guvern. De-acum durata activității lui, pe ce termen și cum, dacă vă amintiți, noi când am intrat în coaliție și am votat guvernul Chicu, s-a spus clar atunci că mandatul guvernului Chicu va fi până la alegerile prezidențiale și, de voie sau de nevoie, dl Chicu a respectat acest lucru.”

Europa Liberă: Da, dar dl Chicu în data de 31 decembrie, când și-a prezentat demisia, a spus că el face acest lucru, pentru ca să fie declanșate alegeri parlamentare anticipate? Asta a fost declarația pe care el a făcut-o la acel moment.

Ion Leucă: „Este o poziție care merită respect, numai că el trebuia să consulte și Constituția și să vadă cine are dreptul să declanșeze alegerile parlamentare anticipate, în ce condiții ele pot să aibă loc, dar eu socot că un alt motiv a fost plecarea dlui Chicu din funcția de prim-ministru.”

Europa Liberă: Alt motiv, care?

Ion Leucă: „Eu cred că el n-a vrut să-și lege soarta de coaliția care era formată deja în parlament, dar nu era declarată, după retragerea Partidului Democrat de la guvernare.”

Europa Liberă: Adică, înlocuirea Partidului Democrat cu deputații Partidului „Șor” nu ar fi fost acceptată de dl Chicu?

Ion Leucă: „Exact! Și modul cum a fost votat bugetul de stat pe 2021, și toate propunerile acestea populiste care au fost aprobate atunci la Legea bugetului de stat, neavând acoperire financiară și neavând avizul guvernului, dl Chicu, fiind un bun profesionist, el nu și-a putut permite să-și ducă mandatul mai departe în așa condiții.”

Europa Liberă: Dar pe moment declarația Maiei Sandu a sunat tranșant: ori alegeri parlamentare anticipate, ori referendum.

Ion Leucă: „Aici, declarația dnei președinte mi se pare că nu este rezolvarea problemei, dar este agravarea ei. Nu pot să fie ori alegeri anticipate, ori referendum, este clar că nimeni din partidele politice reprezentate astăzi în parlament n-o să meargă împotriva voinței poporului care a fost reflectată la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Dar, totodată, să ne acoperim cu aceea că votul masiv care a fost acordat pentru actualul președinte îi aparține numai președintelui nou-ales ar fi cred că o eroare politică, pentru că foarte mulți alegători, inclusiv din Partidul Democrat din Moldova n-au votat poate atât pentru actualul președinte, cât au votat împotriva lui Igor Dodon și, totodată, nu trebuie de subestimat și voturile care au fost date și pentru dl ex-președinte Dodon. Așa că ori anticipate, ori referendum, eu nu cred; eu mai degrabă aș fi pentru: ori anticipate, ori guvern de tranziție.”

Europa Liberă: Da, dar dacă se învestește un guvern, guvernul învestit nu mai dă posibilitate să se ajungă la anticipate, pentru că foarte mulți aleși ai poporului ar putea să se răzgândească?

Ion Leucă: „Depinde în ce condiții va fi învestit acest guvern, fiindcă în cazul în care se merge pe formula Mariana Durleșteanu și actuala coaliție sau actualul grup de deputați, 54 la număr, eu nu cred că acest guvern va avea mari perspective și noi nu vom ajunge puțin mai târziu la anticipate, pentru că acest guvern nu cred că o să aibă o susținere internațională, acest guvern nu va fi recunoscut de țările care au fost tot timpul în situații grele pentru Republica Moldova și au fost principalii donatori externi ai Republicii Moldova, fiindcă noi vedem că atât Uniunea Europeană, cât și partenerii noștri strategici nu vor să-și lege relația cu Republica Moldova, pentru că un guvern compromis din start cu voturile unui partid care este bănuit rezonabil de acte de mare corupție.”

Europa Liberă: Și acesta este Partidul „Șor”?

Ion Leucă: „Sigur că da.”

Europa Liberă: Și chiar pe final, ideea fruntașilor socialiști că, dacă și dacă nu se găsește un deznodământ, atunci ar putea să se găsească suficiente voturi ca actualului guvern interimar să i se ofere împuternici plenipotențiare și să-și ducă mandatul?

Ion Leucă: „Este iarăși o poziție destul de riscantă că se face și un precedent pentru Republica Moldova, totuși, un guvern în exercițiu tradițional își duce misiunea pentru o perioadă de timp până la instaurarea unui guvern plenipotențiar care este recunoscut de comunitatea internațională, poate să reprezinte cu responsabilitate relațiile Republicii Moldova cu diferite organisme internaționale, inclusiv cu organismele internaționale care finanțează Republica Moldova și acest guvern poate să-și ia și niște responsabilități în numele cetățenilor Republicii Moldova, dar dacă e un guvern de tranziție, astăzi îi dăm un set de împuterniciri, pe urmă alt set de împuterniciri, eu cred că nimeni n-o să ia în serios credibilitatea acestui guvern. Aș crede că este un pas greșit dacă s-ar merge pe această cale. Eu, în orice caz, ca deputat și cred că și colegii mei niciodată nu vom vota așa ceva.”