Ion Sturza: „Va fi un an interesant din punct de vedere politic, dar nu știu în ce măsură moldovenii mai doresc să consume politică”

Fostul premier Ion Sturza crede că majoritatea parlamentară neformalizată formată de Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat ar putea să dureze mai mult decât se aștepta și spune că Igor Dodon și Maia Sandu au demarat campania electorală prezidențială.

Valentina Ursu în dialog cu ex-premierul Ion Sturza

Europa Liberă: 2020 este un an electoral, următoarele alegeri prezidențiale ar putea avea loc în toamnă, mai exact, pe 8 noiembrie. În acest caz, pe 8 septembrie ar trebui să înceapă campania electorală, cu 60 de zile mai devreme, dar se pare că în Republica Moldova a și demarat acest scrutin. Cât de importante sunt aceste alegeri? Care este miza acestui scrutin prezidențial?

Ion Sturza: „Aveți perfectă dreptate. Cel puțin, cei doi protagoniști de bază ai eventualelor alegeri prezidențiale au furat startul, lansându-se deja în campanie electorală. Și aici mă refer la Igor Dodon și la Maia Sandu. Deci, va fi un an interesant din punct de vedere politic, dar nu știu în ce măsură moldovenii mai doresc să consume politică.”

Europa Liberă: Pe stânga este un singur candidat și, probabil, nu se vor înghesui prea mulți. Pe dreapta, situația cum o vedeți, pe eșichierul de centru-dreapta?

Ion Sturza: „Pe stânga, lucrurile sunt mai mult sau mai puțin clare: va candida Igor Dodon din partea Partidului Socialiștilor și cam atât. Cei care vor încerca gen Renato Usatîi sau cineva din Partidul „Șor” vor fi ușor anihilați și lucrurile acestea se întâmplă.

Pe centru-dreapta pariul meu este cel puțin 10 candidați, chiar dacă astăzi această fumigenă încă planează asupra Chișinăului cu candidat apolitic, independent ș.a.m.d., zarurile sunt aruncate, deciziile sunt luate, sunt luate de mult timp și vom avea cel puțin cinci candidați cu notorietate – în primul rând, Maia Sandu, Andrei Năstase, doi-trei de la partidele unioniste și încă vreo puzderie de cinci-șase artiști anonimi, oameni agitați ș.a.m.d. Deci, lucrurile sunt absolut clare și n-ar trebui să continuăm să nutrim iluziile unei consolidări, ale unui candidat comun etc., dar, până la urmă, haideți să fim sinceri, este un lucru și normal, și corect ca fiecare partid să-și expună punctul de vedere, să-și înainteze un candidat și, până la urmă, va câștiga cel mai bun.”

Europa Liberă: Dar chiar și dacă, eventual, găsesc limbaj comun partidele pro-europene, partidele unioniste de la Chișinău și decid să se unească pentru a propune un candidat unic, ar fi cu putință detronarea lui Igor Dodon, care se bucură de cea mai mare încredere în rândul cetățenilor, dacă e să credem ceea ce spun sondajele?

Ion Sturza: „Sigur, atunci ar crește exponențial șansele unui candidat de centru-dreapta din două considerente. În primul rând, o campanie electorală în care sunt antrenați mai mulți candidați pe centru-dreapta va fi un război între ei, nu între ei și Dodon, pentru că așa a fost și istoric: competitorii de centru-dreapta și-au axat mesajul - câteodată foarte virulent - împotriva celor din jurul lor, nu celor care, de fapt, sunt inamicul. Și al doilea lucru care eu îl consider că ar fi un succes practic garantat singur Igor Dodon este o personalitate politică, care este ușor de demontat în fața cetățenilor. Și din aceste două considerente ar avea șanse mari un candidat de dreapta, dar iarăși asta este o discuție teoretică ce nu se va întâmpla.”

Europa Liberă: Se mai acreditează și ideea că un candidat apolitic ar avea șanse. Dvs. ce credeți, trebuie totuși să fie un lider de partid sau mai degrabă o persoană care ar veni din afara politicului?

Ion Sturza: „Funcția de președinte este funcția supremă politică în stat, nu poți să ai o persoană nominalizată care nu știe, n-a făcut și nu are suport politic. Președintele trebuie să facă politică, nu să facă doar interimatul unei funcții, fie ea și cea mai înaltă în stat. De aceea este foarte importantă personalitatea, capacitățile sale politice, manageriale, notorietatea, sunt multe criterii pe care ar trebui să le întrunească un candidat la funcția de președinte.”

Europa Liberă: De-a lungul timpului s-a vorbit că în scrutinele electorale se implică biserica. Dvs. ce credeți, mai e cu putință ca implicarea bisericii în alegeri să decidă?

Ion Sturza: „Bineînțeles că va fi implicată și va fi utilizată la maximum și nu numai de aceea că biserica întotdeauna a avut niște viziuni conservatoare în politică și a fost întotdeauna mai aproape de politică. Cred că în această campanie se vor utiliza la maximum noțiunile de creștin, familist, aproape de popor și alte lucruri și deci biserica va juca și joacă deja un rol activ. Să nu credeți că Biserica Ortodoxă din Moldova nu joacă un rol activ în propagarea unor idei conservatoare, care sunt în consens cu ceea ce sonorizează dl Dodon.”

Europa Liberă: Nu pierde și biserica din credibilitate, implicându-se în politică?

Ion Sturza: „Nu știu ce mai are de pierdut în fața oamenilor care mai cred în biserică. Cei care cred în continuare pot fi manipulați de către clericul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Nu este un fenomen nou, permanent biserica a fost implicată în viața politică. Desigur că ar fi mai bine să fie implicată în viața socială, în asistența populației băștinașe și mai puțin în politică.”

Europa Liberă: Se zice că până la alegerile prezidențiale din toamnă testul de bază rămân a fi alegerile din 15 martie în circumscripția 38 Hâncești. Despre ce vă vorbește acea situație care s-a creat pentru a obține un mandat în această circumscripție?

Ion Sturza: „Alegătorii din această circumscripție sunt „extrem de fericiți” că au devenit buricul pământului. Lupta geopolitică astăzi se dă la Hâncești. Este un fel de primary în care partidele își încearcă puterile și candidații respectivi nu atât se reprezintă pe ei, cât reprezintă partidele care i-au delegat acolo. Este regretabil că a fost o ocazie nefericită ca foștii parteneri de coaliție de guvernare să se ciondănească în așa hal, s-au developat și lucrurile plăcute, și mai puțin plăcute ale politicienilor de pe centru-dreapta, dar fiecare, cu riscurile aferente, își încearcă forțele.

Ar fi fost excepțional de interesant și util ca liderii partidelor, în primul rând mă refer la PAS și PPDA, să candideze, să revină în parlament și să lase utopia asta că funcția de președinte este foarte importantă. De fapt, într-o republică parlamentară, parlamentul e important, guvernarea e importantă, președintele doar atunci când are un suport în parlament și în guvern are o majoritate poate să joace un rol oarecare, altul decât cel constituțional. Până la urmă, miza o constituie parlamentul și guvernul. Și alt lucru regretabil care se întâmplă este că aceiași politicieni de centru-dreapta discreditează actualul parlament, pe care îl consideră nelegitim.”

Europa Liberă: Apropo se ia în calcul și scenariul unor alegeri anticipate. Poate și acesta ar fi un motiv ca liderii să nu se avânte în acest exercițiu electoral?

Ion Sturza: „Dna Valentina, vă confirm, liderii acestor partide, indiferent de declarațiile pe care le-au avut nu în ultimele zile, în ultimele luni, au luat decizia demult de a candida la funcția de președinte. Atât Maia Sandu, cât și Andrei Năstase, poate pe bună dreptate, aspiră la această funcție și consideră că ei o merită pe deplin.”

Europa Liberă: Admiteți că ar putea să se declanșeze și anticipate?

Ion Sturza: „Nu cred, pentru că atât timp cât inițiativa politică îi aparține lui Igor Dodon, dar ea îi aparține, el are o coaliție înjghebată în parlament și parlamentul este funcțional, guvernul e funcțional; iată, dacă s-ar reconfigura alianța din parlament și ar fi altă structură guvernamentală, atunci Dodon ar avea o problemă mare, inclusiv în alegerile prezidențiale, dar deocamdată nu văd cum ar fi putut să fie reconfigurat, atâta timp cât cealaltă componentă importantă a parlamentului, Blocul ACUM, practic, astăzi nu mai există și acolo s-a început un război rece pe bune.”

Europa Liberă: Dvs. ați vorbit că ar exista o coaliție. Ea nu este formalizată între PD și PSRM și democrații insistă pe ideea că nu poate fi vorba despre o alianță, despre o majoritate parlamentară, pentru că votul democraților se va da, ocazional, în funcție de ce probleme vor fi puse la vot.

Ion Sturza: „Asta în declarații, în realitate noi vedem ce se întâmplă. Orice inițiativă a socialiștilor este susținută și, viceversa, mulți dintre activiștii PD-ului astăzi sunt promovați în funcții, sunt luate în considerare interesele lor economice. Și acolo este o alianță tacită, care este perfect funcțională, după câte înțeleg eu și în discuțiile pe care le-am avut și cu unii reprezentanți ai PD-ului și ai PSRM-ului dl Dodon are grijă, practic, zilnic ca această alianță să funcționeze. Unicul lucru pe care el astăzi nu îl poate garanta – imunitatea în fața procurorilor, în rest, lucrurile sunt setate destul de bine. El înțelege foarte bine că, cel puțin până la alegerile prezidențiale, el trebuie să aibă această coaliție funcțională, după alegerile prezidențiale, dacă el le câștigă, atunci, având inițiativa și având votul popular, nimeni nu va mai contesta această alianță.”

Europa Liberă: În spațiul public se vorbește că mai mulți fruntași, membri ai PD ar avea dosare la Procuratura Generală. Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a anunțat că chiar el a depus un denunț împotriva deputatului Sergiu Sârbu, care ar fi încercat să cumpere încă pe timpul guvernării democraților deputați comuniști, pe atunci s-a vorbit și despre sumele care se propuneau. Ar putea să aibă un deznodământ, ar putea să nimerească mai mulți deputați democrați în vizorul procuraturii?

Ion Sturza: „Cred și sper că mai mulți deputați – și actuali, și foști – de rând cu alți membri ai guvernului PD vor fi în vizorul procuraturii și asta nu de aceea că dl Dodon are capacitatea să folosească procuratura în scopurile sale politice. Sunt convins că actualul procuror general nu se va lăsa antrenat în jocurile politice și nu va fi utilizat ca o bâtă politică; păcatele din trecut oricum vor ieși la iveală, inclusiv această declarație a dlui Voronin, care mi se pare un pic întârziată cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu fracțiunea sa, de parcă el nu știa atunci cât, cum, unde ș.a.m.d., care, de fapt, nici nu mai e un secret pentru nimeni, dar cred că dl Sârbu are o problemă.”

Europa Liberă: Credeți că PD ar putea să se destrame sau totuși declarațiile pe care le fac și dl Filip, și dl Candu, și dl Diacov că se țin grămăjoară chiar sunt pe adevăratelea?

Ion Sturza: „Păi, dacă vor ei să supraviețuiască nu ca partid, nu ca fracțiune în parlament, pentru că aici cel puțin ca partid șansele pe termen mediu și lung sunt destul de iluzorii, ca persoane fizice, ei trebuie să se țină grămăjoară. Doar împreună ei sunt o forță care ar putea să pună anumite condiții guvernării și dlui Dodon, este unica soluție. Evident că acolo, așa cum s-a mai discutat în spațiul public, există o grupă mare, destul de amorfă, care ar fi repetat scenariul pe care ni-l descrie acum cu lux de amănunte dl Voronin, numai că nu mai e timpul când poți să faci pe față o cumpărare de deputați și nici nu poți să-i șantajezi pe față cu procuratura. Asta a fost posibil doar în timpul lui Plahotniuc.”

Europa Liberă: Ex-președintele Voronin mai acreditează o idee, că dl Igor Dodon ar fi permanent în legătură cu dl Vladimir Plahotniuc. Nu s-a sfârșit cooperarea, dialogul Plahotniuc-Dodon încă în vara anului trecut?

Ion Sturza: „Dodon este în continuare foarte reticent de a comenta relația sa cu dl Plahotniuc, de a face declarații la adresa dlui Plahotniuc.”

Europa Liberă: El a spus că îl așteaptă acasă în cătușe.

Ion Sturza: „Dar în același timp cred că pune câte o lumânare ca lucrul acesta să nu se întâmple. Știți, să nu se relaxeze nimeni la Chișinău, nici foștii și nici actualii. Filmoteca, după câte înțeleg, este la doi oameni – video și foto – cu plicuri, cu bani, cu chestii, cu multe alte lucruri.”

Europa Liberă: Ar fi la dl Plahotniuc și la dl Șor?

Ion Sturza: „La dl Mejinschi, dar asta-i așa, o speculație de-a mea.”

Europa Liberă: Ce ziceți, ar putea să revină dl Plahotniuc și ar putea să-i dea din deget dlui Dodon?

Ion Sturza: „Nu, nu, nu... Plahotniuc e ancorat acum în Statele Unite și așteaptă decizia finală de expulzare din Statele Unite, deci, eu cred că el acum atâtea probleme are pe capul lui că revenirea lui este foarte puțin probabilă, în orice formă – nici în cătușe, nici fără cătușe.”

Europa Liberă: Igor Dodon se pare că încearcă să schimbe macazul. Dacă la început de mandat, în 2016, declara că prioritatea lui este soluționarea problemei transnistrene și că va fi identificată o soluție durabilă pentru această problemă, astăzi încearcă să se focuseze, să se concentreze pe problemele sociale și se pare că cea mai vizibilă rămâne a fi soluția propusă de el pentru a reduce povara bugetară a legii miliardului. Cetățenii își amintesc, guvernul s-a obligat să restituie din buget până în 2041, se pare, o datorie de 25 de miliarde de lei apărută urmare a furtului miliardului. E cu șansă această soluție propusă de șeful statului?

Ion Sturza: „Nu. În primul rând, dl Dodon s-a ars în campania electorală. El știe foarte bine că în lista de priorități pentru oameni problema transnistreană este pe penultimul dacă nu chiar pe ultimul lor, nu e o preocupare a vieții cotidiene a cetățeanului, de aceea el se și concentrează pe probleme sociale. Concentrarea lui câteodată ia niște forme grotești. Ideea că să folosim rezerva valutară, acum vine cu una și mai năstrușnică, care a fost împachetată așa, frumos, ca să ia profitul Băncii Naționale.

Cred că atât el, cât și ceilalți care discută astăzi această temă, înțeleg foarte bine ce ar însemna acest lucru pentru sistemul financiar și pentru stabilitatea lui. Din punct de vedere legal, astăzi este imposibil, pentru că profitul Băncii Naționale, dacă există, pentru că au fost foarte mulți ani când Banca Națională nu a avut profit, el se duce direct la capitalizarea băncii. Astăzi, nivelul de capitalizare a băncii este de 6,5% de la obligațiunile monetare, încă foarte departe de acel minimum necesar de 10%, care sunt standard. Practic, nici din punct de vedere legal, dar nici economic, așa-numitele profituri ale băncii centrale nu pot fi utilizate pentru alte scopuri, pentru a suplimenta bugetul de stat, a fi transferate la bugetul de stat. Asta e în teoria normală economică, chiar dacă s-ar adopta astăzi o decizie și văd că în această direcție și s-ar schimba legislația pentru Banca Națională și o parte din acest profit va fi direcționat către bugetul de stat pentru a compensa necesitatea de a achita anual între 800 și 900 de milioane ca procente pentru acel împrumut care a acoperit furtul miliardului, chiar și așa sumele sunt infime și nici pe departe nu sunt cele pe care le speculează dl Dodon.

Cu atâta cinism lucrurile acestea se propun, în loc acum să ne concentrăm pe dezvoltarea economică, să acumulăm mai multe venituri la buget, tot ne uităm în jur de unde am putea să sustragem ceva – ba din rezerve, ba din capitalul Băncii Naționale. Nici rezervele, nici capitalul Băncii Naționale nu sunt proprietatea lui Dodon, sunt ale statului Republica Moldova și sunt dedicate viitorului, nu consumului actual.”

Europa Liberă: Dar această inițiativă ar putea mușamaliza investigarea delapidărilor banilor?

Ion Sturza: „Nu, nu, astea sunt totuși două lucruri absolut diferite. Ar putea scoate un pic din presiune, că oamenii vor zice: „E OK, s-a găsit o soluție, nu mai achităm noi din buget, din impozitele noastre, ceva din Banca Națională” ș.a.m.d. Nu. Eu cred că investigația trebuie să continue pe bune, în sfârșit să fie lansată și cei care sunt vinovați să fie, în primul rând aduși în țară și, în al doilea rând, trași la răspundere și de încercat de recuperat banii în măsura posibilităților, deși și aici s-ar putea de găsit alte formule.”

Europa Liberă: Dvs. cum credeți se descurcă bine Republica Moldova fără asistența financiară din Occident? Pentru că guvernarea de la Chișinău are multe de demonstrat și de livrat, în primul rând locuitorilor statului, o justiție liberă, independentă, fără presiuni asupra judecătorilor, procurorilor, un sistem politic democratic, are restanțe Republica Moldova. Dar cum vi se pare această poziție pe care a luat-o și dacă chiar se descurcă fără banii din afară?

Ion Sturza: „Guvernul Republicii Moldova a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internațional și asta-i o precondiție ca să vină banii și de la Uniunea Europeană, și la nivel bilateral. Nu știu în ce măsură are impact acest dialog cu FMI asupra acestui împrumut care ba este, ba nu este de la Federația Rusă.”

Europa Liberă: De la 500 de milioane de dolari s-a spus că ar putea să ajungă prima tranșă, 200 de milioane, dacă e să credem celor de la putere.

Ion Sturza: „Lucrurile aceste sunt, deocamdată, la nivel de intenție, mai trebuie concretizate într-un acord interguvernamental, parafate de către guvern, votate în parlament, luate la datoria publică ș.a.m.d. În fine, împrumuturile pentru dezvoltarea infrastructurii nu sunt un lucru neapărat rău, aceste oferte au venit în Republica Moldova și de la Banca Europeană de Dezvoltare, și din partea Guvernului Chinei, în condiții concesionale și de lungă durată, nu știu de ce nu s-au materializat până la urmă. Cred că FMI-ul a considerat că sume atât de mari pot avea impact nedorit asupra capacității de rambursare a Guvernului Republicii Moldova și sunt peste capacitatea ei astăzi de a genera venituri suficiente de a deservi această datorie externă.

Aici cred că și guvernul actual cu aceste împrumuturi rusești va avea o problemă, dar este o problemă politică, nu poți să iei bani de la un guvern care are interese mari în zona ta geografică, inclusiv în țara ta, devii dependent. Noi am avut dependența asta pe parcursul anilor ‘90 și mai târziu, creditele luate la începutul anilor ’90 din Federația Rusă și datoriile la gaz au fost un instrument extrem de dur, care a fost utilizat de Federația Rusă împotriva Guvernului de la Chișinău.”

Europa Liberă: Pe timpul guvernării Dvs. se pare că s-a făcut lumină în această problemă?

Ion Sturza: „S-a făcut și în datoria la gaz, și datoria istorică pe care, practic, noi am lichidat-o. Da, era o situație de disperare, pentru că aveam presiuni enorme și întotdeauna datoriile acestea au fost un element de presiune asupra guvernelor de a accepta niște compromisuri, de aceea recomandarea mea ar fi să nu intrăm la nivel de împrumuturi bilaterale cu țările în care noi avem o situație incertă în relațiile noastre.”

Europa Liberă: Dar asistența din Occident credeți că va fi debursată? Ministrul finanțelor, Sergiu Pușcuță, declara că Republica Moldova ar fi îndeplinit toate condițiile pentru a primi a doua tranșă din asistența macrofinanciară.

Ion Sturza: „Până la urmă, instituțiile financiare internaționale sunt în contact și colaborează cu guvernele actuale, nu cu cele din exil sau cu cele care vor să vină la guvernare și atunci sunt niște criterii formale și, în primul rând, economice. Și aici mă refer la relațiile cu FMI, care, de fapt, este auditorul oficial care dă undă verde și la alți finanțatori bilaterali sau instituționali, cum am fi Uniunea Europeană și dacă există acest acord cu FMI și FMI va face primul pas, ceilalți, cel puțin contractual, sunt obligați să continue finanțarea sau să-și onoreze obligațiile față de Republica Moldova, dar urmează și niște nuanțe. Spre exemplu, România are niște condiții politice, de aceea nu văd cum dacă nu se vor alinia interesele politice vor veni banii pentru suport bugetar sau proiecte la nivel de guvern din România. Exact același lucru poate să se întâmple și la Uniunea Europeană, mai greu e astăzi de înțeles care va fi poziția Statelor Unite ale Americii, care, aparent, continuă toate proiectele de asistență cu guvernul actual. Atât timp cât Guvernul de la Chișinău nu va face mișcări bruște în politica bugetar-fiscală, în relațiile diplomatice cu țările respective, cred că există speranța de a continua finanțarea.”

Europa Liberă: Vrem și o părere a Dvs. despre cum se încearcă a vărsa lumină asupra evenimentelor din 1992. Șeful diplomației, Aureliu Ciocoi, ar fi spus că, factologic, armata Federației Ruse dislocată în regiunea de est a Republicii Moldova a intervenit în forță pentru a opri vărsările de sânge. Dvs. știți foarte bine ce s-a întâmplat în 1992 la Nistru, cunoașteți și ce prevede acordul semnat de președintele Snegur și președintele Elțin, Acordul privind încetarea focului. Acum se spune că „părțile” ar însemna Chișinău și Tiraspol, nu Chișinău și Moscova. Dvs. ce le spuneți cetățenilor?

Ion Sturza: „E bine că discutăm, că ne-am reîmprospătat un pic memoria cu informațiile care au apărut în spațiul public, livrate de oameni avizați, cei care nemijlocit au participat și nu numai la lupte, au participat și la negocieri, la semnarea acordurilor, dar, sincer vorbind, cred că sunteți Dvs. cea mai avizată care ați fost în perioada respectivă chiar pe linia frontului și ați documentat foarte bine evenimentele care au avut loc de facto atunci. Este adevărat că, dacă să urmăm logica documentelor semnate în ‘92 și în ’96 mi se pare că a fost un acord semnat deja de dl Lucinschi...”

Europa Liberă: Exact!

Ion Sturza: „...atunci părțile conflictului sunt așa-numita republică transnistreană și Republica Moldova. Și mai mult ca atât, în acordul semnat în ’92 Armata a 14-a apare un fel de pacificator. Formal vorbind, am avut Armata a 14-a pacificatoare și un război civil între malul stâng și malul drept al Nistrului. Dar aceste documente au fost semnate sub presiunea timpului și nevoii de a opri ostilitățile și poate atunci nimeni nu s-a gândit la repercusiunile în timp. Noi știm foarte bine, cei care am fost aproape de aceste evenimente atunci și după, că Federația Rusă la momentul conflictului era parte a conflictului. Să nu ne spună nouă cineva că armamentul, inclusiv armament greu, a ajuns pe mâinile separatiștilor, pentru că ei au sărit gardul la depozit, să nu ne spună nimeni că ofițerii care încă primeau solda de la Federația Rusă și comandau cu insurgenții și cu tehnica militară nu erau acolo. Deci sunt niște lucruri pe care noi le cunoaștem și de aceea le-aș recomanda oficialilor de la Chișinău să fie un pic mai prudenți când încearcă să interpreteze această perioadă care este extrem de sensibilă pentru noi, moldovenii. ”

Europa Liberă: Dar aceste declarații ar putea fi pe placul Moscovei și Kremlinul ar putea să-și schimbe atitudinea față de Republica Moldova, față de cum trebuie să fie soluționată problema transnistreană?

Ion Sturza: „Federația Rusă și personal Vladimir Putin doresc într-o formă anume să soluționeze problema transnistreană din două considerente: primul – este extrem de scumpă această Transnistrie pentru bugetul Federației Ruse, deja vorbim de o investiție, că până la urmă e vorba de o investiție a Federației Ruse – peste 10 miliarde, la care nu i se vede sfârșitul. Banii aceștia în mare măsură sunt furați de către elitele de la Tiraspol în cârdășie cu unii de la Chișinău și unii de la Moscova, numai că Federația Rusă vrea în anumite condiții să se rezolve acest conflict. În primul rând, ei își doresc să reconfigureze structura politică și etnică a Republicii Moldova și să ancoreze pe mult timp în sfera lor de interese Republica Moldova și asta s-a văzut chiar și atunci când s-a votat cu autobuzul cât de importanți sunt votanții etnici din Transnistria chiar pentru malul drept, un fel de revenire la „planul Kozak” se dorește.

Și cel mai dureros element al acestei ecuații este, bineînțeles, așa-numita neutralitate, care dl ministru Ciocoi ne-a spus că e, de fapt, neutralitatea militară recunoscută internațional, deși noi avem consfințită neutralitatea statului și n-ar trebui să mai revenim la povestea asta.”

Europa Liberă: El zice că nu e clar e neutralitate militară, neutralitate politico-militară, că s-ar schimba situația într-un caz și în altul.

Ion Sturza: „Nu, ceea ce își doresc e ca statele occidentale, în primul rând, NATO, Statele Unite, Uniunea Europeană să-și ia obligația să respecte neutralitatea Republicii Moldova și că Republica Moldova niciodată nu va adera la un bloc militar ostil Federației Ruse (a se citi NATO), „tancurile la Smolensk”, această grijă a lui Putin ca să nu avanseze către granițele Rusiei Alianța Nord-Atlantică.”

Europa Liberă: Dar chiar Rusia lui Putin încalcă această neutralitate a Republicii Moldova?

Ion Sturza: „Bineînțeles, cu aceea că noi avem trupele rusești de 30 de ani pe teritoriul recunoscut al Republicii Moldova. E o agendă care este cunoscută și la Chișinău, și nu numai la Chișinău, care este poziția Federației Ruse vizavi de Republica Moldova și vizavi de Transnistria și pe plan internațional, pe care, în primul rând, președintele Dodon cu multă încăpățânare o bifează, transmite mesaje la Moscova: „Noi vrem Lisabona – Vladivostok”, „Noi vrem neutralitate recunoscută internațional, noi vrem multe alte lucruri”. Acestea sunt mesaje pe care Dodon este obligat, conform fișei postului de agent de influență să le bifeze, dar care nu corespund sub nicio formă intereselor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar pe moment poate fi forțată o soluție pentru această problemă transnistreană?

Ion Sturza: „Categoric, nu. Toți înțeleg acest lucru, chiar dacă presupunem că parlamentul va vota ceva, lucrurile nu se vor liniști sau nu vor fi acceptate tacit nici de către Occident, nici de țările vecine, pentru că totuși Republica Moldova nu poate să fie ancorată în zona de influență a Federației Ruse, Republica Moldova se află la propriu în spatele frontului, la 600 km de Republica Moldova este stare de război între Federația Rusă și Ucraina. Deci nu putem noi să stăm în spatele frontului și să fim o „zonă neutră”, dar, de fapt, un agent de influență al Federației Ruse. Aceste lucruri nu vor fi acceptate tacit nici de vecinii noștri - și mă refer în primul rând la România și Ucraina -, nici de către țările occidentale. Deci, nu, nu. Dar cel mai important este că nu există astăzi un consens, iar lucrurile acestea se pot rezolva doar prin consens. Există o parte destul de importantă a populației care este împotriva unei soluționări în detrimentul Republicii Moldova și al populației băștinașe. Este foarte activă această parte a populației și ea nu va accepta și lucrurile pot să iasă de sub controlul guvernului.”