​Iurie Sanduța: „Cei care spală bani prin R. Moldova sunt cu un pas înaintea autorităților”

O nouă schemă internațională de spălare de bani a fost descoperită de jurnaliști de investigație în urma unei scurgeri de documente financiare. Schema numită Troika Laundromat a fost realizată prin intermediul companiei rusești „Troika Dialog”, prin care s-ar fi scurs miliarde de dolari din Rusia. Care este legătura cu Republica Moldova? La aceasta și alte întrebări aflăm de la Iurie Sanduța, jurnalist de investigație la RISE Moldova, care a participat la realizarea anchetei transfrontaliere.

Iurie Sanduța de la RISE Moldova. Din motive de securitate, el a acceptat să fie fotografiat doar din spate

​Iurie Sanduța: „În general, Troika Laundromat este o scurgere de documente bancare, în care apar informații din extrasele bancare de la mai multe bănci, în special din țările baltice și, mai exact, de la bănci din Lituania, dar și de la bănci din Letonia. În această anchetă internațională la care am lucrat și noi, cei de la RISE Moldova, au fost peste 20 de organizații media, dar cu mult mai mulți jurnaliști care au verificat un set mare de documente. E vorba de practic peste un milion de tranzacții care s-a făcut prin această schemă - Troika Laundromat.

Interviu cu jurnalistul Iurie Sanduța

Ce am reușit noi să aflăm în această investigație e că e vorba de sume foarte mari de bani, care practic au ieșit din Rusia, au trecut o parte prin Moldova, alți bani au trecut prin alte țări și, practic, într-un final, banii ajungeau în conturile unor bănci mari din Europa, iar la un moment dat acești bani ajungeau inclusiv pentru plata unor studii, plata unor facturi medicale... O chestie foarte importantă e că am reușit să vedem că o parte din acești banii, din Troika Laundromat, provin din două fraude mari din Rusia care au fost la finalul anilor 2000 și în special este vorba de cazul Magnițki și este vorba de frauda de la Aeroportul Șeremetievo care a fost descoperită în anii 2008-2010.”

​Europa Liberă: Care este legătura cu Republica Moldova?

Iurie Sanduța: „Din datele pe care am reușit să le analizăm, mulți bani au mers prin Republica Moldova. Doar că e foarte greu să urmărești fiecare tranzacție în parte. Noi am găsit în aceste date nouă contracte fictive care în sumă totală au o valoare de 100 de milioane de dolari. Nouă ne-au sărit în ochi aceste documente începând cu primul contract care a fost încheiat într-o firmă din Republica Moldova, înregistrată aici, la Chișinău, și cu o firmă de tip off-shore.

Așa am reușit să luăm legătura cu unele dintre persoanele care figurează la firmele din Moldova ca proprietari și unii din ei ne-au spus că habar nu au că figurează ca proprietarii de firmă și că cineva le-a folosit pașaportul lor pentru a înregistra firma respectivă, iar alte persoane au spus că de ei s-au apropiat niște intermediari prin anii 2007-2008 și le-au propus să facă o afacere, adică să treacă compania pe numele lui și să înceapă o afacere. Doar că a doua zi acești intermediari au dispărut cu tot cu documente, cu tot cu ștampile. Asta e practic o parte pe care am reușit noi să o arătăm - cum trei companii din Troika Laundromat au reușit așa, dintr-un val, să spele peste 100 de milioane de dolari.

Un alt caz care apare în Troika Laundromat pe care l-am identificat noi ține de fostul șef al Poliției Criminale Gheorghe Tretiakov care figurează într-o listă cu carduri, atașată la o companie din Insulele Britanice Virgine, adică e vorba de o companie off-shore, iar acea companie off-shore este conectată la Gherman Gorbunțov, bancherul rus.

Practic, la proiectul acesta Troika Laundromat am început să lucrăm de mai multe luni, iar de anul trecut am început să facem echipa cu jurnaliști din mai multe țări. Jurnaliștii au primit acces la această scurgere masivă de date și am început să analizăm, pentru că era vorba de un volum foarte mare de informații, am început cumva să sintetizăm datele, să vedem că asta ține de Republica Moldova, uite aici am găsit niște date din Marea Britanie care au primit bani de la firmele off-shore, iar firmele off-shore au primit bani din alte firme, iar banii într-un final vin din Rusia. Deci, încercam să sistematizăm datele și informațiile pe diferite categorii și țări.”

Europa Liberă: Vorbind despre metodologie. Un public cinic ar putea întreba de ce ar fi să creadă spuselor jurnaliștilor și documentelor prezentate. Aș vrea să aducem un pic mai multă lumină asupra procesului de colectare și verificare a datelor în cazul RISE Moldova, atunci când e vorba de anchete de o asemenea anvergură cum ar fi Troika Laundromat. Nemaivorbind despre faptul că 23 de parteneri media din întreaga lume au coordonat procesarea acestor informații…

Iurie Sanduța: „Pornind de la ideea despre cum apare această informație, pornind de la acest proiect - Troika Laundromat, practic, la un moment dat s-a realizat că sunt foarte multe date acolo. Cei care au făcut acces au fost cei de la OCCRP. În primul rând, ei au niște măsuri de siguranță, fac un plan cum se va lucra, că trebuie să aibă grijă de aceste date, să facă o echipă și după asta fiecare știe care e rolul lui. Tu cauți în special informația relevantă pentru țara ta în primul rând. Dacă atunci când cauți această informații apar date interesante și pentru altă țară - anunți persoana respectivă. De exemplu, în documentele mele apărea o firmă care era relevantă și pentru Cehia, adică aceeași firmă off-shore apărea și în Republica Moldova, și în Cehia. Atunci faci schimbul de informații cu jurnalista din Cehia și faci documentarea mai larg.

După ce ai toate aceste informații, mergi mai departe, deoarece tot timpul trebuie să verifici, adică aceste documente au fost cumva pornirea la toată ancheta. Pentru că apoi noi am mers la Camera Înregistrării de Stat să verificăm acest firme care apăreau în Republica Moldova, să găsim acei proprietari, să discutăm cu ei. Noi am început întotdeauna de la ideea, bine, poate firma asta nu e fantomă...”

Europa Liberă: Deci, prezumția nevinovăției.

Iurie Sanduța: „Exact. Și atunci noi punem multe întrebări și încercăm pe parcurs să colectăm datele. Așa am ajuns să sunăm persoanele care figurau acolo ca proprietari și ei habar nu aveau. Ceea ce ne-a atras atenția de la bun început a fost că în aceste tranzacții bancare apărea și o firmă care a figurat direct în cazul Magnițchi și practic toate tranzacțiile s-au făcut în aceeași perioadă. Deci nu este exclus că o parte din banii care au trecut prin Moldova în cazul Magnițchi, să fie vorba de o sumă mult mai mare, deci nu e vorba doar de cele 230 de milioane de dolari descoperite atunci, în 2008, dar să fie o sumă mult mai mare.”

Europa Liberă: Care a fost reacția autorităților moldovene la cele expuse în investigațiile Troika Laundromat?

​Iurie Sanduța: „Noi am făcut mai multe solicitări la autorități, în special la instituțiile care fac investigații. Procuratura Anticorupție ne-a spus că cele trei firme care au figurat în ancheta noastră anterior nu au figurat în anchetele procurorilor. Același lucru ni l-a spus CNA. Dar cel mai interesant e că deja după publicarea anchetei am primit un răspuns de la Serviciul pentru Prevenirea Spălării Banilor, în care se spune că aceste firme nu sunt vizate, dar și faptul că serviciul nu are o arhivă mai mare, pentru că iarăși, aici vorbim de anii 2008-2009.”

Europa Liberă: Ce finalitate au de obicei aceste investigații în Republica Moldova? Fiindcă peste hotare, anchetele RISE deseori ajung să catalizeze cereri de demisie din partea unor înalți demnitari...

​

Iurie Sanduța: „Anchetele care provin din scurgeri mari de date, cum sunt anchetele globale, ele au un efect pe termen lung. Deci, nu e așa: s-a publicat astăzi și toată lumea a citit, după care a uitat. După aceste anchete autoritățile și organizațiile internaționale încep să pună semne de întrebare, apar discuții, se pornesc uneori alte anchete în baza informațiilor care apar în presă. De exemplu, noi am avut un caz care a apărut după publicarea informațiilor din Panama Papers. Au apărut date care erau interesante pentru procurorii noștri, deci ne contactau procurorii și ne rugau să le facem acces și lor la aceste date. Cel mai important este că așa cum s-a întâmplat în 2008-2010, a apărut atunci cazul Magnițchi, au venit mulți jurnaliști și au investigat, au publicat materiale atunci, dar uite că peste câțiva ani apare o scurgere de date care este relevantă și jurnaliștii încep o altă anchetă.

Deci, nu este exclus că după această scurgere de date să apare iarăși anchete și anchete. Noi până astăzi am publicat două anchete și în continuare mai documentăm și alte subiecte și ar putea să mai avem și alte materiale pe RISE.”

Europa Liberă: RISE se specializează pe investigații transfrontaliere, din câte înțeleg. Iar Republica Moldova continuă să figureze în anchete răsunătoare, cum ar fi Laundromatul Rusesc, Panama Papers, iată și Troika Laundromat… Cu siguranță sunt multe detalii pe care nu le-am putea discuta într-un singur interviu, dar care ar fi explicația? Din observațiile Dvs, prin ce e atrăgătoare Republica Moldova pentru acest tip de infracțiuni – spălare de bani?

Iurie Sanduța: „În primul rând, din ce am observat este vorba de persoane corupte, pentru că aici se fac ușor ingineriile, legislația care a fost până acum mult mai lejeră, cum ar veni. Dacă să mă gândesc la Laundromat, le-a fost foarte simplu rușilor să spele 20 de miliarde de dolari prin Republica Moldova pentru aveau nevoie de decizii de judecată și în baza unor documente false e foarte ușor să pornești mașinăria. După aceste spălări de bani care s-au făcut în Republica Moldova au avut loc anumite modificări de legislație, dar iarăși, cei care spală bani, care fac scheme, ei sunt cu un pas înaintea autorităților și sunt foarte creativi când fac aceste scheme prin care spală mulți bani. Asta în primul rând ar fi - corupția ridicată.”