Liderii UE au cerut începerea „fără întârziere” a negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina

În declarația finală a summit-ului, liderii europeni au folosit acest limbaj hotărât într-un paragraf care nu exista în proiectul inițial al documentului, salutând „progresul” Ucrainei și Republicii Moldova în adoptarea „reformelor necesare pe calea lor către UE”.

Aceste progrese au fost constatate ceva mai devreme luna aceasta de Comisia Europeană într-un raport interimar. În legătură cu R. Moldova, Comisia a spus pe 12 martie că a îndeplinit opt din nouă condiții încă scadente pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE și că mai avea de avansat cu numirea unui nou procuror general „într-un proces transparent și bazat pe merit” și cu vettingul judecătorilor.

Câteva zile mai târziu, Comisia Europeană a anunțat că a pregătit și cadrul negocierilor cu R. Moldova și Ucraina, care descrie toate etapele acestui proces.

Redactorul Europei Libere pentru chestiuni europene, Rikard Jozwiak, spune că liderii UE și-au „îmbunătățit limbajul” în legătură cu perspectivele Moldovei și Ucrainei de a începe negocierile de aderare.

Liderii europeni au spus încă la summit-ul lor din decembrie 2023 că negocierile de aderare cu R. Moldova și Ucraina pot începe, dar începerea lor propriu zisă a fost lăsată pe mai târziu.

Celor două țări li s-a cerut îndeplinirea câtorva angajamente restante, în special în domeniul justiției și combaterii corupției. Propunând cadrul pentru aceste negocieri de aderare, Comisia Europeană a menținut în propunerea sa cererea ca toate recomandările în privința reformelor să fie îndeplinite.

Sprijin de securitate pentru Ucraina, dar și pentru R. Moldova

Liderii europeni mai spun în concluziile summit-ului lor că UE va continua să ofere sprijin politic, financiar, economic, umanitar, diplomatic și militar Ucrainei și poporului ei „atât timp cât va fi nevoie pe atât de intens pe cât va fi nevoie” pentru a face față invaziei rusești.

R. Moldova a primit noi asigurări de sprijin de securitate pentru a face față provocărilor cauzate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Măsurile de sprijin vizează „consolidarea rezilienței, securității și stabilității” R. Moldova confruntată cu „acțiuni destabilizatoare” ale Rusiei, se spune în declarația finală a summitului UE din 21 martie .

• Te-ar putea interesa și: Uniunea Europeană va cheltui încă 41 de milioane de euro pentru apărarea R. Moldova

UE anunțase deja, luna aceasta, că a aprobat o cerere a R. Moldova de a fi ajutată să-și consolideze apărarea, urmând să-i ofere echipamente în valoare de 41 de milioane de euro în următorii trei ani și patru luni. R. Moldova ar urma să poată achiziționa vehicule militare, echipamente de supraveghere aeriană, echipament pentru războiul electronic și echipament logistic. Aprobarea definitivă a acestor ajutoare este așteptată la început de aprilie.

Președintele francez, Emmanuel Macron, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, interacționând, în urma summitului european de la Bruxelles, din 21 martie 2024

Încă o candidată la UE poate începe negocierile de aderare - Bosnia și Herțegovina

Liderii UE au mai aprobat pe 21 martie începerea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Este una din țările balcanice care a așteptat cel mai îndelung o asemenea decizie, iar liderii europeni i-au spus că trebuie să mai facă reforme ca negocierile să poată înceapă la modul practic.

Anunțând decizia celor 27 de țări ale UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat volumul mare de reforme pe care autoritățile din Bosnia și Herțegovina trebuie să le mai facă în domeniul economic, al justiției, politic și al combaterii corupției și spălării banilor.

„Acum, trebuie să continue o muncă dificilă, astfel încât Bosnia și Herțegovina să avanseze constant, așa cum își dorește poporul tău”, a scris Michel pe X.

În concluziile summitului de la Bruxelles, liderii UE au spus că Bosnia trebuie să îndeplinească toate condițiile stabilite de Comisia Europeană, care includ reforme în economie, justiție și politică, precum și „eforturi mai mari pentru combaterea corupției și a spălării de bani”.

Una dintre cele mai fragile țări din Balcani, Bosnia este în continuare marcată de profunde diviziuni etnice, la aproape trei decenii de la finele războiului din 1992 - 1995. Conflictul s-a soldat cu peste 100.000 de morți și în jur de un milion de refugiați.

Țara a primit statutul de candidat la aderare în 2022, în urma presiunilor Austriei și Ungariei. Bosnia se alătură astfel altor șase țări balcanice care se află la etape diferite în procesul de aderare la UE.