Având în vedere că o mare parte a politicii UE – în special cea legată de sprijinul acordat Ucrainei – a devenit parte integrantă a campaniei electorale din Ungaria, în capitalele UE se creează impresia că lucrurile vor începe să se miște abia după încheierea alegerilor, indiferent dacă Viktor Orbán, liderul partidului Fidesz, va reuși să-și prelungească mandatul de 16 ani sau dacă rivalul său, Peter Magyar, și partidul său, Tisza, vor câștiga.
Acest optimism se datorează faptului că, deși Orbán a făcut numeroase declarații dure la adresa Ucrainei și a președintelui Volodimir Zelenski, în special în ultimele luni, se așteaptă ca acesta să „se mai domolească puțin”, după cum a afirmat o sursă a Europei Libere (RFE/RL), în cazul în care va câștiga, și să permită ridicarea unora dintre veto-urile sale.
Aproape toți oficialii cu care RFE/RL a discutat, atât din cadrul instituțiilor UE, cât și din statele membre ale UE, recunosc deschis că ar prefera o victorie a lui Tisza. Totuși, aceștia avertizează că, deși relațiile dintre UE și Ucraina s-ar îmbunătăți probabil odată cu venirea lui Magyar la putere, se așteaptă totuși ca acesta să adopte o poziție fermă față de Kiev și să nu anuleze neapărat, dintr-o dată, toate măsurile blocate.
Care sunt, așadar, măsurile suspendate de Budapesta care ar putea fi reactivate în urma votului, indiferent de cine va prelua funcția de prim-ministru?
În primul rând, la Bruxelles se așteaptă ca împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, aprobat inițial de Orban în decembrie, dar blocat ulterior din cauza întreruperii livrărilor de petrol rusesc prin conductele Drujba, să fie aprobat în aprilie.
O echipă de experți ai Comisiei Europene se află în prezent în Ucraina și, deși nu au reușit încă să aibă acces la conducta avariată, în UE există speranța că infrastructura va fi reparată în curând, că petrolul va începe să curgă spre Europa Centrală și că împrumutul va fi aprobat ulterior – chiar dacă jocurile politice atât de la Budapesta, cât și de la Kiev împiedică orice demers înainte de 12 aprilie.
Se preconizează că și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care inițial urma să fie aprobat în jurul datei de 22 februarie, cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, va fi aprobat după alegerile maghiare.
Propunerea inițială, care includea o interdicție privind serviciile maritime legate de produsele petroliere rusești, care ar fi interzis companiilor cu sediul în UE să furnizeze servicii oricărei nave care transportă aceste produse din porturile rusești, va fi probabil atenuată sau eliminată cu totul din cauza creșterii vertiginoase a costurilor energiei în urma conflictului cu Iranul.
Cine nu înțelege ungurește ar putea crede că la alegerile din Ungaria candidează în primul rând Zelenski. Partidul lui Orban a făcut din președintele Ucrainei „dușmanul public nr. 1”.
Totuși, mai bine Tisza
Dacă Tisza va câștiga, însă, la Bruxelles se va manifesta dorința de a pune în aplicare unele dintre propunerile de sancțiuni anterioare pe care Ungaria le-a respins până acum. Printre acestea se numără sancțiunile împotriva sectorului energetic nuclear rus, pe care celelalte țări din UE care încă colaborează cu compania rusă Rosatom le vor „omorî” prin veto, probabil.
Un eventual guvern maghiar ar putea fi mai dispus să aprobe sancțiuni individuale împotriva patriarhului rus Kirill sau a persoanelor care conduc diverse organizații și federații sportive ruse; actualul guvern al lui Orbán a menținut o politică de a-și exercita dreptul de veto asupra oricărei posibile includeri pe lista neagră a persoanelor din domeniul religios și sportiv.
Noile încercări de a sancționa coloniștii israelieni violenți din Cisiordania, respinse de Budapesta încă din 2024, precum și o încercare din 2025 de a include pe lista neagră personalități marcante ale partidului de guvernământ „Visul Georgian”, respinsă și ea de unguri, ar putea fi reluate sub un guvern condus de Tisza, chiar dacă alte state membre ale UE, precum Republica Cehă și Slovacia, ar putea prelua dreptul de veto, cel puțin în ceea ce privește guvernarea de la Tbilisi.
Având în vedere că toate deciziile privind sancțiunile necesită unanimitate, inclusiv prelungirile, Bruxelles-ul va fi interesat să vadă dacă un eventual nou guvern maghiar ar scoate anumite persoane de pe lista sancționată înainte de fiecare perioadă de reînnoire.
UE sper că dacă Orban nu va rămâne la putere, blocul va putea lua în sfârșit decizii importante cu 27 de voturi, nu cu 26.
Actualul guvern condus de Fidesz este cunoscut pentru faptul că își folosește influența în aprobarea prelungirilor de viză pentru a-i scoate cu succes de pe lista neagră pe oligarhi ruși precum, de exemplu, Moshe Kantor. Se pare însă că Slovacia a devenit la fel de pricepută în acest joc, deși rămâne de văzut dacă Bratislava va proceda astfel fără sprijinul Budapestei.
Există, de asemenea, o serie de probleme legate de Ucraina care vor fi mai dificil de rezolvat dacă Fidesz rămâne la putere. În primul rând, Orbán a afirmat clar că nu vede Ucraina ca viitor membru al UE și s-a opus prin veto începerii negocierilor de aderare ale Kievului în 2024. Deși ar putea fi convins, la un moment dat, să aprobe cel puțin deschiderea unor negocieri privind anumite capitole de aderare în viitor, acest lucru este departe de a fi sigur.
În același timp, Magyar nu este nici el un susținător al unei aderări rapide a Ucrainei la UE. El a repetat mantra țărilor membre ale UE care nu cred în oportunitatea aderării Ucrainei: că procesul trebuie să se bazeze pe merite și, prin urmare, va dura.
Probabil că liderul Tisza ar fi de acord cu începerea în curând a negocierilor cu Ucraina (și cu Moldova, care face parte din același grup cu Kievul), dar nu e exclusă posibilitatea ca el să tragă de timp în această privință.
Guvernul condus de Fidesz și-a asumat ca obiectiv principal să nu acorde Ucrainei niciun fel de sprijin militar. Aceasta a inclus veto-uri asupra ajutorului cu armament letal în valoare de 6,6 miliarde de euro din Fondul european pentru pace (EPF) al blocului, destinat Kievului, asupra posibilității de a partaja imagini din satelit cu Ucraina de la Centrul de sateliți al UE (SatCen) și asupra revizuirii mandatelor celor două misiuni ale UE în Ucraina, EUAM și EUMAM, pentru a le include în viitoarele garanții europene de securitate pentru Kiev.
La Bruxelles există speranța, deși nu există nicio promisiune concretă, că aceste trei veto-uri vor fi anulate dacă la conducerea Ungariei va veni cineva nou.
În cele din urmă, și mai mult din punct de vedere simbolic, la Bruxelles se așteaptă ca, în viitor, mai multe declarații de politică externă să fie semnate de toate cele 27 de state membre ale UE.
Spre marea nemulțumire și jenă a diplomaților europeni, UE a fost nevoită în ultimii ani să emită declarații doar în numele șefului politicii externe a UE, după ce Ungaria și-a exercitat dreptul de veto asupra unor texte comune care, de exemplu, condamnau alegerile prezidențiale fictive din Belarus din 2025, salutau mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Vladimir Putin și comemorau aniversarea morții liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te