Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Accentele importante rămân aceleași: accesul la educație, la o educație relevantă și de calitate” (VIDEO)

Liliana Nicolăescu-Onofrei, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, a declarat Europei Libere că în toate domeniile trebuie să existe transparență și corectitudine, iar cel mai important domeniu pentru Republica Moldova este educația. Ea spune că vor fi create toate condițiile ca reformele să avanseze, iar rezultatul să fie resimțit de către toți.

Un interviu cu Liliana Nicolaescu-Onofrei

Europa Liberă: Cum începeți noul an de învățământ? Este clar pe ce trebuie de pus accente? Mulți ani la rând s-a vorbit că educația nu a ajuns să fie o prioritate, mai degrabă i s-a spus că rămâne a fi o cenușăreasă, pentru că bani sunt puțini. Dvs. ce ziceți despre moștenirea pe care ați preluat-o, deși la minister ați revenit, pentru că ați plecat de acolo când ați fost în funcția de viceministră? Oricum ați ocupat acum acest fotoliu de ministră, alte responsabilități, poate că chiar mai mari decât le-ați avut atunci când ați plecat. Despre ce vorbește actuala situație din educația Republicii Moldova?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Acum suntem în perioada în care discutăm despre probleme și priorități pe toate domeniile din portofoliul ministerului. Evident că pe domeniul educației, pe de o parte, aveți dreptate, sunt responsabilități și mai mari, pentru că deja în acest portofoliu trebuie să mă îngrijesc de toate domeniile, dar, pe de altă parte, accentele pe care am reușit să le punem mai multă vreme în urmă, atunci când am activat în cadrul ministerului condus de către dna prim-ministră Maia Sandu, pe atunci ministră a educației, accentele importante rămân aceleași – accesul la educație, accesul la educație relevantă și accesul la educație de calitate.”

Europa Liberă: Îngrijorările cele mai mari porneau de la faptul că este un declin demografic, că continuă acest exod și că școlile, în primul rând, cele din mediul rural rămân și fără elevi, dascăli. Cum poate fi soluționată această problemă, pentru că la anumite etape despre optimizarea școlilor s-a vorbit și de bine, dar și săgeți cu critici au fost îndreptate spre cei care făceau această reformă?

​Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Actualmente, colegii din direcțiile ministerului analizează situația. Deci a fost solicitată mai multă informație și un tablou clar va fi disponibil în curând în ceea ce privește instituțiile de învățământ general și disponibilitatea cadrelor didactice sau lipsa de cadre didactice pe care o avem, precum și informația...”

Europa Liberă: Anul trecut au lipsit 2.000 de dascăli.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, peste 2.000. Vom avea aceste date cu privire la necesarul de cadre didactice în curând. Evident că și în ceea ce privește dimensionarea rețelei școlare – și această informație este foarte importantă – toată lumea cunoaște că responsabilitatea pentru rețeaua școlară, configurarea rețelei școlare în teritoriu este responsabilitatea autorităților publice locale.

Partea importantă este că la analiză și la propunerile de configurare a rețelei școlare să se aibă în vedere, în primul și în primul rând, accesul copiilor la un proces calitativ și atunci asta înseamnă aplecarea foarte serioasă pentru ca să nu avem situația în care copiii merg în instituții unde mai multe discipline sunt predate de un singur cadru didactic, dar fără pregătirea necesară. Deci, autoritățile publice locale sunt, pe de o parte, obligate să se îngrijească pentru ca toți elevii să poată accede la o instituție în care se oferă învățământ de calitate. La rândul lor, ne informează pe noi și trebuie să fim informați foarte detaliat, pentru că da, soluțiile care au fost găsite puteau să țină de transformarea unor instituții în filiale în cadrul altor instituții.”

Europa Liberă: Deci, optimizări de școli se vor face?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Problema nu este atât în optimizare, așa cum o înțelege toată lumea, de închidere...”

Europa Liberă: Să fie lichidate anumite instituții.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Dar problema este de asigurare prin mecanismele eficiente, deci dacă există posibilitatea de a crea filiale, atunci asta trebuie făcut, pentru asta sigur că este nevoie și de asigurarea cu transport, și de analiza foarte serioasă care sunt instituțiile care pot să facă față acestui lucru. Cred că termenul corect acesta este: configurarea rețelei școlare astfel încât toți elevii să aibă acces la o instituție în care se oferă toate condițiile.”

Europa Liberă: Eu deseori merg în Moldova profundă și aud și de la dascăli, și de la săteni că în unele localități situația este aproape dramatică, pentru că, nefiind mulți copii, cei din clasa I cu cei din clasa a II-a și cu cei din clasa a III-a s-au unit și au făcut o singură clasă, au un singur profesor.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, învățarea simultană a fost folosită și anterior, dar iarăși aici este nevoie de decizii foarte bine analizate și noi de asta vom încerca să ne implicăm. Ceea ce mă bucură pe mine e un grad mai înalt de conștientizare din partea părinților despre ceea ce înseamnă un proces educațional de calitate.

În spațiul public au fost și informații, și situații concrete prezentate atunci când părinții și-au dat seama că nu este o soluție să se păstreze clase și școlițe de acest fel și s-au găsit soluții pentru ca acești copii să poată merge la o școală alăturată. Este foarte important să fie totul analizat – și distanțele și tot, tot, tot, pentru că s-a întâmplat să existe instituții foarte bune în proximitate de doi kilometri, unde se poate foarte ușor să se asigure transportul și deciziile să nu se ia, dar am văzut totuși un grad de conștientizare mai mare al părinților și o deschidere mai mare pentru a face aceste lucruri.

Acum partea importantă este ca să avem și accentul foarte clar plasat și pe ceea ce înseamnă procesul educațional de calitate, și asta înseamnă și formarea cadrelor didactice, pentru că un cadru didactic fără să învețe mereu nu va reuși să facă față. Deci, din punctul acesta de vedere, există și un proiect, din păcate, neaprobat al unui program național pentru resursa umană în educație. Noi vom insista pe această dimensiune, pentru că în acest proiect de program era vorba de trei dimensiuni importante: cum atragem tinerii foarte buni pentru ca să vină în profesia de pedagog, ce facem la nivelul pregătirii studenților viitori pedagogi pentru ca să îmbunătățim acolo procesul propriu-zis și cum facem ca cei foarte buni să rămână în sistem, și mai mult decât atât, experiența lor foarte bună să fie valorificată?”

Europa Liberă: Dar practica majorării indemnizațiilor, se pare că de vreo trei ori, s-a propus, doar ca tânărul specialist să accepte să meargă în mediul rural s-a dovedit a fi nu atât de ademenitoare?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, noi avem acum adaosuri cumva mai consistente, dar sunt foarte curioasă să vedem care este situația și care va fi mai aproape de începutul anului școlar, pentru că ministerul a încercat și o campanie de comunicare cu privire la profesia de pedagog. Apropo, aceasta era o acțiune din programul național despre care vă vorbeam, care așa și nu a mai fost aprobat, dar cel puțin unele acțiuni din el s-a încercat să fie promovate. Deci va trebui să analizăm.”

​Europa Liberă: Dar de ce nu-i ademenesc banii pe tinerii specialiști, dacă li se oferă și mijloace bunicele? Eu țin minte că discutam cu un manager de liceu de la Hâncești și îmi spunea că alți profesori se uitau așa, cu tângă că, uite, de ce nu a fost și pe timpul nostru așa ceva.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Putem vorbi de mai multe elemente aici, pentru că există și lucruri care țin nu doar de acest sprijin material inițial, există și lucruri care țin chiar de activitatea de cadru didactic, care este una de foarte mare responsabilitate, deocamdată, una în care încă mai sunt elemente de birocrație inutilă. Trebuie să mergem mai departe pe acest proces de debirocratizare și chiar vom face și o ședință de lucru la minister, invitând și cadre didactice, și cadre manageriale pentru a discuta ce se poate face pentru a îmbunătăți situația, pentru ca acel Nomenclator al documentelor care trebuie să fie făcute de fiecare cadru didactic să fie minimalizat și într-adevăr să putem oferi cadrului didactic un timp calitativ pentru pregătirea de lucru cu copiii și pentru activitatea propriu-zisă calitativă la clasă, și alte lucruri care mai țin iarăși de motivația pentru a veni în profesie.

Și mie personal mi s-au relatat diverse cazuri în care cadrele didactice nu se simt suficient de protejate. Deci avem situații în care cadrele didactice sunt intimidate și situații în care nu neapărat este cea mai bună comunicare cu părinții. Deci și din punctul acesta de vedere ne propunem să examinăm situația cadrului didactic și protejarea în măsura în care putem face asta prin cadrul legal, așa încât să nu existe o ingerință din afară în proces.

Pe de altă parte, evident că sunt și lucruri pe care ne propunem să le continuăm atunci când vorbim în general de modul în care se predă, avem desigur partea de ce, și asta înseamnă curriculum și noi conținuturi, pe care iarăși cadrele didactice trebuie să fie sprijinite ca să le poată face, și partea de cum. Dacă cadrul didactic este foarte prins de aspecte birocratice, dacă este foarte prins de lucruri care îi fură din timpul de pregătire, sigur că partea de cum va fi cumva neglijată și eu foarte mult mi-aș dori ca să nu avem situația în care un cadru didactic să zică: „Păi la cât timp îmi oferiți ca să mă pregătesc, eu trebuie numai să intru și să ies din clasă”. Deci, aceste lucruri pentru noi tot sunt prioritare – să ne îngrijim de sprijinul profesional pentru cadrele didactice, așa încât ceea ce se întâmplă ca și proces să fie foarte motivant și pentru elevi.”

​Europa Liberă: Și remunerarea rămâne a fi un aspect foarte important.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Desigur.”

Europa Liberă: Iarăși dacă fac trimitere la discuțiile pe care le am cu cadrele didactice pe care le întâlnesc teritoriu, deseori aud reproșuri: de ce judecătorilor li s-a mărit de atâtea ori salariul, iar pentru profesori nu se găsesc suficienți bani? Este adevărat că armata profesorilor e mult mai mare decât a judecătorilor, dar asta nu înseamnă că nu s-ar găsi posibilități.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Este adevărat. Și noi o să insistăm în continuare, în urma Legii 270, aprobată la finele anului trecut, salariile în educație, dar și în sistemul bugetar per ansamblu au sporit. Problema este însă că această lege privind majorarea a fost aprobată după Legea bugetului. Adică, vă dați seama despre ce este vorba? Banii nu au fost în buget, majorările au fost propuse prin Legea salarizării, însă ceea ce a reușit acest Guvern deja să se asigure că salariile vor fi plătite. Deci, aceste salarii majorate vor fi plătite până la finele anului.”

Europa Liberă: Acum restanțe nu există sau există?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Nu putem vorbi în momentul acesta de restanțe, pentru că majoritatea instituțiilor pe bugetul vechi au capacitatea să acopere până în toamnă fără niciun fel de probleme, deci este vorba deja de suplimentarea prin rectificarea de buget care urmează să se întâmple în luna august. Acum, Ministerul Finanțelor totalizează toate detaliile pentru acest lucru, dar avem asigurarea din partea colegilor care au muncit foarte mult, inclusiv în negocierile cu Fondul Monetar Internațional, cu partenerii de dezvoltare, deci avem asigurarea certă că salariile vor fi plătite.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă în instituțiile de învățământ superior, universități? Pentru o țară ca Republica Moldova se spunea că sunt prea multe și mai ales în ultimul timp rectorii au început să dea alarma și să spună că nu au numărul suficient de studenți.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, pe de o parte, nu au numărul suficient de studenți, pe de altă parte, cred că universitățile noastre au depus prea puțin efort pentru ca să analizeze situația și să gândească din punctul lor de vedere soluții care ar trebui aplicate. Pentru că atâta timp cât universitățile nu gândesc și soluții pentru internaționalizare, deci creșterea calității în universitățile noastre poate fi obținută prin măsuri care privesc, evident, procesul propriu-zis și ce se întâmplă, de facto, în universități, dar și prin diversificare a ceea ce se oferă și prin încercarea de colaborare, creare de consorții...”

​Europa Liberă: Sunt deja asemenea practici?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, dar nu sunt foarte multe. Și din punctul acesta de vedere, cred că universitățile totuși au cam întârziat să pună în aplicare strategii care ar putea să le ajute. Evident, pentru Republica Moldova avem un număr destul de mare de universități și un număr foarte mic de studenți și dacă, să zicem, prin comparație situația și cu școlile mici, avem și universități care au număr foarte mic de studenți. Și în momentul în care prin comanda de stat noi, de fapt, subvenționăm activitatea universităților în întregime, pentru că universitățile au și contracte de studii, este clar că aici va trebui să existe acțiuni concrete pentru modernizare. Sperăm foarte mult că vom avea și sprijinul partenerilor de dezvoltare. Deci vom avea un proiect cu țintă specifică pentru învățământul superior, ca să putem remedia situația.”

Europa Liberă: Pe lângă completarea planului de admitere, care a devenit o povară, mulți se întreabă despre ceea ce pregătesc universitățile și unde sunt solicitați specialiștii pe care îi pregătesc. E o problemă se pare că și acest lucru?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, da, cum ziceam, e o problemă de relevanță în ce măsură ceea ce oferă universitățile, dar și domeniul vocațional sau profesional-tehnic prin corelare cu ceea ce este solicitat pe piața muncii.”

Europa Liberă: Dar ar trebui să fie și preocuparea ministerului?

​Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Direcția Învățământ Superior muncește și la aceste elemente, deci analiza pentru comanda de stat, dar nu este suficient. Universitățile au mult mai multă autonomie, au autonomie pentru ca să poată să-și decidă parcursul, dar personal nu am văzut suficientă abnegație tocmai pe partea asta de colaborare mai intensă cu agenții economici pentru a putea oferi exact ceea de ce este nevoie pe piața muncii.”

Europa Liberă: Deseori auzeam rectorii întrebându-se: de ce tinerii aleg să treacă Prutul și să meargă să studieze în România, și nu merg la instituțiile din Republica Moldova?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Aici în mod sigur răspunsul nu este prin scăderea, cum au încercat în alte rânduri, nu vorbesc de situația de acum, dar în alte rânduri au fost chiar opinii prezentate în spațiul public că ar fi bine să fie mai puține burse acordate tinerilor. Evident că nu aceasta este soluția, dimpotrivă, universitățile trebuie să analizeze de ce sunt mai solicitate. Efortul trebuie să fie anume pe această direcție – cum o instituție din Moldova poate să devină competitivă și atractivă, chiar și pentru regiune? Poate să existe interes și pentru ca să avem studenți, nu doar ca în cazul anumitor instituții, din țările arabe sau din altă parte, dar chiar și pentru regiune. Și pentru asta este nevoie de o mai bună colaborare la nivelul regional, o mai mare deschidere pentru parteneriate, pentru consorții, pentru deschidere de filiale ale altor universități aici. Deci, cumva, mai puțină frică pentru această parte de colaborare și internaționalizare și mai multă grijă pentru calitate.”

Europa Liberă: Despre mită deseori se vorbește în învățământ. Se poate pune stavilă acestui fenomen? Sunt de vină și părinții care încearcă neapărat cu banii lor să cumpere studiile copiilor lor? Ce se întâmplă, vă este clar?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Bine, aici cred că trebuie să facem o diferențiere foarte clară în ceea ce înseamnă mita în cazul cumpărării rezultatelor școlare și ceea ce înseamnă plățile neformale, pentru că pentru toată lumea este clar că cheltuielile pentru educație sunt mult mai mari acum decât ceea ce este în bugetul de stat. Deci, noi asta trebuie să urmărim – să creștem bugetul pentru educație, să fie mai mare, dar evident că aceasta este legată și de dezvoltarea economică.”

Europa Liberă: Despre fondurile școlare se zicea că, dacă există transparență, nu ar avea mari obiecții părinții?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, dar problema este că nu prea există transparență și există doar exemple de bune practici...”

Europa Liberă: Iată am vorbit cu directorul de la Liceul „Spiru Haret”. Și dl Victor Ambroci zicea că niciodată nu a avut probleme la capitolul cum se gestionează banii.

​Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, „Spiru Haret” întotdeauna este liceul prezentat drept exemplu. Părinții conștientizează și să știți că am avut chiar discuții cu părinți foarte activi nu doar în mediul on-line, să zicem, dar foarte activi în a invita ministerul la discuții, au idei și propuneri pentru soluționare. Deci, părinți care sunt foarte conștienți că, într-adevăr, cheltuielile pentru educație sunt mai mari și ei ziceau: „Ar fi bine să avem o claritate și dacă avem ceva clar de plătit pentru alimentație, așa să fie clar și pentru alte lucruri, că avem, de exemplu, nu sunt bani suficienți, dar există, să zicem, un pachet igienic pentru care noi contribuim, dar este foarte clar: ce? cât? cum?” Sau alte nevoi care trebuie să fie acoperite, dar să fie totul foarte clar și reglementat, pentru ca să nu se întâmple că părinții, de fapt, acoperă cheltuielile pentru ferestre, uși, reparații și alte lucruri.”

Europa Liberă: În multe cazuri asta li se spunea că banii se adună pentru reparația instituțiilor de învățământ.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Exact. Pentru asta e nevoie de câteva lucruri la care sper eu că o să putem merge pas cu pas – e nevoie și de aceste reglementări cu privire la gestionarea fondurilor în cazul în care vrem modele, vrem experiențe, așa cum arată situația de la „Spiru Haret”, dar este nevoie și de lucruri care tot, din păcate, nu s-au întâmplat. Același pachet standard de servicii educaționale care trebuie să fie acoperit integral de către stat și care, conform Codului Educației, trebuia să fie elaborat încă câțiva ani în urmă. Vom reveni la acest lucru, vom insista, pentru că UNICEF chiar a sprijinit Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ca să dezvolte acest pachet de servicii în așa fel, încât să fie foarte clar ce se acoperă din bugetul de stat și pentru ce mai este nevoie de sprijin. Evident, și în acest caz, va trebui de asemenea să prevedem și situațiile în care familiile care au nevoie de sprijin să fie sprijinite, pentru ca niciunui copil să nu i se îngrădească accesul la educație.”

Europa Liberă: Exact acest aspect deseori este abordat și în spațiul public, și pe rețelele de socializare că, dacă copilul provine dintr-o familie unde mama nu lucrează sau tatăl nu lucrează și chiar e o familie socialmente vulnerabilă, de ce să insiști neapărat ca și această familie să îți aducă suma X, dacă nu are de unde?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Pentru aceasta trebuie să ne îngrijim de măsurile sociale, deci asistență particulară...”

Europa Liberă: Și profesorii nu totdeauna sunt corecți, pentru că, dacă un părinte nu are posibilitate să achite acest fond sau această rugăminte care vine din partea școlii, atunci copilul este discriminat sau tratat nu așa cum ar trebui să fie tratat fiecare din cei care vin în clasă, dar aici e vorba și de mentalitate...

​Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Adevărat, și mai multe elemente, de asta și ne propunem să lucrăm în continuare, pentru ca mecanismul de reglementare pe care o să-l facem să excludă această situație în care să existe repercusiuni asupra copiilor și experiențe de felul acesta există. Pe de altă parte, mă bucur că există și niște modele de succes, în care se demonstrează că se poate – poate exista transparență, poate exista corectitudine în administrarea acestor bani, mai mult decât atât, implicarea și a părinților, și a copiilor cu privire la deciziile pentru administrarea acestor fonduri. Da, e mult de lucru, dar trebuie să ne străduim să facem aici un cadru de reglementare care să sprijine accesul iarăși la educația de calitate.”

Europa Liberă: Dar în instituțiile preșcolare situația s-a redresat, că și acolo erau multe, multe probleme și semne de întrebare, că lucrurile nu stau chiar atât de bine cum s-ar cere?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Așa este. Și în continuare va trebui să muncim și pe această dimensiune și mai ales că și pentru educația timpurie unul din proiectele care urmează să fie foarte bine analizat și făcut ține și de formula de finanțare în educația timpurie, pentru că și aici trebuie să fie lucrurile mult mai clare. În momentul în care autoritatea publică locală este cea responsabilă pentru supravegherea gestiunii acestor fonduri, trebuie să obținem o mai multă transparență și în partea de decizie a instituțiilor cu privire la aceea ce au de administrat ca și buget.”

Europa Liberă: Ceea ce așteaptă lumea cel mai mult – schimbarea în bine. Schimbarea în bine vine de la reformă, reforma e costisitoare și uneori împotriva reformei sunt foarte multe persoane...

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, dar atunci când se văd și beneficiile, adică dacă este să luăm doar exemplul Bacalaureatului, pentru care mă bucur foarte mult că a rămas acest pilon al reformei și nu a fost alterat procesul. A fost un proces foarte greu, dar a fost important să arătăm problemele. Iată care sunt problemele noastre, iată elevii noștri care nu au funcționalitate, deci ceea ce înseamnă alfabetizare... A fost suficient să vorbim despre probleme, să informăm corect pe toată lumea despre acest lucru, ca acum să nu mai avem discuții cu privire la faptul că există sau nu camere la Bacalaureat, sau că trebuie sau nu trebuie să fie.”

Europa Liberă: Dar credeți că chiar acum goana e după cunoștințe și nu după diplome?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Nu știu dacă este goană...”

Europa Liberă: Sau competiția asta e pentru?...

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Dar, cel puțin, eu am toată siguranța că e o cu totul altă situație. Bineînțeles, trebuie să mai îmbunătățim lucrurile și la partea de lucru cu elaboratorii de teste, și la partea de lucru cu evaluatorii și, apropo, ministerul a făcut eforturi făcând chiar formări speciale pentru acest domeniu. Trebuie să îmbunătățim lucrurile. Și ați văzut și anul acesta, după contestații, a mai fost îmbunătățită situația în ce privește evaluarea și este firesc – în momentul în care s-au comis niște greșeli, este corect ca ele să fie asumate și corectate. Deci, ziceam că, după acest model, așa este bine să perseverăm, pentru că orice reformă este grea și cea de la Bacalaureat a fost foarte grea, dar important este să prezentăm contextul, să prezentăm problemele și să informăm foarte clar pe toată lumea: iată ce vom obține, dacă vom face acești pași de reformă.”

Europa Liberă: Curriculumul trebuie, poate fi îmbunătățit? Spun copiii, elevii și studenții că au sarcini imposibil uneori de dus.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, sau foarte multe, sau... Și aici este deja început un proces de revizuire curricular. Recent, la Consiliul Național pentru Curriculum au fost aprobate documentele curriculare deja pentru gimnaziu și liceu, pentru majoritatea disciplinelor generale. În anul trecut încă au fost aprobate cele pentru ciclul primar și pentru unele discipline pentru care eu mă bucur că am discutat cândva și am reușit să conving lumea că este important, deci pentru dezvoltare personală, de exemplu.

Vom continua să sprijinim acest proces, chiar în această săptămână încep formările de formatori pentru introducerea Curriculumului ediția 2019 în clasele a V-a și a X-a. Vom încerca să facem în așa fel, încât cadrele didactice în continuare la această implementare să contribuie la îmbunătățire, așa încât să avem documente care sunt mai prietenoase și care răspund acelor nevoi, dezvoltă acele competențe de care au nevoie copiii noștri, pentru că în secolul XXI deja este un pic altă situație și este timpul, probabil, să încercăm să pregătim copiii să învețe a învăța, așa încât neștiind ce profesie – acum nu știm ce profesii vor fi pe când vor fi ei mari –, dar ei să fie în stare să învețe lucruri noi.

Orice element de reformă, oricât de dureros ar fi, trebuie să ne străduim să îl facem, pentru că nu mai este cazul să ne resemnăm și să acceptăm, de facto, lucrurile pe care nu le putem schimba. Deci trebuie să încercăm să schimbăm lucrurile pe care nu le putem accepta și nu este bine să le acceptăm.”

Europa Liberă: Cât de mult vă preocupă soarta școlilor din stânga Nistrului?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Foarte mult. Am avut deja întâlniri și cu colegii din diferite organizații, inclusiv cu colegii de la OSCE. Evident că trebuie să ne îngrijim în continuare de sprijinul acestor instituții. Ceea ce mi-aș dori eu este să reușim mai mult nu doar pe sprijinul financiar, pentru că e clar că pentru dlor sunt necesare fonduri mai mari decât pentru alte instituții, dar și pe partea de sprijin pentru formarea profesorilor. Pentru că de cele mai multe ori partea aceasta de sprijin a dlor lor pentru formare continuă a fost mai mult sau mai puțin sporadică, dar aș vrea foarte mult să ajungem la un program în care să fie investiția în resursa umană și de acolo.”

​Europa Liberă: Îmi amintesc declarațiile directorului de la Liceul „Lucian Blaga”, dl Iovcev, care spunea că în anii ăștia de independență câți bani s-au alocat pentru arendă în bugetul de la Tiraspol se ridicau edificii moderne în care copiii ar fi avut condiții foarte bune și ar fi fost atractive aceste instituții, pentru că și acolo numărul copiilor e în continuă descreștere.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, așa este. Și cel puțin, bine, noi avem și o situație specifică la Râbnița, unde a existat și există sediul construit, dar neterminat pentru școala de acolo, pentru Liceul „Evrica”. Deci vom insista în continuare și acesta chiar a fost un subiect pe care l-am abordat în discuția cu colegii de la OSCE, pentru ca să încercăm totuși cumva să creăm condiții mai bune, pentru că formatul de instituții, de grădiniță este un pic altceva, deci sunt alte condiții care trebuie schimbate, trebuie îmbunătățite. Nu este ușor, dar o să încercăm să depunem tot efortul, am fost cândva chiar responsabilă de grupul de lucru pe educație...”

Europa Liberă: Cunoașteți bine situația și intimidările care aveau loc din partea așa-ziselor autorități separatiste.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Cunosc situația și intimidările, ba chiar am rămas și eu o dată pe malul acesta, n-am mai ajuns la aniversarea Liceului „Evrica”, pentru că nu mi s-a permis, fiindcă nu făcusem solicitare cu câteva zile înainte și au putut merge numai colegii din Comisia Unificată de Control. Dar eu sper foarte mult să reușim totuși un proces de discuții de la egal la egal, în care accentul să fie pus pe beneficiul copiilor și, mai mult decât atât, sper să existe o atenție a organismelor internaționale și pentru situația copiilor care își fac studiile în școlile care nu sunt în jurisdicția Ministerului Educației deocamdată, deci școlile cu instruire în limba rusă, ucraineană și moldovenească din Transnistria, pentru că și acolo sunt o mulțime de lucruri care ar trebui remediate atunci când ne gândim la viitorul copiilor.”

Europa Liberă: O problemă iarăși considerată cu barbă, dacă pot să-i spun așa, – lipsa profesorilor de limba română în regiunea UTA Gagauz-Yeri. Chiar recent fusesem la sudul Republicii Moldova și mulți reproșează că nu ajung cadre de calitate în această regiune. De ce? E scump? Nu există dorință, nu există voință?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Nu doar asta. Per ansamblu, problemele legate de lipsa cadrelor sunt generale. Dacă am ajuns să avem deja și la Chișinău situații în care nu este un profesor de română, ca să nu mai zicem de profesorii științe exacte – matematică, fizică –, aici sunt mai multe aspecte care țin și de situația mediului, mediului de comunicare care este cumva...”

Europa Liberă: Acolo se discută mai mult în limba rusă...

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Da, dar e îmbucurător să vedem că este o altă situație decât mai mulți ani în urmă. Avem copii câștigători ai Olimpiadelor naționale care nu mai sunt doar din școlile din Chișinău cu studiul în limba rusă, dar și din localitățile din sudul republicii, dar și din centrele raionale, și de la nord. Avem inițiative foarte bune ale unor organizații neguvernamentale, care sunt sprijinite de parteneri internaționali și există și Programul național pentru îmbunătățirea calității predării limbii române, pe care l-am pregătit cândva, a fost aprobat și vom insista în continuare să fie finanțat și există și inițiativa celor de pe loc. Deci, grădinițe și școli în regiunea găgăuză unde există deja și parteneriate, inclusiv cu Universitatea Galați pentru masterate pentru profesorii de română. Și este într-adevăr greu pentru cineva care nu vorbește româna ca maternă, într-un mediu în care nu poți să comunici imediat în română este foarte greu, bineînțeles, să reușești să ai toate instrumentele necesare ca să poți și să predai foarte bine. Dar aici chiar vom insista și vom continua acele măsuri care au fost începute.”

Europa Liberă: Și pe finalul acestei discuții să ne spuneți și ce se întâmplă astăzi în cultură. Alături de educație, cultura vorbește mult despre ceea ce se întâmplă într-o societate, iar dacă mai mult se vorbește despre degradare, se spune că nu e pusă în centrul atenției educația și cultura. Ce moștenire ați luat și pe această dimensiune?

​Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Există foarte multe probleme în domeniul culturii, începând de la transparența luării deciziilor cu privire la finanțarea anumitor proiecte și până la modul propriu-zis de acțiune a ministerului atunci când este vorba de politici care ar fi trebuit să fie deja reglementate și cu care din nou se întârzie. Și aici mă refer și la lucruri care țin de domeniul patrimoniului și protejarea patrimoniului...”

Europa Liberă: Aici se pare că în general nu există o evidență...

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Există, dar foarte multe lucruri care trebuie remediate și care trebuie asigurate. Cel puțin, am renovat componența Consiliului Național pentru Protecția Monumentelor Istorice și le mulțumesc tuturor celor care au acceptat să facă parte din el, pentru că acolo s-au luat și decizii foarte proaste anterior. Acum, lumea a venit foarte deschisă și hotărâtă să se întâmple lucrurile corect și bine. Este vorba și despre diverse legi care trebuie să fie promovate, pentru finanțarea în domeniul teatral, chiar săptămâna trecută, la sfârșitul săptămânii mi s-a prezentat un proiect de regulament pentru finanțarea activității teatrelor. Deci, până acum nu este clar cum se finanțau, pentru ce se dădeau banii, de ce anume în acest volum...

În sfârșit, există o asemenea inițiativă pe care o s-o discutăm chiar zilele acestea pe intern și după aceea și cu comunitatea din domeniu, iarăși foarte clare criterii pentru fiecare proces de sprijin în domeniul culturii, peste tot am discutat cu lumea și am văzut remarci cu privire la lipsa de claritate a criteriilor, lipsa de transparență, mă refer și la concursurile organizate pentru diverse activități și pentru editarea de carte. Dacă nu se face transparență totală, întotdeauna vor exista părți nemulțumite. Deci, noi ne propunem să ne aplecăm în mod special pe acest domeniu, pe de o parte, pentru transparentizarea tuturor activităților, dar și pentru sprijinirea domeniului prin reglementările de rigoare, începând de la legi care ar fi trebuit să fie amendate sau proiecte de legi care urmează să fie promovate și regulamente de acest gen...”

Europa Liberă: Și mai este o cerință – să reușiți să depolitizați educația, cultura, să nu aibă culoare politică.

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Ceea ce am spus și la învestirea în funcție și ceea ce au reiterat și colegii mei, membri ai Guvernului, deci noi nu vom acționa în niciun caz atunci când este vorba de promovare în sistem a unor oameni, nu vom accepta politizare în acest sens și nu vom accepta decizii pe baze politice, și nici nu ne vom lăsa influențați. De asta eu le mulțumesc tuturor celor care nu mă sună și nu îndrăznesc să sune cu nicio problemă cu privire la aceste aspecte, dar aici este foarte important și vreau să mă adresez acum, folosind acest moment, tuturor colegilor care activează în învățământul general și, în special, celor care au responsabilități în domeniu și directorilor, și șefilor de direcții raionale de învățământ, tineret și sport sau, în funcție de situație, cum se numesc ele, deci organele locale de decizie în domeniul învățământului rugămintea mare este să se stopeze orice stare de intimidare, pentru că avem o mulțime de mesaje care vorbesc despre faptul că din partea PD-ului se continuă cu intimidări și se continuă cu presiuni și lucrul acesta trebuie să fie stopat.

Eu sper din toată inima că oamenii acum au curaj și dacă într-o perioadă premergătoare am văzut, din păcate, lipsă de solidaritate atunci când un director sau profesorii dintr-o instituție sau alta au fost intimidați, au fost presați în fața anumitor lucruri, ca să nu mai zic și de oamenii din funcții responsabile care au fost siliți și au mers în campanie pentru un anumit partid, eu sper că acum există mai multă solidaritate și în momentul în care se va vede presiune și opresiune asupra celor de alături, noi o să fim solidari și o să vorbim despre aceste lucruri, dar nu o să încercăm să evităm orice discuție sau să zicem: „Nu m-a atins pe mine, atunci nu-mi pasă”.”

Europa Liberă: Tot o părere a Dvs. referitor la proiectul „Arena Chișinău”. Ce se va întâmpla?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: „E acum un proces de analiză a acestei situații. Am făcut o adresă către colegii de la Ministerul Finanțelor și de la Ministerul Economiei pentru o inspecție economico-financiară cu privire la tot ce se întâmplă și s-a întâmplat acolo. E ceva făcut din banii publici. Din informația care ne-a fost oferită până acum, realizarea lucrărilor este în volum de peste 70%, o să ne îngrijim pe mai departe să se întâmple totuși un obiectiv cu adevărat cultural și care să fie în slujba cetățenilor, pentru că acolo au existat și intenții de altă natură. Acum aceste lucruri se investighează și sper că în scurt timp vom putea să avem o informație foarte clară pentru toată lumea.”