Linkuri accesibilitate

Învățământul este gratuit în R. Moldova, dar contribuția financiară a părinților s-a dublat în ultimii doi ani


Imagine generică

​​Un părinte plătește anual în medie 3389 de lei, cel mai mult pentru ore suplimentare, urmat de pe taxa de înregistrare la studii.

Bani pentru fondul clasei, pentru un cadou profesorului sau hârtie igienică, o excursie sau o găleată de vopsea pentru pereții clasei, toate sunt așa-numite plăți informale. Iar acestea s-au dublat în ultimii ani, arată un recent sondaj realizat de CBS-AXA. În 2015, plățile informale reprezentau circa 541 milioane de lei, anul trecut ajunseseră deja la peste un miliard 130 de milioane de lei.

Plățile informale au fost interzise fără echivoc în 2016, când a intrat în vigoare noul Cod al Educaţiei şi Codul de etică al cadrului didactic. Dar marile speranțe generate de punerea în aplicare a celor două acte normative s-au ruinat.

Ponderea plăţilor ilegale şi frecvenţa colectării de cotizații practic s-au dublat, spune unul din autorii cercetării Anatol Gremalschi, director de programe la Institutul de Politici Publice (IPP), comanditarul sondajului:

Anatol Gremalschi
Anatol Gremalschi

„De aici am tras concluzia că putem aproba legi şi regulamente foarte bune, dar din varii cauze ele nu îşi au efectul dorit. Amintesc ca atât Codul Educaţiei, cât şi cel de etică interzic primirea de cadouri, prestarea de ore suplimentare copiilor, favorizarea notelor”

Cel mai mult părinții plătesc pentru ore suplimentare. Urmează taxa de înregistrare la studii, categoric interzisă, întrucât învăţământul este gratuit în Moldova. Lista continuă cu proverbialele plăţi pentru reparaţii, procurarea de bunuri în şcoală sau cadouri pentru profesori. Tradiţia de a face cadouri cadrelor didactice s-a diminuat, dar rămâne oricum foarte răspândită.

Un părinte plătește anual în medie 3389 de lei. Ponderea acestor plăţi a constituit în 2017 o treime din banii alocaţi de stat per elev. E dublă faţă de 2015. Autorii studiului observă că plăţile suplimentare au crescut ca volum mai mult decât mijloacele financiare alocate de stat pentru fiecare elev, ceea ce denotă că învățământul este subfinanțat.

Mai grav este că fiecare al patrulea părinte spune că plătește cotizațiile ilegale din propria iniţiativă...

În majoritatea cazurilor plățile informale sunt solicitate de aşa-numitele comitete părinţeşti. Mai grav este, spune Anatol Gremalschi, că fiecare al patrulea părinte spune că plăteste cotizatiile ilegale din propria iniţiativă.

„Asta înseamnă că în societatea noastră există o morală care se reduce la faptul că poţi cumpăra tot ce-ţi trebuie. Alt fenomen foarte neplăcut pentru noi: dacă în 2015 rata refuzurilor de a participa la cercetare în rândul părinţilor constituia circa 6%, acum e de 34%. Am interpretat acest lucru în felul următor: s-a spus că e interzis şi cadrul didactic va fi pedepsit şi părinţii nu-l mai divulgă.”

Principalele două motive invocate de părinţi pentru a justifica aceste plăţi sunt de-a dreptul dezarmante: primul, toţi părinţii le fac, al doilea, aceste plăți îmbunătățesc condițiile din școală şi calitatea studiilor. Anatol Gremalschi califică drept foarte gravă percepția acestui fenomen - o pătrime din părinţi cred că prin aceste plăţi participă activ la viața școlară a propriilor copii.

„Deci pur şi simplu ai plătit şi participi activ la viaţa şcolii. Este o meteahnă a societăţii cu care trebuie să luptăm şi pe care trebuie să o dezrădăcinăm. Trebuie să orientăm părinţii că participarea prin plărţi informale nu înseamnă de fapt participare.”

Fiecare al treilea părinte se teme că neachitarea plăților cerute de școală va avea repercusiuni negative asupra propriului copil. Aproape 18 la sută din părinţi spun că achită pentru o notă mai bună sau pentru examene. În cazul acestor fraude academice, respondenții au fost însă reticenţi, aproape jumătate refuzând să răspundă, a precizat Gremalschi.

Cât de împovărătoare sunt aceste taxe informale? Părerile părinţilor s-au împărțit între cei care susţin că taxele informale nu le afectează bugetele şi cei care cu greu reuşesc să acopere aceste cheltuieli. Povara financiară este resimțită mai des de familiile de la sate şi cele cu venituri mici și medii, spune Gremalschi.

„Dacă corelăm acest lucru cu taxele de înregistrare în unele instituţii, putem formula întrebarea dacă există în societate ascensoare sociale care permit unui copil ce provine dintr-o familie cu venituri modeste să acceadă la o educaţie de calitate.”

Familiile cu venituri mai mari achită de aproape şase ori mai mult...

Familiile cu venituri mai mari achită de aproape şase ori mai mult pentru taxa de înregistrare, fapt ce denotă accesul mai ușor al copiilor în cauză la instituțiile de învățământ private sau la cele considerate de prestigiu, spune expertul. Totodată familiile cu venituri mari plătesc mai mult pentru ore suplimentare şi pentru cadourile destinate cadrelor didactice. E de presupus că copiii din astfel de familii sunt oarecum favorizați de profesori, spune Gremalschi.

Sondajul mai arată că jumătate din părinţi spun că dacă ar avea de ales, nu ar achita nimic, dat fiind că învățământul este gratuit în R. Moldova. Cealaltă jumătate din părinţi consideră însă absolut justificate aceste plăţi.

Cum ar putea totuşi fi descurajat sau cel puţin diminuat aceste fenomen? Implementarea de facto a Codului de etică al cadrului didactic, precum și prin schimbarea mentalității anumitor categorii de părinți, lucruri simple doar la prima vedere, spune expertul Anatol Gremalschi. Ca exemplu el a invocat lipsa de reacţie a părinţilor din alte instituţii de educaţie la recentul scandal de corupţie de la grădiniţa Lastaraş din capitală, unde printr-o asociaţie obştească a instituţiei s-a colectat de la părinţi peste jumătate de milion de lei sub pretextul predării în cadrul grădiniţei a lecţiilor de limbi moderne. În realitate banii au fost insuşiţi de un şef al asociaţiei care a fost reţinut după ce un grup de părinți s-a răzvrătit şi a căutat să își facă dreptate la primărie.

XS
SM
MD
LG