O premieră pentru Republica Moldova – Barometrul de sănătate a populației, o cercetare de dată foarte recentă care arată modul în care cetățeanul, inevitabil și pacient la un moment dat, percepe propria sănătate în contextul serviciilor medicale, modul în care se primenește sau nu sistemul de sănătate, problemele acestuia etc. O convorbire la această temă cu Lucia Pîrțînă, coordonatoare de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții la EL: cu Lucia Pîrțînă
Europa Liberă: Așadar, în premieră pentru Republica Moldova Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie – Barometrul de sănătate a populației. O cercetare realizată în cursul anului 2018 și care reflectă felul în care oamenii își văd propria sănătate, apreciază calitatea serviciilor medicale, evoluția și reformarea sistemului de sănătate, precum și problemele acestuia. Înainte de a ne opri la unele aspecte concrete ale cercetării... Impresia generală pe care ne-a lăsat-o rezultatele sondajului este că lucrurile în sistemul de sănătate nu sunt văzute chiar într-o cheie apocaliptică, adică într-o lumină chiar proastă... Surprinzător oarecum, în condițiile în care părea, în orice caz, să se considere că există o nemulțumire generalizată față de sistemul de sănătate și față de ce oferă acesta pacienților... Dvs. împărtășiți această impresie? V-au surprins cumva aprecierile percepțiile mai echilibrate care se regăsesc în sondaj?
### Vezi și... ### Ala Nemerenco: „Urgența nu este un sanatoriu. Este ceva în care timpul joacă un rol crucial”Lucia Pîrțînă: „Nu ne-au surprins, într-un fel, deoarece cunoaștem că în cadrul unor anumitor cercetări - da, este primul barometru de acest gen, dar au fost și alte studii care au atins cumva întrebări, aspecte legate de sănătate și întotdeauna rezultatele au fost bune. Cunoaștem că sunt multe cazuri de nemulțumire, cazuri destul de urâte, care cutremură câteodată sistemul medical, dar probabil că totuși ele sunt unice, sunt solitare și nu sunt generalizate.”
Europa Liberă: Ce rezultate le-ați perceput Dvs. ca o surpriză?
Lucia Pîrțînă: „Nu știu dacă au fost surpriză. Mai degrabă, le-aș zice că au fost niște aspecte noi care au fost depistate în cadrul acestui studiu. De exemplu, faptul că deși asigurarea cu poliță medicală este la un nivel înalt - peste 80%, ceea ce coincide cu statistica CNAM - totuși, o bună parte dintre cetățeni, deși dețin această poliță nu-și cunosc drepturile. Deci asta a fost pentru noi ceva nou, pentru că se știu că se fac diverse campanii, este același program unic care este afișat în toate instituțiile medicale, deci sunt anumite materiale informaționale elaborate în acest sens, dar iată totuși o bună parte din populație nu-și cunosc drepturile și obligațiile în calitate de persoană asigurată. Sau dreptul de alegere a medicului de familie, la fel, pentru noi a fost o surpriză, pentru că la fel se mediatizează destul de mult că oamenii au acest drept... Ne-am pomenit că destul de mulți nu știu sau dacă chiar recunosc că știu sau ei declară că știu, dar de fapt, nu răspund corect.”
Europa Liberă: Dreptul la alegerea medicului de familie... Cum se explică faptul că există probleme? Doar prin informarea deficitară a populației oarecum sau e vorba și de alte probleme, de imposibilitatea de a o face propriu-zis?
Lucia Pîrțînă: „Da, sigur, există și acest aspect. Există și, dacă nu greșesc eu, în jur de 20% din respondenți au zis că cunosc despre acest drept însă nu pot beneficia de el, fiindcă în localitatea în care stau nu există alt medic de familie. Dar era o pondere în jur de 30% din respondenți care nu știau că au acest drept, chiar dacă ar avea această posibilitate în localitatea de baștină, sau nu au răspuns corect cu ce frecvență, gen în fiecare lună, în fiecare zi, când doresc eu etc.”
Europa Liberă: Aproape 39% dintre intervievați consideră serviciile medicale bune, aproape 42% - de calitate medie și peste 11% cred că serviciile medicale sunt proaste... Unii ar spune că e foarte multă bunăvoință în modul acesta de a aprecia? Contrazic cumva percepțiile publicului aprecierile experților după cunoștința Dvs.?
Lucia Pîrțînă: „Cred că aici trebuie să menționăm că o bună parte din populație nu prea cunoaște ce înseamnă un serviciu medical de calitate, ce așteptări trebuie să aibă de la sistem și asta este de fapt unul din scopurile proiectului în cadrul căruia s-a realizat barometrul, de a informa cetățeanul ce înseamnă un centru de sănătate bun, performant, ce înseamnă o instituție spitalicească bună, performantă. Respectiv, dacă omul nu prea cunoaște, neaccesând alte tipuri de servicii, nevăzând alt nivel, să zicem așa, el cumva este mulțumit de ceea ce primește. Adică trebuie să menționăm și acest fapt.”
Europa Liberă: În același timp, o majoritate de aproape 45% consideră că reformele în sănătate se fac prost, iar aproape 22 la sută că aceste reforme se mișcă într-o direcție greșită... Cum s-ar explica această atitudine preponderent negativă față de politicile de reformare a sistemului?
Lucia Pîrțînă: „E greu de zis. Este percepția populației. Da, știm cu toții că sunt probleme cu personalul medical în special în regiunile rurale, de exemplu, acolo unde nu există medici de familie, sunt sate întregi de oameni care trebuie să se adreseze în satele din vecinătate sau rândurile de așteptare pentru internare. Probabil că toate aceste nemulțumiri și probleme pe care le întâmpină cetățenii iată că s-au regăsit în studiu.”
Europa Liberă: 31 și aproape jumătate dintre respondenți au spus că au plătit bani pentru diverse servicii medicale nu în casa spitalului, ci direct personalului medical... Mulți ar presupune că cifra este diminuată... Rămâne un fenomen?
### Vezi și... ### Boris Gîlcă: „Un proiect de importanță socială majoră: 148 de medicamente esențiale gratuite”Lucia Pîrțînă: „Nu avem datele altui studiu, dar în același timp cunoaștem că există și diferite situații care au avut și rezonanță. Există această problemă, nimeni nu o neagă, se fac diverse încercări în sistem de a o contracara, dar deocamdată într-adevăr acest fenomen există. Nu știu dacă procentul acesta e prea mare sau prea mic, dar cu siguranță că încă avem de lucru la acest capitol.”
Europa Liberă: Exodul medicilor, lipsa tot mai acută a cadrelor este cumva percepută ca gravă de către respondenți? S-a regăsit în această cercetare și această problemă?
Lucia Pîrțînă: „Da, cu siguranță este o problemă și în cadrul cercetării am avut întrebări vizavi de distanța pe care trebuie să o parcurgă până la cel mai apropiat medic de familie, dacă vorbim de medicina primară, despre timpul de așteptare pentru a fi consultat de medicul de familie, despre faptul dacă își pot alege medicul de familie și am primit răspunsuri care într-adevăr ne arată că pe anumite aspecte există probleme cauzate de exodul medicilor. Ceea ce ține de asistența spitalicească acest aspect nu a fost atins, mai mult ne-axat pe ceea ce ține de medicina primară.”
Europa Liberă: Am remarcat că, atunci când pacienții și-ar dori îmbunătățiri în spitale, ei se referă în primul rând la nevoia de dotare cu echipament medical, de reparație și modernizare a clădirilor, încăperilor, reînnoirea mobilierului... este asta cea mai stringentă problemă?
Lucia Pîrțînă: „Nu cred că e cea mai stringentă problemă dar asta este percepția populației. Vedeți că acum, odată cu ieșirile și în afara hotarelor, alte posibilități, dezvoltarea tehnologiilor, oamenii cumva au început să cunoască, să ceară condiții mai bune. Poate nepunând accentul pe performanța medicului, pe studiile acestuia, pe posibilitatea lui de a se instrui, dar punând acces mai mult pe niște chestii materiale, dar destul de firești omului...”
Europa Liberă: E mai firesc să treci prin boală într-un anturaj mai plăcut, probabil.
Lucia Pîrțînă: „Niște lucruri mai firești, mai aproape de pacient.”
Europa Liberă: De ce credeți peste jumătate din cetățeni, cum se constată, nu știu că indiferent că au sau nu poliță medicală, ei pot beneficia de un volum garantat de asistență medicală primară și de urgență? Nu există un sistem adecvat de informare?
Lucia Pîrțînă: „Da, probabil e vorba despre lipsa acestuia și iată am încercat la fel în cadrul proiectului să includem în materialele noastre informaționale această informație. Indiferent de statut, asigurat, neasigurat, oamenii au dreptul... Probabil, nu se vorbește destul sau oamenii nu accesează surse de informare în care se vorbește despre asta.”
Europa Liberă: Potrivit barometrului, percepția respondenților privind propria sănătate este în general bună sau foarte bună... Impresionant optimism. Putem corela cumva această abordare cu gradul în general de cultură a sănătății?
Lucia Pîrțînă: „Probabil, toate astea împreună. Plus, faptul că poate respondenții noștri au fost cetățeni care au beneficiat de servicii medicale la medicul de familie în ultimele trei luni, în instituțiile spitalicești în ultimul an, respectiv au cumva sănătatea mai îmbunătățită și în urma acestor intervenții. Plus, iarăși, necunoașterea poate a acelor standarde sau a stării în care trebuie să se afle, se bucură cu ceea ce este.”