Sistemul de pensii trebuie să fie echilibrat, nu poate suportat o creștere continuă a deficitului în Bugetul Asigurărilor Social de Stat, a declarat la Europa Liberă luni, 29 noiembrie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, motiv pentru care s-a stabilit ca vârsta de pensionare a femeilor și bărbaților să fie aceeași, de 63 de ani, cu stagiul complet de cotizare „ Noi deja am alocat două miliarde și 100 de milioane pentru creșterea pensiei minime de la 1 octombrie, de aceea ar fi fost o presiune foarte mare pe sistemul de pensii, care este deja deficitar”.
### Vezi și... ### Buget 2022: „Poate n-au venit cu nimic ingenios, dar nici n-au stricat”
Ceea ce se schimbă însă sunt condițiile de pensionare anticipată, care devin mai restrictive – a ținut să precizeze Marcel Spătari.
„La pensionarea standard, ca și până acum, perioada de îngrijire a copilului, perioada de serviciu militar, perioada de șomaj, perioada de incapacitate temporară de muncă, adică de „foaie de boală” – toate acestea se iau în calcul”. Pentru pensionarea anticipată însă, „ se consideră doar perioadele contributive, adică perioadele în care persoanele efectiv au plătit contribuția”.
Marcel Spătari a ținut să precizeze că aceste condiții s-ar putea relaxa în viitor, când ministerul său „sub dimensionat la numai 50 de funcționari” va avea timp să analizeze în detaliu sistemul complex de pensii. „Mai există încă această diferență de trei ani între femei și bărbați, ceea ce ne permite ca să luăm aer în piept și să ne gândim bine ce facem mai departe”.
Președinta Maia Sandu a luat și ea luni apărarea majorării vârstei de pensionare la femei din inițiativa partidului ei, PAS. Vorbind într-o vizită de lucru la Edineț, Sandu a explicat că revenirea la o vârstă mai înaintată de pensionare, prin legea trecută de PAS prin Parlament, este necesară pentru că numărul celor care cotizează la pensii scade mereu, iar al celor care primesc pensii crește. Și a reafirmat că micșorarea vârstei de pensionare de către fosta guvernare socialistă a fost o „acțiune populistă”, întreprinsă de socialiști într-o vreme când „au înțeles că își pierd puterea”.