Este ideea care stă la baza creării de către Consiliul Europei (CoE) a așa numitului Observatorul privind predarea istoriei în Europa. Șaptesprezece state membre ale Consiliului Europei (între care nu se numără nici Moldova, și nici România) sunt deja parte din această structură care va colecta și pune la dispoziție informații cu privire la modalitățile prin care istoria este predată în toate țările participante.
„Scopul principal va fi facilitarea schimbului de bune practici și a învățării reciproce”, spune într-un interviu cu Europa Liberă Matjaž Gruden, director pentru participare democratică în cadrul CoE. Observatorul va servi ca o platformă pentru dezvoltarea profesională și crearea de rețele pentru asociațiile și institutele profesionale europene active în domeniul predării istoriei.
Aducând în prim plan practicile care încurajează predarea istoriei în conformitate cu valorile Consiliului Europei, Observatorul va contribui la consolidarea rezistenței împotriva manipulării și denaturării istoriei și va contribui la promovarea păcii și a dialogului.
Your browser doesn’t support HTML5
Matjaž Gruden: Cum îi învățăm pe copii istoria?
Europa Liberă: Domnule Gruden, cu ce se ocupa Observatorul predării istoriei în Europa?
Matjaž Gruden: „Această nouă structură face parte din eforturile Consiliului Europei de a educa cetățenii cu privire la cultura democratică. Inițiativa îi aparține președintelui fancez Emanuel Macron, și va permite statelor membre să culeagă informații cu privire la modurile în care se predă istoria în diferite colțuri ale continentului. Informațiile sunt analizate și devin apoi baza unor recomandări legislative, pentru ca istoria care se predă în școli să promoveze democrația, drepturile omului și statul de drept.”
### Vezi și... ### Anatol Gremalschi: „Ne trebuie un portal național al educației”Europa Liberă: Are această inițiativă vreo legătură amenințarea pe care o reprezintă terorismul islamic și cu valurile migratorii?
Matjaž Gruden: „Nu. Istoria și educația istorică fac parte din efortul CoE de a alimenta, întări și extinde mediul democratic în societățile noastre, pentru a întări instituțiile democratice. Democrația are nevoie de instituții puternice- tribunale, parlament și alte instituții- dar și de cetățeni care înțeleg, se alătură și participă la consolidarea democrației. Au nevoie de motivație și deprinderi. Iar educația este un aspect extrem de important pentru crearea unei astfel de societăți. Educația pentru cultura democratică, cu atât mai mult. Când încercăm să transmitem tinerilor valorile societății democratice prin înțelegerea istoriei, îi ajutăm să înțelegem nu doar ce este democrația, dar și de ce avem nevoie de ea. Prin intermediul istoriei, copiii pot înțelege ce se întâmplă când nu mai există democrație sau când nu mai există respect pentru drepturile omului și demnitatea umană.”
Europa Liberă: Deci nu se încearcă o uniformizare a felului în care se predă sau abordează istoria în toate statele membre CoE. Pentru că da, ca europeni avem o istorie comună, dar anumite evenimente istorice sunt văzute într-un fel de unele țări si în alt fel de altele. Germania și Franța, Franța și Anglia, văd diferit evenimente din istoria lor comună. Și exemplele pot continua.
Istoria are mereu o interpretare națională. Atenție, nu naționalistă!
Matjaž Gruden: „Ceea ce ați descris se numește perspectivă multiplă. Și într-adevăr, sta la baza primelor activități ale CoE în ceea ce privește educația istorică. Așadar, în nici un caz nu se dorește o uniformizare. Nu este nici intenția, nici misiunea noastră. Ba aș zice că așa ceva este împotriva principiilor noastre. Este absolut firesc să existe o perspectivă diferită a interpretării istoriei de la o țară la alta. Istoria are mereu o interpretare națională. Atenție, nu naționalistă. Ceea ce dorim noi este să vedem cum ar trebui să le predăm copiilor în școală anumite teme sau evenimente istorice. Cum ar trebui să predăm Cel de-al Doilea Război Mondial sau Holocaustul? În nici un caz printr-o narațiune armonizată în toate statele. Ce putem face însă este să vedem cum au evoluat în istorie drepturile omului, chestiunile de egalitate de gen, dreptul la vot, traficul de ființe umane. Dar nu vom interveni în modul în care se predă istoria sau în sistemele de învățământ din statele membre.”