Nagorno-Karabah, cele mai grele lupte de la armistițiul din '94

Urmele unui proiectil lansat, susține MInisterul armean al Apărării, de armata azeră în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, 30 septembrie 2020.

În regiunea se separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, luptele intense – izbucnite duminică, 27 septembrie - au continuat pentru a patra zi. Zeci de persoane, inclusiv civili, au fost ucise, multe rănite, ambele părți au trimis în luptă drone, tancuri, elicoptere, artilerie grea.

Sunt cele mai serioase ciocniri din Armenia și Azerbaidjan din ultimii ani, s-ar putea chiar din 1994 când s-a încheiat armistițiul care a punea capăt războiului dintre cele două țări vecine.

Luptele se concentrează în lungul liniei de demarcație dintre pozițiile azere și cele ale milițiilor separatiste, susținute de Armenia.

Nagorno-Karabah

Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.

Conflictul riscă să implice și două mari puteri regionale: Rusia, care sprijină Armenia (deși a vândut arme ambelor țări) și Turcia, țară NATO, care susține Azerbaidjanul. Moscova și Ankara se află deja pe poziții adverse în alte două conflicte regionale majore în Siria și Libia.

Turcia a anunțat deja că va sprijini Azerbaidjanul cu orice mijloace în timp ce la Moscova, Ministerul de Externe a citat relatări că în Nagorno-Karabah ar fi trimiși acum luptători din Siria și Libia. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a oferit deja să medieze discuții între miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan dar nu este clar dacă oferta a fost acceptată.

Rusia, Națiunile Unite și țările occidentale au apelat în repetate rânduri la ambele părți să înceteze luptele.

Președintele Franței Emmanuel Macron, aflat în Letonia miercuri, a declarat că va discuta conflictul cu președintele rus Vladimir Putin și cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump și a criticat Turcia pentru retorica sa agresivă care „ar putea încuraja Azerbaidjanul să lanseze o ofensivă” pentru recucerirea enclavei separatiste.