Nicu Popescu: „Este un moment crucial pentru relația Uniunii Europene cu vecinii săi”

Pandemia, care a afectat masiv două țări importante ale Uniunii Europene – Italia și Spania –, a adus în discuție solidaritatea europeană, dar si exercițiile de propagandă ale Chinei comuniste, care a anunţat acordarea de ajutoare țărilor celor mai afectate. Într-un interviu pentru Europa Liberă, fostul ministru Nicu Popescu a vorbit și despre ajutoarele Uniunii Europene pentru Republica Moldova și așa-zisele ajutoare oferite de Moscova, dar care de fapt au fost plătite, cumpărate.

Interviu cu Nicu Popescu

Europa Liberă: China este foarte activă acum livrând ajutor umanitar masiv, echipamente medicale, însoțind, firește, și de propagandă toată această campanie de imagine. Dvs. cum o înțelegeți? De ce face China asta și cum trebuie privire aceste eforturi?

Nicu Popescu: „Cred că atunci când încercăm să analizăm inteligent de ce fel de ajutor este vorba, trebuie să ne dăm seama că în cazul acestui virus sunt două tipuri de ajutor care circulă între țări și organizații internaționale. Primul tip de ajutor este ajutorul medical imediat. Este vorba de măști, echipament medical, costume de protecție, ventilatoare etc. Și al doilea tip de ajutor va fi acel ajutor care va veni și va trebui gestionat pentru a minimaliza și gestiona consecințele economice pe termen lung ale acestei crize.

Evident, în condițiile în care suntem în faza activă a crizei, toată lumea se concentrează pe aceste avioane cu măști și ventilatoare, cu ajutor urgent și imediat de care multe țări au nevoie. Acum ceea ce s-a întâmplat obiectiv cu China este faptul că o bună parte din măștile produse global sunt produse în China și un ultimele două luni și jumătate, aproape trei luni China, pe de o parte, a încetat exportul acestor măști, pentru că China avea nevoie de ele, pe de altă parte, o bună parte din uzinele din China care produceau inclusiv aceste măști s-au oprit. Deci pe toată piața mondială de măști și de anumite echipamente medicale nu foarte sofisticate a existat un deficit, o penurie acută de măști, pentru că China ținea aceste măști pentru ei. Acum, din moment ce criza imediată din China s-a aplanat, fabricile de producție s-au repornit, necesitățile Chinei au fost acoperite și China este în poziția de a avea un anumit surplus de echipamente medicale pe care ei acum în mare parte le vând, pentru că o bună parte din livrările pe care le vedem noi la televizor cu avioane chinezești care aterizează în Franța, în Belgia nu sunt măști donate, cea mai mare parte din ele sunt măști cumpărate în urma unor ordine de cumpărare plasate anterior, în lunile ianuarie-februarie. Un alt lucru pe care nu-l observăm este că în decursul lunilor ianuarie-februarie Uniunea Europeană a făcut donații enorme Chinei de circa 70 de tone de echipament medical la care, evident, la acea etapă nu s-a făcut foarte multă publicitate acestui lucru. Și, probabil, dacă ne uităm la circuitul de asistență – cât a oferit China Uniunii Europene, cât a oferit Uniunea Europeană Chinei, probabil Uniunea Europeană a oferit cam tot atâta asistență Chinei, cât China oferă acum livrări în Europa. Bunăoară, eu chiar am verificat detaliile, ultimul avion cu 30 de tone de echipament medical, inclusiv măști, inclusiv ventilatoare a zburat spre China, spre Wuhan de la Viena pe 23 februarie.

Deci, destul de recent, cu câteva zile înainte ca Italia să intre în faza acută a crizei. Un alt doilea element politic, dacă vreți geopolitic, este faptul că China se consideră o mare putere, foarte bine dotată cu resurse și finanțe și, atunci când au început să primească ajutor european, chinezii explicit au rugat liderii politici europeni să nu facă publicitate excesivă acestei asistențe europene oferite Chinei, pentru că, s-a sugerat, să nu fie umilit egoul geopolitic al Chinei. Și la acea etapă, europenii nu au făcut mare agitație și mare campanie pe relații publice în jurul asistenței europene oferite Chinei, pentru că, din perspectiva europenilor, era mai important să ajute oamenii în această criză umanitară din regiunea Wuhan și restul Chinei, nu să îți faci publicitate pe contul acestei tragedii. Problema este că, peste două luni, europenii s-au trezit cu o campanie de comunicare și de propagandă foarte agresivă, în care China a intrat într-o fază foarte agresivă de autopromovare a eforturilor sale de asistență pe care le oferă ei.”

Europa Liberă: Și ce urmărește China?

Nicu Popescu: „China, ca și orice țară mare, vrea să arate că ei sunt importanți în plan global, ei joacă un rol important în rezolvarea problemelor umanității, că ei au resurse, că ajută alte țări etc. Deci, în fond, nu e foarte problematic faptul când o țară încearcă să facă publicitate asistenței pe care o oferă, însă în cazul Chinei partea nerelatată a acestei autopromovări la care recurg astăzi autoritățile chineze mai ține și de faptul că ei au gestionat extrem de prost acest virus. În primele săptămâni au existat și cazuri în care, sub pretextul luptei cu știrile false, au fost oameni arestați ca să nu ridice întrebări referitoare la acest virus, să nu relateze, după aceea China, prin influența sa diplomatică, a frânat un pic și reacția Organizației Mondiale a Sănătății, astfel încât această organizație nu a alertat restul țărilor despre cât de contagios este acest virus. Bunăoară, există și această dată foarte concretă de 23 ianuarie, până când nici China și nici Organizația Mondială a Sănătății nu recunoșteau că acest virus se transmite de la om. Prin urmare, din cauza acestei informări proaste, din cauza faptului că China a încercat să mușamalizeze acest virus, efectele sale, consecințele sale, amploarea sa, din cauza faptului că China a constrâns inclusiv răspunsurile unei organizații globale, precum Organizația Mondială a Sănătății, majoritatea celorlalte țări au subestimat importanța acestei crize. Deci, China într-adevăr prin cenzura sa, prin lipsa unei dezbateri deschise referitoare la amploarea acestei crize, de fapt, a agravat efectul acestei crize în întreaga lume.”

Europa Liberă: Și, fiți de acord, această campanie de imagine a Chinei cade bine pe un teren în care există multe state europene care se plâng că nu primesc suficient ajutor comunitar și de aici până la tot felul de păreri că Uniunea Europeană ar fi în fața unei crize existențiale e un pas?

Nicu Popescu: „Într-adevăr, imaginea Uniunii Europene, dar și a solidarității europene a ieșit destul de șifonată în primele săptămâni din această criză. Și aici, dacă vrem să analizăm inclusiv acțiunile europene, v-aș propune să ne axăm pe aceste două paliere – ajutorul medical imediat și ajutorul pe termen lung. Deci la capitolul ajutor imediat, Uniunea Europeană ca instituție, Bruxelles-ul nu au competențe ce țin de politicile de sănătate din statele membre. Bruxelles-ul nu are măști, nu are ventilatoare stocate în anumite rezerve, Bruxelles-ul întotdeauna mizează pe contribuții din partea statelor membre pentru orice tip de echipament și Bruxelles-ul foarte des organizează livrări de acest tip de echipament, practic lunar în toată lumea – în China, în Albania în urma unui cutremur au avut loc niște livrări foarte mari de asistență medicală în luna noiembrie, dar întotdeauna Bruxelles-ul mizează pe statele membre. Ceea ce s-a întâmplat cu statele membre este că, în momentul în care venea acest val de coronavirus, statele membre per se nu aveau suficient echipament medical să ajute alte state și fără doar și poate evident în acest moment dintr-o parte gradul de solidaritate europeană nu a arătat foarte bine, dar exista și această dimensiune obiectivă în care în condițiile în care nimeni nu stochează miliarde de măști în depozitele din Uniunea Europeană, evident a apărut și această penurie. Deja de vreo 10 zile aproximativ statele membre ale UE și-au dat seama de această problemă, de această percepție a lipsei de solidaritate cu lupta precum Italia și au încercat să deschidă spitalele pentru pacienții din alte țări și astăzi și, de fapt, în ultimele 7 zile Germania și Italia primesc pacienți și din Italia și din Franța; Franța primește pacienți din Italia.

Deci, acum s-a încercat crearea unor mecanisme de solidaritate printre care inclusiv tratarea pacienților, inclusiv livrările de echipament medical încep să facă parte din acest circuit al solidarității europene. În acest sens, Uniunea Europeană și statele membre deja s-au poziționat din ce în ce mai bine ca să poată ajuta statele cel mai grav afectate de criză. Or, astăzi în Uniunea Europeană acestea sunt Italia și Spania și ea face față acestei crize. Al doilea element și al doilea palier de care discutam este vorba de consecințele economice ale acestei crize. Aici, Uniunea Europeană a intrat foarte repede și foarte activ în pregătirea terenului pentru a salva economiile Uniunii Europene, dar și economiile din statele vecine de efectele acestei crize. Banca Centrală Europeană a anunțat un pachet de stimul economic de 750 de miliarde de euro. Este o cifră enormă doar pentru acest an, acum toate celelalte instituții europene caută și statele membre ale Uniunii Europene, guvernele acestor state toate anunță investiții masive și sprijin masiv pentru oamenii de afaceri, pentru ca aceștia să nu concedieze oamenii în condițiile acestei contractări economice care va afecta economia întregii Europe pentru cel puțin, evaluările actuale spun că cel puțin pentru vreo doi ani. Acum în Uniunea Europeană se discută crearea unor instrumente de împrumuturi la rate reduse, împrumuturi solidare pentru țări ca Italia și Spania, pe următorii 10 ani. Deci, Uniunea Europeană începe să poziționeze fonduri care vor fi cheltuite timp de 10 ani pentru a depăși efectele economice ale acestei crize, în special în state foarte afectate precum Italia și Spania.”

Europa Liberă: Inclusiv se mobilizează fonduri pentru vecinătatea estică și, iată, s-a făcut acest anunț în legătură cu banii care pot, sunt disponibili pentru țările Parteneriatului Estic. Care credeți că este șansa Republicii Moldova să poată accesa aceste fonduri, ce ar trebui să facă?

Nicu Popescu: „Din nou, sunt două lucruri: Uniunea Europeană foarte repede a anunțat și asistență economică foarte substanțială pentru practic toate statele din vecinătatea Uniunii Europene, începând cu statele din Balcani, după aceea cu statele din Parteneriatul Estic și Orientul Mijlociu din mai multe motive, dar acest ajutor, aceste injecții imediate de finanțare sunt percepute ca un fel de asistență umanitară. Deci nu este asistență condiționată de reforme, nu este asistență condiționată de alte evoluții politice sau geopolitice, sau economice. Au fost anunțate anumite injecții financiare, un fel de asistență umanitară pentru a ajuta aceste state să aibă fonduri să-și cumpere echipamente, să reinvestească un pic în sistemul de sănătate acum rapid, să cumpere ventilatoare, măști, gel dezinfectant, să amenajeze noi spitale.

Deci, există această injecție imediată anunțată de Uniunea Europeană, pentru că, evident, Uniunea Europeană nu-și dorește și este un moment crucial pentru relația inclusiv a Uniunii Europene cu vecinii săi, nu-și dorește colapsul nici al sistemelor de sănătate, nici al sistemelor de guvernare din vecinătate. Și aici, în vecinătatea UE, sunt foarte multe state fragile. Bunăoară, Libanul a dat faliment ca țară, a intrat în default acum trei săptămâni. Acest risc de incapacitate de plată, de fapt, planează asupra mai multor vecini ai Uniunii Europene și, evident, absolut în niciun caz Uniunii Europene nu i-ar conveni și n-ar fi în interesul nimănui să te trezești în vecinătatea ta cu șapte sau opt, sau zece state care intră în incapacitate de plată. Și aici Uniunea Europeană evident va ajuta foarte mult toate țările vecine să depășească acest moment de criză. Însă eu cred că acum nu se discută deocamdată deschis, dar într-o săptămână, două, trei, pe lângă aceste injecții de asistență umanitară imediată pentru sistemele medicale din țări precum Moldova, precum Georgia, precum Macedonia se va discuta asistența europeană pentru salvarea economiilor, salvarea locurilor de muncă în statele partenere ale Uniunii Europene. Or aici, sincer să fiu, eu cred că se va reveni la condiționalități politice foarte dure, la reforma justiției în cazul Republicii Moldova, la lupta cu corupția, la comportamentul geopolitic și multe alte lucruri. Și această necesitate stringentă de asistență economică europeană va mai marca necesitățile Moldovei, Macedoniei, Libanului pentru încă mulți ani înainte. Și aici eu cred că, evident, Uniunea Europeană nu va oferi asistență economică, împrumuturi și granturi pentru a salva economiile unor state care nu țin cont și de procesul de reforme asupra cărora au convenit cu Uniunea Europeană. Deci, acum o lună, două, trei, Uniunea Europeană va oferi nediscriminatoriu, fără condiționalități asistență urgentă pentru sistemele medicale, dar pentru a ajuta economiile unor state, precum Moldova să-și revină după această criză, și acest proces va dura câțiva ani, posibil, cu siguranță se va reveni la condiționalitățile la care Uniunea Europeană întotdeauna a ținut în relațiile sale cu vecinii săi.”

Europa Liberă: Să ne mai uităm la un actor important, Rusia. Am văzut recent la știri un avion plin cu ajutoare umanitare aterizând în Statele Unite, din Rusia.

Nicu Popescu: „Deci, Rusia întotdeauna a fost foarte activă, Rusia are acest Minister pentru Situații Excepționale; Rusia fiind o țară mare, foarte des cu autorități publice locale foarte slabe, într-adevăr are un aparat central, acest Minister al Situațiilor Excepționale destul de funcțional, care ajută și intervine probabil săptămânal, dacă nu zilnic pe acest imens teritoriu care se numește Federația Rusă, în condițiile în care foarte des capacitățile de reacție ale autorităților publice undeva în Iacutia sau în Altai sunt foarte reduse și Federația Rusă are acest element bine pus la punct, numit Ministerul Situațiilor Excepționale, care, de fapt, nu se regăsește neapărat în foarte multe alte țări, pentru că, de regulă, pompierii sau autoritățile locale dintr-un stat ca Germania sau Franța nu neapărat au nevoie de ajutor din capitală pentru a-și rezolva niște probleme ce țin de anumite urgențe. Și de aceea, parțial, din cauza acestui lucru Federația Rusă întotdeauna are niște echipamente pe care le livrează în cazul unor crize, cutremure de pământ, focuri, incendii mari peste hotare, inclusiv evident Rusia avea și anumite rezerve pentru a ajuta în acest moment de criză alte țări care au intrat în penurie de măști sau anumite echipamente medicale. În același timp, și pentru Rusia este foarte important să se poziționeze, să devină vizibilă ca cineva care oferă asistență unor state în care are interese politice, inclusiv în Statele Unite, inclusiv în Italia, dar inclusiv în țari ca Moldova. În același timp, evident, Rusia nu are rezervele necesare pentru a juca același rol de diplomație a măștilor și de asistență medicală pe care îl face China sau pe care îl face Uniunea Europeană în plan global.”

Europa Liberă: Întrebarea probabil este: va încerca Rusia să scape de sancțiuni pe acest val?

Nicu Popescu: „Da, președintele Putin a formulat explicit această solicitare într-o teleconferință pe care au avut-o ei în cadrul grupului celor 20 cele mai dezvoltate economii din lume.

Nu cred că acest lucru îi va reuși imediat, dar, evident, ținând cont de această criză, Rusia va încerca să facă niște semnale de solidaritate și sprijin cu anumiți parteneri politici pe care îi are, inclusiv președintele Trump sau inclusiv guvernele din unele state ca Italia sau Spania, dar, din nou, ca să revin la acea structurare a asistenței care va urma în următoarele săptămâni, luni și chiar ani, aș vrea să menționez din nou că Rusia, da, anumite rezerve de echipament medical are, a livrat, dar nu va fi un actor care va participa la aceste eforturi de câțiva ani de a reconstrui economia mondială. Federația Rusă nu are fonduri pentru a ajuta economiile altor state de a-și reveni după această criză și în fazele imediat următoare cred că rolul Federației Ruse în aceste eforturi internaționale de ajutor reciproc pentru relansarea economiei globale, Rusia va juca un rol mult mai mic decât îl va juca și îl joacă deja Uniunea Europeană sau China și, evident, un alt efect foarte negativ pentru Rusia este că prețurile la petrol au scăzut, parțial din cauza acestei crize economice globale în care intră toate economiile, dar și din cauza faptului că Rusia a ales să nu se înțeleagă cu Arabia Saudită pentru menținerea prețului la petrol la un anumit nivel și din această cauză prețurile la petrol au scăzut, ceea ce, cu siguranță, va complica foarte mult situația economică inclusiv din Federația Rusă, pentru că, în condițiile în care petrolul costă 20 și ceva de dolari, economia Federației Ruse va fi mult mai slabă, mult mai fragilă decât era chiar acum câteva săptămâni.”