În plină criză generată de COVID-19, Uniunea Europeană rămâne solidară cu R. Moldova și restul statelor din Vecinătatea Estică. Prin realocarea a 140 de milioane de euro pentru cele șase țări ale Parteneriatului Estic (R.Moldova Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan și Belarus), Uniuea Europeană arată că are proiecte concrete pentru cetățenii din R. Moldova, a declarat Europei Libere președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova, eurodeputatul PPE, Siegfried Mureșan.
Europa Liberă: Vorbim despre sprijinul direct al Bruxelles-ului pentru statele din Parteneriatul Estic, inclusiv Republica Moldova, sprijin oferit pentru combaterea COVID-19. Cum poate Bruxelles-ul să intervină pentru a ajuta Republica Moldova, pentru că și Chișinăul ar trebui să anunțe Bruxelles-ul despre nevoile pe care le are, asta înțeleg?
Siegfried Mureșan: „Ne aflăm în plină criză generată de coronavirus. Criza aceasta nu cunoaște granițe, criza aceasta nu știe unde începe și unde se termină Uniunea Europeană. Suntem cu toții afectați, Uniunea Europeană dintotdeauna a spus că dorește să ajute Republica Moldova, dorește să ajute cetățenii Republicii Moldova și toate țările din Parteneriatul Estic. Și atunci este normal ca acest lucru să se facă și pe perioade de criză. Uniunea Europeană a decis ieri să aloce 140 de milioane de euro pentru țările din Parteneriatul Estic, fonduri europene pentru achiziționarea de echipamente medicale, echipamente de protecție, teste necesare în lupta împotriva coronavirus. Aceste fonduri sunt 140 de milioane de euro la comun pentru toate cele șase state din Parteneriatul Estic, nu este nicio sumă predestinată unei anumite țări, deci, pe scurt, cu cât o țară vine cu mai multe proiecte eligibile, cu atât poate primi fonduri europene mai multe.”
Europa Liberă: Deci, astea 140 de milioane nu se împart egal la toate cele șase state?
Sunt 140 de milioane de euro la comun pentru toate cele șase state din Parteneriatul Estic...
Siegfried Mureșan: „Nu se împarte nici egal la cele șase state, nu se împarte nici în funcție de ponderea populației, nici în funcție de mărimea economiei, ci banii se alocă acolo unde este nevoia cea mai mare, cea mai urgentă. De aceea solicit autorităților de la Chișinău, solicit Guvernului Republicii Moldova să trimită imediat la Uniunea Europeană necesarul de echipamente, câte teste au nevoie, câte măști de protecție, câte combinezoane, câte ventilatoare, câte echipamente medicale de alt fel, să-și trimită urgent necesarul, cât mai mult, dar cereri bine fundamentate, cereri fundamentate pe situația reală din spitalele din Republica Moldova, fiindcă la nivel european știm că Republica Moldova are nevoie de sprijin, știm că spitalele au nevoie de dotări. Deci, dacă vor veni cereri cu documentația aferentă, cu argumentația, cu situația reală din teritoriu vor fi finanțate. Apelul meu: trimiteți cât mai multe cereri, cât mai repede și bine fundamentate pentru a putea primi o parte cât mai mare din aceste 140 de milioane de euro.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. lăsați să se înțeleagă că depinde de iuțeala reacției și de calitatea intervenției, modului în care sunt solicitate aceste ajutoare de către autoritățile Republicii Moldova?
Siegfried Mureșan: „Exact! Depinde doar de asta – să se vină cu cereri, cât mai rapid, cât mai multe și bine făcute pentru a primi o parte cât mai mare din aceste fonduri și, evident, cererile trebuie să includă nevoile din teritoriu și cât este de urgent. Cu cât discrepanța dintre echipamentele la dispoziție în momentul de față în spitalele din Republica Moldova și echipamentele necesare, cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât Uniunea Europeană va înțelege că nevoia de a acorda prioritate sprijinului Republicii Moldova este mai mare.”
Europa Liberă: Dl Mureșan, ce auzim noi la Chișinău e că Republica Moldova va cumpăra din China mii de teste pentru acest coronavirus, că Federația Rusă i-a venit în ajutor Republicii Moldova, ajutor umanitar, despre asta vorbește și președintele Igor Dodon, și premierul Chicu și asta în timp ce mai multe țări se plâng pe ineficiența echipamentelor fabricate de China. Am auzit și italienii vorbesc, și olandezii, și chiar turcii. Credeți că ar fi vorba de o eventuală atitudine selectivă a statelor care oferă acest ajutor pe timp de pandemie Republicii Moldova?
Siegfried Mureșan: „Oricine prezintă echipamentele de proastă calitate din Federația Rusă și China ca pe o soluție este un propagandist. În Spania, de exemplu, doar 30 la sută din testele importate în mod oficial de Ministerul Sănătății din Spania, doar 30 la sută din testele importate din China dau rezultatul pozitiv corect, adică din 3 cazuri care sunt pozitive doar unul este identificat, două sunt declarate a fi negative, adică 2 din 3 oameni sunt declarați sănătoși când ei, de fapt, sunt bolnavi. Riscul este uriaș și este de două feluri. Unu la mână: oamenii sunt bolnavi, dar li se spune că sunt sănătoși și ca atare nu sunt tratați, sunt trimiși acasă și situația lor se agravează. Cel de-al doilea risc este următorul: oamenilor li se spune că sunt sănătoși, ei merg acasă și se întâlnesc cu semenii, se întâlnesc cu prieteni, se întâlnesc cu rude, se întâlnesc cu familia și dau virusul mai departe.
Oricine prezintă echipamentele de proastă calitate din Federația Rusă și China ca pe o soluție este un propagandist...
De aceea, acele teste de proastă calitate venite din China în mai multe țări europene sunt un risc major pentru populația acestor țări. În România s-a decis următorul lucru: din acele teste rapide, chiar și cele bune, performante reușesc să identifice virusul doar în 80 la sută din cazuri. Și noi am spus în România că este prea puțin și nu vom folosi acele teste. Repet, chiar și cele de bună calitate identifică virusul doar în 80 la sută din cazuri. Este prea puțin! Dacă din 5 oameni se identifică doar 4 și unul bolnav e declarat sănătos, venit pe stradă răspândește virusul și situația lui se agravează, nu vrem acest lucru. În plus, în Italia, Federația Rusă pretinde că a acordat sprijin, ceea ce unii politicieni populiști italieni se mândresc cu sprijinul obținut dinspre Federația Rusă, dar vedem că sunt echipamente militare, vedem că sunt ofițeri, iar produsele nu sunt relevante împotriva coronavirusului. Federația Rusă aplică astăzi în Italia același principiu pe care l-a aplicat în urmă cu 6 ani de zile în Crimeea, a trimis camioane militare și mici omuleți verzi. Acest lucru nu este un ajutor, ajutorul vine de la Uniunea Europeană, unde am reușit în această situație dificilă să facem ceva lucruri în premieră. În primul rând să creăm prima rezervă europeană de medicamente din care vor fi ajutate statele membre ale Uniunii Europene, se fac achiziții la nivel centralizat, pentru ca statele membre ale Uniunii Europene să nu se mai canibalizeze în a încerca să achiziționeze echipamente. Cererea este mai mare decât oferta și dacă vin 27 de cereri din 27 de țări europene, este un război al prețului și prețul final al achizițiilor oricărui echipament va fi mult mai mare. Uniunea Europeană a spus „nu!”. Cumpărăm centralizat de la nivel european pentru o singură comandă, astfel încât să nu mai fie război al prețului și prețul să crească și alocăm aceste echipamente acolo unde este nevoia cea mai mare. Săptămâna trecută s-a făcut licitația la măști, la începutul săptămânii, vineri – o primă licitație de ventilatoare și ieri, luni – o licitație pentru teste.
UE ajută concret, inclusiv R.Moldova și țări din Parteneriatul Estic...
O să încercăm să ajutăm peste tot. Uniunea Europeană ajută concret, inclusiv Republica Moldova și țări din Parteneriatul Estic, în timp ce din Federația Rusă și China vede, din nou, în primul rând, propagandă. Trebuie să fim foarte atenți la asta și oamenii e foarte important să respecte sfaturile autorităților și să se informeze doar din surse oficiale, pe bază de cifre, să știe ce fac autoritățile din țară, să știe ce se întâmplă la nivel european, ce sprijin vine și să respectăm recomandările autorităților. În momentul de față cel mai important lucru e să evităm contactele sociale și să stăm în casă cât se poate de mult.”
Europa Liberă: Unii observatori constată că cineva ar încerca să se folosească de acest moment pentru a induce ideea că mecanismele europene nu funcționează sau nu funcționează atât de bine cum s-ar fi așteptat opinia publică. Ce le spuneți?
Siegfried Mureșan: „În domeniul politicilor de sănătate, competența este la nivel național. Guvernele statelor membre au decis de-a lungul timpului să nu transfere nicio competență, nicio responsabilitate nivelului european, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în domeniul comerțului, în domeniul agriculturii. Acolo, Uniunea Europeană are puteri lărgite, în sănătate Uniunea Europeană nu are nicio putere, politicile de sănătate sunt făcute de fiecare stat membru. Acest lucru trebuie spus, fiindcă cei care în perioada de față sunt cei mai vocali în a spune că Uniunea Europeană nu face nimic, sunt exact cei care de-a lungul timpului și-au dorit o Uniune Europeană slabă și au respins ca Uniunea Europeană să capete noi puteri, noi prerogative, noi competențe. În ciuda acestui fapt, Uniunea Europeană a reușit să intervină, a reușit să facă prima rezervă europeană de medicamente care să fie acordate exact acolo unde e nevoie, a reușit să organizeze solidaritate între statele membre, bolnavi din Italia sunt tratați în momentul de față în clinici din Germania; la fel bolnavi din Franța sunt tratați în Luxemburg, în Germania în spitale, acolo unde încă sunt locuri disponibile. În plus, Uniunea Europeană s-a implicat în repatrierea cetățenilor europeni aflați în afara Uniunii Europene; Uniunea Europeană organizează culoare de transport de-a lungul și de-a latul continentului unde, în ciuda controalelor la frontiere, fiindcă oamenii e bine să nu mai călătorească prea mult și, în ciuda acestor controale, mărfurile să poată circula liber, pentru ca populația să poată fi hrănită. Uniunea Europeană a acordat 37 de miliarde de euro fonduri europene pentru lupta împotriva COVID pentru statele membre ale Uniunii Europene și, în plus, 140 de milioane de euro pentru state din vecinătatea estică pentru echipamente medicale și 700 de milioane de euro pentru ajutarea economiei să revină la normal în perioada următoare. Deci, în ciuda lipsei de competențe în domeniul sănătății, Uniunea Europeană a reușit să facă lucruri și în domeniul sănătății și aceste se sprijină destul de mult în domeniul economic.
UE a reușit să facă prima rezervă europeană de medicamente și să organizeze solidaritate între statele membre...
Eu, de exemplu, am cerut în urmă cu o săptămână eliminarea tuturor taxelor vamale la importul produselor medicale relevante în lupta împotriva COVID, eliminarea tuturor taxelor vamale în Uniunea Europeană și știu că Comisia Europeană lucrează la această măsură s-o implementeze. Mai mult decât atât, ieri, ca urmare a solicitării făcute de mine, comisarul european pentru comerț internațional a cerut tuturor statelor G20 în mod oficial eliminarea tuturor taxelor vamale și a barierelor la importul echipamentelor de protecție și produselor medicale necesare în lupta împotriva COVID. Rezultatul va fi că echipamentele medicale pot ajunge mai repede, cu mai puțină birocrație și, mai ales, la un preț mai mic acolo unde e nevoie. Va avea de câștigat pacientul, vor avea de câștigat spitalele, iar povara fiscală pe cei care fac achiziții pe spitale și pe bugetul public va fi mai mică urmare a eliminării acestor taxe vamale.”
Europa Liberă: Încă nu se știe care va fi până la urmă amploarea crizei și, mai ales, care vor fi consecințele în plan economic și financiar. Ar putea Uniunea Europeană să ia în calcul și alte măsuri de ajutorare? Acum, asistența este direcționată către sistemul medical, dar după aceasta ar putea sărăcia să fie la ordinea zilei. Criza, indiscutabil, va afecta și alte domenii, cel financiar-bugetar, concurența și chiar libera circulație s-ar putea.
Siegfried Mureșan: „Întrebarea Dvs. e foarte importantă și trebuie să gestionăm efectele imediate medicale și sociale ale crizei, dar n-avem voie să uităm de economie și trebuie să fim conștienți că, în timp ce noi ne ocupăm să cumpărăm măști, combinezoane și ventilatoare, cei din afara Uniunii Europene, cu China în frunte, se gândesc cum să cumpere la preț ieftin companii strategice din Europa, din vecinătatea estică și din Uniunea Europeană aflate în dificultate. Deci va fi nevoie să ne apărăm, să ne protejăm companiile în perioada următoare și va fi nevoie de sprijin de la nivel guvernamental și de la nivel european. Da, Uniunea Europeană va face categoric mai mult, nu știm la moment încă ce exact, fiindcă trebuie să luăm decizii legate de bugetul Uniunii Europene pe următorii 7 ani, după cum știți, nimic nu este hotărât, dar criza COVID acum ne face să tragem următoarea concluzie: trebuie să acordăm suficienți bani pentru prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene - investiții în drumuri, în căi ferate, în infrastructură, în școli, în spitale, în cercetare, în dezvoltare. Pentru aceste priorități trebuie să ajutăm economiile să-și revină după COVID și, lucru foarte important, Uniunea Europeană trebuie la nivelul bugetului Uniunii Europene să constituie o rezervă suficientă pentru următorii 7 ani de zile, fiindcă 7 ani e o perioadă lungă de timp în care, sigur, vor apărea crize neprevăzute, la fel cum vedem că se întâmplă acum și cu criza generată de coronavirus. Avem nevoie de un buget care să finanțeze suficient prioritățile actuale ale Uniunii Europene, dar ne trebuie și o rezervă, încât să avem pe ce pune mâna în caz de criză.
UE trebuie, la nivelul bugetului, să constituie o rezervă suficientă pentru următorii 7 ani...
Deci, dacă nu avem o rezervă suficientă – finanțarea măsurilor pentru depășirea crizei se va face pe seama priorităților tradiționale care vor avea de suferit, fiindcă vor pierde bani care vor fi folosiți în gestionarea crizei. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să-și constituie o rezervă suficientă pentru următorii 7 ani, ca să poată interveni în caz de criză.”
Europa Liberă: Deci, la ordinea zilei rămâne cuvântul „solidaritate”?
Siegfried Mureșan: „Solidaritatea se atinge doar prin propuneri concrete de la nivel european, care să vină în interesul țărilor, și atunci vom putea să atingem solidaritatea, dacă nu o atingem la început, nu vom reuși să o atingem pe durata procesului.”
