Nicu Popescu: „Nu facem compromisuri legate de independența sau politica externă a Republicii Moldova” (VIDEO)

Cum vede șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, relația pe mai departe cu Statele Unite, mai ales că prim-ministra Maia Sandu se va afla la Washington în zilele următoare, cu o delegate importantă?

Valentina Ursu în dialog cu ministrul de externe, Nicu Popescu

Europa Liberă: Purtăm această discuție după scurta vizită de câteva ore pe care a întreprins-o la Chișinău consilierul pentru probleme de securitate al președintelui american, dl Bolton. Au fost întrevederi cu premierul Maia Sandu, cu președintele Igor Dodon și cu Dvs. Ce mesaj a transmis, ce nu a reușit să transmită, ce ar trebui să înțelegem din această vizită-fulger?

Nicu Popescu: „Mesajul principal a fost un mesaj de sprijin pentru Republica Moldova, pentru guvernarea noastră, cel mai important mesaj politic ce ținea de politica internă din Republica Moldova a fost un mesaj foarte puternic de sprijin al dezoligarhizării, luptei cu corupția, luptei cu spălarea de bani, investigarea fraudei bancare din Moldova și o ofertă de asistență americană în combaterea acestui flagel care este corupția. Acest fenomen este o rușine pentru Republica Moldova, întrucât Republica Moldova este pe locul 117 din lume la indicele de percepție a corupției și principalul mesaj de politică internă a fost acesta – sprijinul american –, dar și anumite condiționalități.

Consilierul prezidențial american John Bolton răspunde întrebărilor Europei Libere

Fără progres serios în lupta cu corupția nu vom avea sprijinul pe care ni-l dorim nici din America, nici din Uniunea Europeană. Acesta era mesajul principal din politica internă; în tot ce ține de politica externă – din nou sprijin pentru politica noastră externă pentru dorința noastră de a ancora Republica Moldova în spațiul de valori european prin apropierea Moldovei de spațiul occidental, dar și de politica noastră de stabilizare și normalizare acolo unde este posibil a relațiilor noastre cu Federația Rusă, inclusiv în baza principiilor pe care insistăm noi ca țară de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.”

John Bolton: Menținerea integrității teritoriale și a suveranității Moldovei este crucială pentru SUA

Europa Liberă: Dl Bolton a amintit că încă de la prima vizită a unui înalt demnitar american, adică din 1992, când dl Baker a vizitat Republica Moldova și până astăzi, SUA au fost interesate de reglementarea transnistreană, dar iată s-au scurs 28 de ani și, practic, nimic nu s-a schimbat. Acum ca și atunci se vorbește despre un statut pentru această regiune și despre evacuarea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.

Nicu Popescu: „În Moldova s-au schimbat foarte multe, nu s-au schimbat în ceea ce ține...”

Europa Liberă: În această problemă nimic nu s-a schimbat.

Nicu Popescu: „Da, ne-am fi dorit ca Republica Moldova să fie un stat integru, fără conflicte teritoriale, dar știți că în alte state din regiune conflictele astea au reizbucnit, deci în sensul acesta da, în Transnistria noi nu am reușit să soluționăm conflictul, dar, în același timp, noi am reușit să menținem situația calmă, fără reizbucnirea acestui conflict. Și asta nu este o foarte mare realizare, dar nu trebuie să neglijăm și importanța acestui fapt, pentru că unele...”

Europa Liberă: Pe de altă parte, cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului s-au înstrăinat și mai mult. Mergi la Tiraspol, la Bender sau în alte localități din stânga Nistrului și acolo lumea vorbește despre așa-zisa „republică” a lor.

Nicu Popescu: „S-au înstrăinat, dar un lucru foarte important care s-a întâmplat în toată Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană este deschiderea noastră către lume. Într-adevăr, în 1992 noi eram complet dependenți de spațiul estic, de Rusia, nu produceam sau nu exportam aproape nimic în vest; astăzi, din Republica Moldova 68 la sută din exporturi merg spre Uniunea Europeană, 8 la sută merg spre piața Federației Ruse și regiunea transnistreană are aproximativ aceeași structură a comerțului extraregional. Da, în planul sentimentelor și al declarațiilor politice pe care le auzim noi venind de la Tiraspol nu s-au schimbat foarte multe, dar în planul dependențelor comerciale, geografice, totuși s-au schimbat și în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Ce rol pot juca SUA în reglementarea transnistreană? Statele Unite ale Americii au statut de observator în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Ce rol pot juca și ce sprijin pot oferi, ținând cont și de poziția Rusiei, care este participantă la acest proces de negocieri?

Nicu Popescu: „Statele Unite întotdeauna au sprijinit poziția Republicii Moldova în reglementarea transnistreană, ei sunt gata să ne sprijine și în continuare. Este vorba de sprijin politic și diplomatic atât în plan bilateral în dialogul pe care îl au Statele Unite cu Federația Rusă, cât și în cadrul organizațiilor internaționale, precum OSCE. Pe lângă acest sprijin diplomatic mai există și oferta de sprijin practic, în care partenerii noștri internaționali, inclusiv prin OSCE, au făcut donații oferite Republicii Moldova și soluții tehnice de casare a armamentului rus stocat în Transnistria și la acest proces coparticipă și sunt gata să coparticipe și partenerii noștri externi prin OSCE ca acest proces să fie transparent și să se înscrie în demersul nostru de stabilizare a regiunii de est din Republica Moldova.”

### Vezi și... ### Vladimir Socor: „Decizia marilor puteri a venit ca o reacție la desfășurările interne din Republica Moldova”

Europa Liberă: Se pare că Rusia este acum mai interesată ca niciodată să contribuie la distrugerea armamentului expirat, armamentului rusesc stocat la Cobasna. Chiar credeți în această intenție a Federației Ruse?

Nicu Popescu: „Știți, Moldova de zeci de ani cere, solicită, insistă, roagă, aduce aminte, reamintește despre necesitatea retragerii armamentului rus, casării, dar și a trupelor rusești și în acest sens este în interesul nostru ca depozitele de armament din regiunea transnistreană, de la Cobasna, să nu mai fie acolo, să fie distrus acel armament care poate fi distrus și să o facem de o manieră transparentă la care sunt conectați partenerii noștri externi prin OSCE, dar și în plan bilateral toți mediatorii din reglementarea transnistreană.”

Europa Liberă: Totuși, ce credeți despre apariția acestei dorințe a Federației Ruse de a distruge acest armament?

Nicu Popescu: „Orice progres în direcția stabilizării...”

### Vezi și... ### Igor Dodon: „Rusia propune să fie început procesul de utilizare a munițiilor aflate la depozitul din apropierea satului Colbasna”

Europa Liberă: Deci, Dvs. credeți că e posibil ca Rusia să vină și să înceapă casarea armamentului?

Nicu Popescu: „Eu nu pot evalua și discuta calculul intern și discuțiile interne din oricare altă țară decât țara noastră, ceea ce pot lua eu...”

Europa Liberă: Da, dar ei trebuie să facă acest lucru pe teritoriul Moldovei?

Nicu Popescu: „Eu pot lua act de acest semnal venit din partea Federației Ruse care au spus că ei acum sunt deschiși spre relansarea procesului de casare și distrugere a armamentului. Acest lucru nouă ne convine, noi ne dorim distrugerea acestui armament și vrem să o facem cu participarea și monitorizarea partenerilor noștri externi. Și în acest sens, evident, ne dorim ca acest lucru să aibă loc cât de curând posibil.”

Europa Liberă: Republica Moldova este pregătită astăzi să accepte o variantă de soluționare a problemei transnistrene?

Nicu Popescu: „Știți bine că avem o societate destul de divizată pe probleme de politică internă, pe probleme de politică externă, pe probleme geopolitice, dar și pe modalitățile și căile de soluționare a conflictului transnistrean. Ceea ce este foarte clar pentru mine este că o majoritate a cetățenilor noștri sunt categoric împotriva federalizării, sunt categoric împotriva nu doar a Memorandumului Kozak luat per ansamblu, dar și elementelor care stăteau la baza Memorandumului Kozak, elementelor de federalizare.

Societatea este împotrivă și Guvernul este categoric împotrivă și dacă mă uit eu la cum arată opinia publică, cum arată preferințele nu doar ale mele și nu doar ale Guvernului, dar și ale societății, care a votat acest Parlament, eu nu văd că societatea din Republica Moldova se apropie de un consens național sau măcar de un compromis privind parametrii soluționării conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Dar în acești 28 de ani de independență mereu s-a insistat pe ideea că cheia soluționării s-ar afla la Moscova, pentru că, dacă nu ar fi sprijinul oferit de Federația Rusă regimului secesionist de la Tiraspol, lucrurile puteau să aibă altă întorsătură.

Nicu Popescu, în studioul Europei Libere

Nicu Popescu: „Nu vă supărați, ideea asta cu cheia este o idee depășită de timp, de geografie, de

dependențe comerciale. Reglementarea transnistreană are mai multe chei, este o ușă închisă, grea, parțial blindată, cu mai multe chei. O cheie se află la Chișinău, o cheie se află la Kiev, o altă cheie se află la Moscova, încă o cheie se află la Washington și o cheie sau mai multe chei – în mai multe capitale europene: și la Bruxelles, și la Paris, și la Berlin. Și oricare din deținătorii acestor chei, dacă s-ar trezi într-o dimineață și ar spune: „O, eu vreau să soluționez conflictul transnistrean”, nu ar putea-o face fără un acord cu deținătorii celorlalte chei, printre care, evident, de află și Chișinăul.”

### Vezi și... ### Vladimir Socor: „Decizia marilor puteri a venit ca o reacție la desfășurările interne din Republica Moldova”

Europa Liberă: Și dacă Moscova astăzi declară că e disponibilă să accepte orice variantă pe care o propune Chișinăul, Chișinăul este pregătit?

Nicu Popescu: „Eu nu știu. Dacă vor exista propuneri concrete din partea Moscovei, din partea Kievului, din partea Bruxelles-ului, noi am putea discuta aceste soluții concrete...”

Europa Liberă: Dl ministru, știți de ce am insistat pe un răspuns mai categoric la această întrebare? Pentru că foarte mulți cunoscători ai dosarului transnistrean înclină să creadă că Moscova ar vrea acum să-și facă o imagine bună în Occident, inclusiv prin găsirea unei soluții durabile pentru criza transnistreană, iar acest lucru poate fi un precedent și chiar un risc pentru alte state post-sovietice, care au conflicte înghețate declanșate tot de Federația Rusă. Poate fi un precedent și cum vedeți Dvs. în general rezolvarea acestei probleme?

Nicu Popescu: „Eu nu văd perspective de o rezolvare rapidă a acestui conflict predominant din cauza faptului că eu deocamdată nu văd că societatea din Republica Moldova știe cum exact și-ar dori să soluționeze acest conflict de o manieră în care este asigurată continuitatea politicii externe și politicii interne din acea parte a Republicii Moldova care este controlată de Guvernul de la Chișinău. Nu sunt în poziția să discut și să speculez referitor la soluții sau lipsa lor teoretică. La etapa actuală eu nu văd că societatea noastră chiar se află în acord despre modul în care am dori să reglementăm acest conflict.”

Europa Liberă: Decizia aparține cetățenilor, voința politică vine de la cei care conduc Republica Moldova?

Nicu Popescu: „Da, și voința noastră politică este foarte clară. Ne dorim reintegrarea țării de o manieră care asigură continuitatea politicilor interne și externe din Republica Moldova, care presupune retragerea trupelor rusești, presupune continuarea integrării europene a Republicii Moldova, presupune existența unei baze largi în societate pentru această soluție. Categoric, federalizarea nu este o soluție, categoric, principiile de la baza Memorandumului Kozak nu sunt o soluție.

Europa Liberă: Dar tot Dvs. acum ați spus „continuarea integrării europene a Republicii Moldova”... Integrarea europeană cu sau fără regiunea transnistreană?

Nicu Popescu: „Adevărul este că regiunea transnistreană deja coparticipă și beneficiază de integrarea europeană a Republicii Moldova. Cea mai mare parte a exporturilor din regiunea transnistreană se îndreaptă spre Uniunea Europeană în baza prevederilor Acordului de Asociere...”

### Vezi și... ### „România este pentru Transnistria, în pofida divergențelor ideologice, o fereastră economică către UE”

Europa Liberă: ...care include Acordul de liber schimb.

Nicu Popescu: „Liber schimb cu Uniunea Europeană. Deci, exportatorii transnistreni, conform legislației moldovenești, sunt companii moldovenești care au aceleași drepturi de acces pe piața europeană. Deci, locurile de muncă din Transnistria depind de piața europeană, salariile din regiunea transnistreană depind de Uniunea Europeană, exact ca în restul Moldovei. Peste jumătate din persoanele cu reședința în raioanele de est ale țării au pașapoarte moldovenești cu care ei călătoresc fără vize în Uniunea Europeană. Deci, în sensul acesta Transnistria deja coparticipă și beneficiază de la integrarea europeană a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Problema transnistreană pare a fi cel mai fierbinte subiect în dialogul dintre Chișinău și Kiev?

Nicu Popescu: „Nu neapărat. Nu este cel mai fierbinte subiect. Noi avem un interes comun cu…”

Europa Liberă: De ce spun? Pentru că de la Kiev deseori demnitarii amintesc că nu ar trebui să se creeze un precedent nefericit pentru soluționarea conflictelor de pe teritoriul statului vecin.

Nicu Popescu: „Dar Chișinăul de aproape 30 de ani spune că nu ar trebui să se creeze precedente nefericite în sensul acesta. Deci, ceea ce spune Kievul, așa cum enunțați Dvs., noi o spunem din ’92. În sensul acesta e foarte bine că colegii și partenerii noștri de la Kiev spun același lucru pe care îl spunem și noi. Cu Kievul avem o deschidere foarte bună, am fost cu dna prim-ministru la Kiev, am avut o întrevedere excelentă și cu prim-ministrul Volodimir Groisman la acea etapă și cu președintele Volodimir Zelenski.

Nicu Popescu, intervievat de Valentina Ursu

Am convenit cu dl președinte Zelenski să lansăm mai multe inițiative comune atât în cooperarea ce ține de integrarea europeană, cât și în cooperarea bilaterală, gestionarea frontierei, lupta cu contrabanda și pe segmentul transnistrean, și în afara segmentului transnistrean, facilitarea accesului șoferilor moldoveni în Ucraina. Avem o agendă mult mai bogată decât subiectul transnistrean, dar practic de două luni așteptăm ca autoritățile de la Kiev să creeze un Guvern și zilele acestea așteptăm să intrăm într-un regim de lucru cu autoritățile ucrainene. Așteptăm ca Ucraina să aibă un nou Guvern cu care putem să implementăm acțiuni concrete.”

Europa Liberă: Pentru că insistați că problema transnistreană trebuie să aibă un deznodământ și în cele din urmă ar trebui să se soldeze cu acordarea unui statut pentru această regiune, cât de mult vă neliniștesc declarațiile pe care le fac liderii de acolo, pentru că de fiecare dată insistă că ei nu-și doresc reunificare?

Nicu Popescu: „Nu vă supărați, dar putem să mai rediscutăm încă o dată Transnistria, dar Republica Moldova are o sumedenie de dosare prin care noi vrem să dezvoltăm țara, vrem să deschidem țara, deci, Transnistria nu ocupă un loc atât de central. Este o problemă, trebuie să o gestionăm, sperăm să ajungem la o soluție, dar noi avem atât de multe lucruri de făcut – avem să luptăm cu corupția, să construim infrastructura, să edificăm instituțiile statului și inclusiv prin aceste măsuri ne vom poziționa de o manieră mai favorabilă spre reglementarea transnistreană.”

### Vezi și... ### O nouă şedinţă comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti, planificată pentru viitorul apropiat

Europa Liberă: Tocmai v-ați întors de la București, a fost a treia vizită pe care ați efectuat-o în România, proiecte multe ați discutat, intenții foarte multe... De la vorbe la fapte e o cale lungă?

Nicu Popescu: „Cu România avem o istorie, o limbă și o cultură comună, dar deocamdată nu avem o infrastructură comună și eu cred că obiectivul nostru ca țară, obiectivul nostru de consolidare a Republicii Moldova ca stat, ca un stat prosper și european, este să dezvoltăm mai multă infrastructură comună cu România. Ce înseamnă infrastructură comună? Înseamnă mai multe poduri și am decis cu partea română să ne concentrăm pe trei poduri: să construim un pod nou între Ungheni-Ungheni, să scurtăm drumul Chișinău-Iași, să ne conectăm la autostrada Unirii care va începe de la Ungheni pe partea românească și va duce până la hotarul cu Ungaria și renovarea podului rutier și feroviar la Giurgiulești.

Aceasta e o familie de proiecte de infrastructură. Al doilea subiect ține de infrastructura de telecomunicații. Noi, ca țară, ne dorim să eliminăm costurile suplimentare la serviciile de roaming cu toată Uniunea Europeană, să negociezi lucrul acesta cu aproape 30 de state durează și de aceea noi vrem să accelerăm procesul acesta cu România. Noi în paralel discutăm și cu toată Uniunea Europeană, și cu Polonia, și cu Germania, dar cu România o facem în regim…”

### Vezi și... ### Valeriu Munteanu: „Roaming-ul trebuie abolit, asta-i toată soluția”

Europa Liberă: Discuțiile acestea se poartă de un an de zile?

Nicu Popescu: „Au existat căpușe la Moldtelecom prin care se furau bani din apelurile pe care cetățenii Republicii Moldova le făceau rudelor sau prietenilor în străinătate. Din cauza acestor căpușe, scheme de furt de bani din buzunarul cetățenilor prin Moldtelecom,

Moldova până acum nu putea să liberalizeze și să elimine prețurile la roaming cu România. Deci, furturile care se făceau din Moldtelecom sunt cauza principală pentru care noi n-am ajuns de la discuții la fapte. Acum cu România am discutat de mai multe ori subiectul roaming-ului de când sunt eu aici.

Pe 20 august am avut o teleconferință cu colegii noștri din România, eu lunea aceasta la București am rediscutat subiectul, noi am transmis părții române marți un set nou de propuneri pe eliminarea roaming-ului cu o soluție pe care o propunem noi și sperăm să avem un răspuns din partea română în viitorul previzibil.”

Europa Liberă: Și cam cât ar mai dura până se elimină?

Nicu Popescu: „Nu depinde doar de noi, dar e vorba, sper eu, de câteva luni, nu de câțiva ani. Să revin, alte infrastructuri…”

Europa Liberă: Da, infrastructura, telecomunicațiile?

Nicu Popescu: „Da, gazoductul. Vă povestesc situația cu gazoductul. S-a pregătit mult, s-a lucrat mult, s-a construit conducta inițial Iași-Ungheni, după aceea s-a pregătit totul pentru construcția conductei Ungheni-Chișinău. Când am preluat eu postul de ministru, am discutat imediat subiectul gazoductului, existau două blocaje: un blocaj ținea de faptul că partea română a contractat și a achiziționat țevi, aceste țevi erau în Turcia la sfârșitul lunii iunie și au adresat o scrisoare către autoritățile Republicii Moldova privind facilitarea importului acestor țevi în Republica Moldova…”

### Vezi și... ### Ion Tăbârță: Interconexiunile energetice peste Prut ar fi fost deja realizate, dacă exista voință politică

Europa Liberă: Acum, pe scurt, ați promis că la anul va deveni funcțional acest gazoduct Iași-Chișinău?

Nicu Popescu: „Da, pe scurt, țevile au fost aduse. Al doilea blocaj este România trebuie să construiască o conductă dintre magistrala lor de gaz de la Onești, să modernizeze o conductă Lețcani-Gherăești lângă Iași ca să aibă suficient volum de conducte ca să pompeze gaz în conducta Iași-Ungheni-Ungheni-Chișinău și România acum va moderniza și acest segment...”

Europa Liberă: Și va fi dat în exploatare acest gazoduct la anul?

Nicu Popescu: „Și scopul, obiectivul nostru este ca mai mult sau mai puțin în luna martie-aprilie să avem conducta construită până la Chișinău și să avem construit și modernizat segmentul acesta de conductă internă din România dintre Onești și Iași.”

Europa Liberă: Până la urmă, această infrastructură îmbunătățită pe care v-o doriți și Dvs., și partenerii de peste Prut din România este costisitoare. De unde bani, cine acoperă aceste cheltuieli?

Nicu Popescu: „Această conductă este construită…”

Europa Liberă: Per ansamblu - și podurile, și energetica, și gazele, și toate la un loc?

Nicu Popescu: „Cu România sunt două modele de cooperare: România vine cu o ofertă financiară foarte importantă și în următoarele săptămâni vom avea o ședință comună cu Guvernul României în care vom anunța mai multe proiecte finanțate de România, inclusiv gazoductul. Pe alte proiecte noi cu România vom aplica pentru sprijin financiar suplimentar la instituțiile financiare internaționale, acum trebuie să vedem.”

Europa Liberă: Deci, pot fi atrase fonduri europene?

Nicu Popescu: „Da, absolut. În momentul în care România, Moldova pot finanța o parte din proiect, mergem la Banca Mondială, la Banca Europeană de Construcție și Dezvoltare, la Banca Europeană de Investiții pentru a găsi finanțări suplimentare.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre o cooperare bună cu Kievul, despre o altă cooperare bună cu Bucureștiul, dar tocmai când v-ați întors de la București ați spus că deocamdată rămâne a fi nesănătoasă cooperarea moldo-rusă și ați amintit de dosare grele care trebuie rezolvate între Chișinău și Moscova. Urmează să întreprindeți o vizită în Federația Rusă. Să trecem în revistă aceste dosare și să spunem la ce vă așteptați de la acest dialog moldo-rus.

Nicu Popescu: „Problemele din relațiile moldo-ruse se acumulează practic din prima zi de independență a Republicii Moldova, dramatic agravate de conflictul transnistrean, de lansarea acelei serii de embargouri și blocaje comerciale începând cu anul 2006, de suspendarea prevederilor Acordului de liber schimb dintre Moldova și restul CSI, dar doar în ceea ce ține de piața rusă, nu și alte state CSI. Deci, deblocarea accesului bunurilor moldovenești pe piața rusă în baza Acordului de liber schimb care rămâne valabil în relațiile noastre de acum cinci ani, a fost acest blocaj, aceste probleme s-au acumulat.

Este în interesul țării, în interesul cetățenilor, în interesul agricultorilor ca Republica Moldova să poată exporta pe piața Federației Ruse, că 8 la sută din exporturile noastre sunt îndreptate pe piața Federației Ruse. În acest sens, există mai multe state ale Uniunii Europene și ale NATO care sunt mai dependente de piața rusă decât Moldova, lucrul acesta nu neapărat ne permite o zonă de confort și independență comercial-economică, dar, în același timp, noi ne-am dori să exportăm mai mult, pentru că de asta depind locurile de muncă, salariile din satele Republicii Moldova. Și iată noi vrem să facem acest lucru ca atare - Republica Moldova și Rusia prin intermediul CSI un Acord de liber schimb și trebuie să revenim la această situație normală de Acord de liber schimb.

Ne dorim normalizarea relațiilor cu Federația Rusă, dar în acest proces de normalizare principiile fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova rămân aceleași, inclusiv insistența pe retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și ați insistat pe ideea că dialogul trebuie să aducă avantaje reciproce pentru ambele state, că Moscova mai tratează totuși Republica Moldova altfel decât și-ar dori Republica Moldova?

Nicu Popescu: „Toate dialogurile dintre state trebuie să fie în beneficiul ambelor state. Deci, în sensul acesta, eu știu care sunt principiile noastre ca stat, noi la aceste principii nu renunțăm, noi ca stat existăm deja de 28 de ani, principiile acestea nu se schimbă, oferta și intenția noastră de a discuta și normaliza relația cu Federația Rusă este clară, este și va fi în continuare transparentă, nu facem compromisuri legate de independența sau politica externă a Republicii Moldova, dar ne dorim un dialog calm, normal cu Federația Rusă. Din nou, o sumedenie de state NATO și state din Uniunea Europeană au un dialog politic decent cu Federația Rusă și noi ne dorim un dialog politic decent cu Federația Rusă în care noi putem să ne promovăm interesele noastre ca stat.”

Europa Liberă: Pe moment, ambasadorul moldovean la Moscova era rechemat acasă. Mai este?

Nicu Popescu: „Da, a fost rechemat pentru consultări. Noi am avut o discuție foarte lungă, utilă și dl Neguța a revenit la Moscova cred că ieri. Da, ieri-dimineață noi ne-am întâlnit cu dl Neguța și ieri după-amiază el a revenit la Moscova.”

Europa Liberă: Dar din observațiile Dvs., Rusia s-a împăcat cu gândul că Republica Moldova își va continua parcursul european sau asta nu ar trebui să fie un amestec în treburile interne?

Nicu Popescu: „Eu nu știu. Asta nu este preocuparea mea. Preocuparea mea este Republica Moldova să-și continue parcursul european și eu să promovez interesele Republicii Moldova în India, în China, în Japonia, în Rusia, în Kiev cu mandatul pe care îl am eu de la cetățeni, eu ca reprezentant al Guvernului care este votat de Parlament, ceea ce mă preocupă pe mine este cum pot eu avansa interesul Republicii Moldova. Ce vrea China, ce vrea Rusia, ce vrea Ucraina de la noi, eu pot să țin cont, dar eu nu pot să comentez acest lucru, nu vreau să mă pliez pe aceste lucruri...”

Europa Liberă: Dar Dvs. luați în calcul că totuși această coaliție de guvernare în Republica Moldova a fost posibilă cu sprijinul din afară al marilor puteri – Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană?

Nicu Popescu: „Da, și acest lucru favorizează activitatea noastră diplomatică, pentru că eu, având sprijinul tuturor partenerilor externi, pot vorbi și cu altă greutate, și cu altă credibilitate în toate aceste capitale. Și noi ca stat nu suntem lăsați de izbeliște în relațiile bilaterale cu marile puteri. Din contra, noi avem sprijinul mai multor mari puteri. Astăzi, dl Bolton a fost la Chișinău, știți cât de intensă este agenda relațiilor noastre cu Bruxelles-ul. De aceea, noi ca stat nu ne simțim chiar atât de vulnerabili. Da, suntem mici, dar avem mai multe cărți destul de utile în politica externă și în diplomație pe care le jucăm ca să aducem beneficii cetățenilor.”

Europa Liberă: Și poate ar fi potrivit aici să ne spuneți cum ar trebui să se înțeleagă parteneriatul strategic pe care și-l dorește Republica Moldova și cu Moscova, și cu Washingtonul.

Nicu Popescu: „Republica Moldova are mai multe parteneriate strategice...”

Europa Liberă: Nu. Ne referim la aceste două mari puteri.

Nicu Popescu: „...cu statele europene, cu România, cu Ucraina, cu Bruxelles-ul, cu Statele Unite. Relația noastră cu Rusia rămâne complicată din cauza prelungirii și existenței conflictului transnistrean și prezenței militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova în dezacord cu dorința noastră ca stat suveran de a decide care trupe străine să se află pe teritoriul nostru. Și în acest sens, acesta este adevărul, relația noastră cu Washingtonul sau cu Bruxelles-ul are mai puține probleme decât relația noastră cu Moscova. Și de aceea Dvs. mă întrebați de aceste parteneriate, dar ele sunt...”

Europa Liberă: Ele seamănă sau se deosebesc?

Nicu Popescu: „Se deosebesc, pentru că eu nu am discuții la fel de dificile la Bruxelles sau la Washington și nu am atâtea dosare, nu eu ca persoană, dar noi ca instituție, ca Minister de Externe, ca prim-ministru, ca președinte. Discuțiile de la Bruxelles sau de la Washington, sau de la Berlin, de regulă sunt structurate pe următorul model: „Cum vă putem ajuta, dragi și stimați moldoveni?”. Și atunci și dl președinte, și dna prim-ministru, și eu, și ministrul Economiei, de regulă vin și avem un schimb de păreri despre cum Washingtonul, Bruxelles-ul, Parisul, Berlinul ne pot ajuta. Discuția pe care o avem la Moscova este mai complicată, seamănă mai mult cu un ping-pong în care discuțiile nu sunt doar axate pe modul cum putem noi îmbunătăți situația din Republica Moldova, pentru că există multe dosare complicate. Și în acest sens, din nou eu nu pot și nu aș vrea, și nu ar fi corect să compar aceste dialoguri, care sunt de importanță strategică pentru Republica Moldova, dar care calitativ sunt foarte diferite. Și nu a fost alegerea noastră, pentru că nu Moldova a introdus embargouri asupra bunurilor rusești în 2006, nu Moldova a suspendat Zona de liber schimb în comerțul bilateral moldo-rus, deci nu noi am creat aceste probleme.”

Europa Liberă: Dl ministru, Republica Moldova niciodată nu s-a supărat pe Federația Rusă că are un parteneriat cu Alianța Nord-Atlantică, iar Moscova de fiecare dată îi amintește Republicii Moldova că o apropiere mai strânsă de NATO nu ar fi convenabilă pentru partenerii de la Est.

Nicu Popescu: „Republica Moldova constituțional este stat neutru. Deci, eu aici nu văd de ce Federația Rusă ar trebui să fie preocupată de situația de la noi și de dialogul foarte util și foarte important pe care îl avem noi cu NATO.”

Europa Liberă: Apropo, astăzi premierul Maia Sandu a anunțat despre începerea negocierii unui nou parteneriat cu Alianța Nord-Atlantică. Cum ați vedea această colaborare?

Nicu Popescu: „Republica Moldova are acest mecanism care se cheamă Parteneriatul Individual de Acțiuni cu NATO (IPAP), pe care Republica Moldova îl are de peste un deceniu, el se semnează o dată la trei ani...”

Europa Liberă: Semnat încă de pe timpul guvernării comuniste.

Nicu Popescu: „Exact. Inițiat sub președinția dlui Voronin...”

Europa Liberă: Acum ce-și dorește Republica Moldova de la NATO?

Nicu Popescu: „Să semnăm un nou IPAP. Peste câteva săptămâni vine o misiune de evaluare din partea NATO, noi pe interior ne formulăm doleanțele noastre ca instituție pentru următoarea fază și următorii ani de cooperare cu NATO; reprezentanții NATO vor veni cu oferta lor, prima ședință internă de coordonare pe poziția Moldovei față de noua fază IPAP va avea loc săptămâna viitoare, urma să trimitem o scrisoare la instituțiile noastre, să avem o ședință săptămâna viitoare, să identificăm ce ne dorim noi ca stat și în câteva săptămâni la întâlnirea cu colegii noștri din NATO să convenim asupra modalităților de cooperare.”

Europa Liberă: Cât de importantă este această componentă militară în relația cu Statele Unite ale Americii, cu alte state?

Nicu Popescu: „Statele Unite ale Americii sunt cel mai important susținător financiar – și cu materiale, și cu echipament – a Armatei Republicii Moldova din anii ‘90. Nicio altă țară nu a oferit atâta asistență Armatei Naționale cât Statele Unite.”

Europa Liberă: Și de asta rămâne un sector în care se va continua cooperarea?

Nicu Popescu: „Unul din principiile care stă la baza noii majorități parlamentare dintre Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este continuitatea politicii externe în acele acorduri și angajamente în care Republica Moldova deja participa. Această continuitate înseamnă continuitatea relațiilor cu NATO, continuitatea relațiilor bilaterale strânse dintre Armata Națională și Armata americană.”

Europa Liberă: Ce așteptați de la vizita de peste Ocean? S-a vorbit astăzi așa, în treacăt, despre această cooperare, s-au pus accentele că ar trebui să se îmbunătățească investițiile...

Nicu Popescu: „Și dl Bolton, și noi la Washington vom primi sprijin politic, sprijin simbolic, diplomatic. Lucrurile astea sunt listate public și intenția noastră este să transformăm acest sprijin în lucruri concrete pentru cetățeni. Noi la Washington vom cere revenirea la un nou program de asistență pentru dezvoltarea infrastructurii din Republica Moldova sub Fondul „Provocările Mileniului”, Republica Moldova nu a putut beneficia de o nouă tranșă de la Fondul „Provocările Mileniului” din cauza corupției. Pentru că în Republica Moldova se fura ca în codru, americanii nu au vrut să mai dea bani Republicii Moldova. Eu spun așa, foarte simplu, ca să înțeleagă toți: pentru că în Moldova se fura ca în codru, americanii au refuzat să ne mai dea bani. Acum, noi vrem să mergem la Washington să...”

Europa Liberă: Este definitivat programul vizitei dnei Sandu?

Nicu Popescu: „Mai sunt elemente pe care încercăm să le punem la punct. Dar să revin: noi ne dorim și vom discuta acest lucru la Washington, dar pentru a obține finanțări masive – de 150-200 de milioane de dolari –, noi trebuie să demonstrăm progrese în lupta cu corupția. Asta vom discuta la Washington, asta ne dorim pe lângă agenda diplomatică, politică...”

Europa Liberă: Reforma justiției e cu șanse, pentru că, dacă se compromite această reformă, se pare că nimic nu vă reușește?

Nicu Popescu: „Sunt de acord. Dacă se compromite această reformă, nu ne reușește nimic și revenim acolo unde am fost – într-o țară izolată, ocolită, ignorată și lăsată de izbeliște de partenerii externi și de propriii cetățeni.”

Europa Liberă: Ați convins partenerii europeni că trebuie să acorde sprijin în continuare Republicii Moldova?

Nicu Popescu: „Partenerii europeni de ani de zile ne roagă să ne ofere sprijin, dar să facem curățenie acasă. Deci, în sensul acesta, partenerii europeni își doresc un vecin stabil și ei întotdeauna au fost gata și au venit cu foarte mari finanțări în Republica Moldova, dar elitele noastre politice au furat bani ca în codru, inclusiv din aceste finanțări. Și mai mult au furat de la cetățenii Republicii Moldova. Și de aceea, acestor elite politice care au guvernat țara li se închidea ușa și geamul, și poarta în nas până acum 3 luni. Și europenii mulți ani așteaptă să aibă un partener credibil la Chișinău care să implementeze reforme, nu să caute să fure bani.”

Europa Liberă: Dar cei pe care îi criticați Dvs., guvernanții care până nu demult au fost la putere, democrații vă învinuiesc pe dvs.

Nicu Popescu: „Fosta guvernare ar trebui să răspundă: de ce Uniunea Europeană le-a suspendat asistența? De ce americanii le-au suspendat asistența prin USAID? Concret: De ce Uniunea Europeană nu dădea bani guvernării Partidului Democrat? De ce americanii nu dădeau bani guvernării Partidului Democrat? Și ce pașapoarte și cetățenii aveau liderii Partidului Democrat? Și de ce postul de televiziune Prime era unde era? Să explice lucrurile astea. Dacă ei erau atât de patrioți, de ce ei erau principalii agenți de influență a propagandei estice prin posturile de televiziune pe care le dețineau?”

Europa Liberă: Se va face ordine și în domeniul acesta?

Nicu Popescu: „Nu este competența mea, dar fără ordine în domeniul acesta Republica Moldova...”

Europa Liberă: Războiul hibrid cred că vă preocupă, care ar putea să lase o amprentă asupra realităților din Republica Moldova? Cum poate fi anticipat, preîntâmpinat?

Nicu Popescu: „Războiul hibrid este compus din mai multe dimensiuni – și militară, și de securitate, dar și informațional. Da, există operațiuni masive de încercare de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, dar cetățenii Republicii Moldova de foarte multe ori au demonstrat că au discernământ politic și o cultură politică destul de avansată. În 2009, comuniștii dețineau controlul practic monopolistic asupra presei, dar acest lucru nu i-a ajutat să câștige alegerile din iulie 2009, pro-europenii corupți din ultimii ani au avut acces la presă, au avut bani, dar cetățenii Republicii Moldova care și-au dorit să voteze pro-europenii foarte repede s-au reorientat și au retras sprijinul oferit și PLDM-ului, și PPE-ului, și pretinși pro-europenilor numiți PD și au transferat sprijinul lor spre o nouă generație de lideri pro-europeni – dna Maia Sandu și dl Andrei Năstase. Deci, în sensul acesta, da, există presă, manipulări, fake news, Facebook, dar eu uitându-mă la modul cum au votat și cum s-au comportat societatea noastră și concetățenii noștri, văd că de foarte multe ori cetățenii noștri au discernământ, sunt sofisticați, înțeleg care sunt corupți și care lideri politici umblă cu fofârlica și care mint și care încearcă să facă ceva. Iar unii lideri care inițial s-au bucurat de încredere, dar după asta s-au discreditat foarte repede au pierdut acest sprijin. Și în sensul acesta, pe lângă războiul hibrid mai există și dimensiunea aceasta, și filtrele interne din societatea noastră, care pe mine mă impresionează în sens pozitiv.”

Europa Liberă: Când rezolvați problema numirii noilor ambasadori?

Nicu Popescu: „Nu-i o problemă, este un proces. Noi am solicitat mai multe agremente din câteva state...”

Europa Liberă: În câte state?

Nicu Popescu: „În 4 state și într-o organizație internațională. Deci am solicitat 5 agremente...”

Europa Liberă: Inclusiv SUA?

Nicu Popescu: „Nu, deocamdată, nu. Acum mai discutăm un nou grup de potențiali ambasadori, vom solicita încă un nou val de agremente, deci treptat capacitatea noastră diplomatică de acțiune exterioară va reveni la normalitate, avem neacoperite nu foarte multe ambasade. Cred că este vorba de vreo 5-6 ambasade, fără ambasadori, însă în luna noiembrie și în luna februarie 2020 expiră mandatul foarte multor ambasadori. Deci, între luna august și februarie sunt aproape 20 de ambasade în care mandatul ambasadorilor va expira și astfel în următoarele luni noi va trebui să identificăm aproximativ 20 de noi ambasadori pentru a fi trimiși. Lucrul acesta durează.”

Europa Liberă: E un exercițiu greu?

Nicu Popescu: „Nu-i foarte greu. Nu este greu, pentru că e clar în baza căror principii îl facem.”

Europa Liberă: Și Dvs. ați spus sus și tare că nu se partajează aceste funcții.

Nicu Popescu: „Nu se partajează funcțiile. Când spun eu că nu se partajează funcțiile, există câteva criterii – predominant aceste numiri vor fi diplomați de carieră, dar în unele țări este bine să numești și alți membri marcanți ai clasei politice sau economice. Deci, predominant vor fi diplomați, dar este bine în unele țări să trimiți și niște reprezentanți ai clasei politice. În sensul ăsta, eu, ca ministru care propun acești ambasadori, voi reieși de la o analiză individuală a fiecărei țări. În unele țări, apropo, e bine să trimiți femeie, de exemplu. În altă țară este foarte bine să trimiți un fost ministru. Deci, în sensul ăsta, nu este un exercițiu de partajare politică, dar noi o să facem o analiză prin care încercăm să ne gândim care este cel mai bun candidat pentru o țară anume, care ar fi în stare să deschidă cât mai multe uși în acea țară și să aducă cât mai mulți investitori și cât mai mult sprijin în țara noastră.”

Europa Liberă: Ca să tragem linia, ați spus foarte clar care sunt prioritățile Republicii Moldova – continuarea parcursului european, îmbunătățirea relațiilor cu partenerii externi, inclusiv să reușiți să onorați și condiționalitățile, că banii nu pot veni până când Republica Moldova nu își face tema de acasă, iar tema de acasă nu este ușoară. Ar trebui să mai și transpirați, dar v-ați asumat această responsabilitate, ați spus că printre priorități categoric nu se regăsește federalizarea; cu altă ocazie ați declarat Europei Libere că nicio apropiere de Uniunea Euroasiatică nu ar fi o prioritate...

Nicu Popescu: „Dacă vreți o mică paranteză pe Uniunea Euroasiatică, noi avem cooperare foarte bună cu membrii Uniunii Euroasiatice - cu Belarusul, cu Armenia, cu Kazahstanul... Nu avem probleme cu aceste țări. Există restricții comerciale în relațiile bilaterale moldo-ruse. Acum pentru noi nu are rost să mergem să discutăm cu Uniunea Euroasiatică aceste restricții comerciale care nu au fost introduse de Uniunea Euroasiatică. Noi nu avem probleme cu piața belarusă, Belarusul cumpără foarte multe produse de la noi.”

Europa Liberă: Dar Moldova are statut de observator...

Nicu Popescu: „...care nu presupune obligații pentru statul nostru și nu presupune anumite acțiuni guvernamentale. Acum să revenim la priorități. Prioritatea noastră-i construcția unui stat european acasă – cu drumuri europene, cu universități europene, cu spitale europene. Lucrul acesta va dura. Trebuie să începem, să continuăm, să deblocăm, să de-izolăm Moldova, să aducem din nou sprijinul extern, ca treptat-treptat să îmbunătățim condițiile de trai din această țară, ca noi să fim pro-europeni nu doar prin declarații și nu doar pe Facebook, dar prin modul cum arată orașul nostru, țara noastră, satele noastre. Și lucrul acesta n-o să se întâmple rapid, uitați-vă în jur – acesta-i un șantier pe zeci de ani și în ultimii ani noi n-am avansat pe acest șantier, noi din contra...”

Europa Liberă: Contează să nu dezamăgiți așteptările cetățenilor.

Nicu Popescu: „Ceea ce pot eu să fac și dna prim-ministru, și colegii mei miniștri e să fim integri, să nu furăm, să nu zburăm din bani furați pe charter-uri și să ne comportăm corect față de cetățeni și atunci...”

Europa Liberă: Și ați promis să nu uitați și de diasporă. V-ați întâlnit cu cei care au participat la Zilele Diasporei la Chișinău și ați făcut și acolo câteva promisiuni că nu vor fi dați uitării cei care au ales străinătatea.

Nicu Popescu: „Da, evident!”