Noi măsuri anticriză. Opoziția acuză guvernul de „interese clientelare”

Guvernul premierului Ion Chicu a adoptat miercuri prin asumarea răspunderii o serie de măsuri socio-economice pe timp de criză – mai ales măriri de alocații de la stat și micșorări sau scutiri de plăți către visteria statului, până la revenirea la normal. Cum sunt primite ele de rivalii politici și de experți?

Noi măsuri anticriză. Opoziția acuză guvernul de „interese clientelare”

Guvernul promite pe durata stării de urgență indemnizații de șomaj mai mari decât cele de până acum, cu condiția ca șomerii să probeze că au avut un loc de muncă pierdut. Indemnizații, ceva mai mici, vor putea revendica şi persoanele revenite din străinătate. Același plan de măsuri promite majorarea venitului lunar minim garantat de stat de la 1107 lei la 1300 lei şi a plăților pentru fiecare copil - de la 533 la 975 de lei. Companiile care şi-au sistat benevol sau forţa activitatea, dar care continuă să-şi salarizeze angajaţii, vor fi scutite integral sau în proporție de 60 la sută de achitarea impozitelor aferente salariilor, cel pe venit şi cele pentru asigurările sociale şi medicale. A fost extins până la 25 iulie termenul de achitare a taxelor locale de către agenţii economici. Totodată a fost redusă taxa TVA de la 20 la 15 la sută pentru hoteluri, restaurante şi cafenele. Patentele de întreprinzător se suspendă pe perioada stării de urgenţă, iar titularilor care și-au sistat activitatea din cauza stării de urgență li se vor restitui contribuțiile sociale.

Aceste sunt câteva dintre măsurile pe care Guvernul le-a adoptat miercuri, prin procedura de asumare a răspunderii, altfel zis ocolind Parlamentul. Premierul Ion Chicu era obligat, conform procedurii, să prezinte joi în plenul Parlamentului noile reglementări. Ședința nu a avut loc însă din lipsă de cvorum, fiind boicotată de fracţiunile coaliţiei de guvernare PSRM şi PD.

Fracţiunile de opoziţie PAS, PPDA şi grupul pro-Moldova din care fac parte foşti democraţi au condamnat gestul guvernării de a boicota şedinţa plenului, iar ulterior au încercat să bruieze discursul premierului Chicu în fața presei despre măsurile adoptate.

Mihai Popşoi: „Ruşine, domnule Chicu. Ruşine. Unde va sunt colegii democraţi şi socialişti care v-au sprijinit? Ruşine să vă fie.”

Ion Chicu: „Eu nu am colegi în fracţiunile parlamentare. Zi bună!”

Opoziţia a pus la îndoială eficienţa măsurilor anticriză anunţate de Guvern, remarcând totodată că doar o mică parte din ele au legătură cu actuala criză şi cu starea de urgenţă. În același pachet de măsuri, executivul a strecurat o modificare a legii privind controlul tutunului, amânând până în 2021 interdicția de a expune la vedere produse din tutun în spaţiile comerciale. Mai sunt prevăzute, între altele, anumite scutiri pentru reţelele dutty free la intrare în ţară, dar şi diminuări de taxe pentru folosirea subsolului și extragerea resurselor naturale, derogări pe care unii deputați de opoziție le-au calificat drept vădit clientelare.

„90 la sută din acest proiect de lege prevăd promovarea unor scheme de dutty free, promovarea vânzării ţigărilor şi multe, multe altele. Deci acest proiect pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea nu este unul anticriză. Iar ceea ce s-a întâmplat azi în parlament este strigător la cer, deoarece nu am avut măcar curajul să prezinte acest proiect de lege”, a declarat Andrian Candu, liderul grupului Pro-Moldova.

„Este o bătaie de joc faţă de cetăţenii R. Moldova pentru că era bine ca premierul să prezinte în plenul parlamentului acele măsuri anti-populare, anti-business, clientelare în foarte multe aspecte şi în susţinerea unor agenţi economici apropiaţi de guvernare”, a comentat Sergiu Litvinenco din fracţiunea PAS.

Igor Munteanu, deputat al Platformei DA i-a reproşat guvernării că a ignorat măsurile anticriză propuse de opoziţie propunând doar plata unor ajutoare de şomaj şi nici o asistenţă directă mediului de afaceri. Această abordare ar putea împiedica, spune Munteanu, accesarea creditului de 117 de milioane de dolari de la FMI, destinat tocmai pentru a asista business-ul şi nu pentru a acoperi deficitul bugetar al statului.

„Guvernul sub aspectul măsurilor pe care şi le-a planificat nu are de gând să dea bani pentru compensarea pierderilor suferite de businessul privat ci mai degrabă să dea un fel de facilităţi, un fel de hârtiuţe colorate, un fel de confete. Aceste facilităţi sunt mai degrabă un fake, pentru că ele nu vor ajuta financiar companiile care pierd urmare a pandemiei.”

Mai multe asociații de business au criticat guvernul pentru măsurile promovate spunând că acestea nu le ajută în nici un fel să facă faţă crizei generată de starea de urgenţă. Bunăoară, preşedintele Alianţei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, David Smith, a spus că reducerea taxei TVA pentru hoteluri, restaurante şi cafenele nu va produce efecte, întrucât aceste entităţi nu activează urmare a măsurilor de carantină. Iar reducerea fiscală pentru şomajul tehnic este şi ea inutilă pentru că nu există companii care să-şi poată salariza angajaţii pentru munca pe care nu o fac. Una din soluţiile propuse de întreprinzător a fost ca statul să crediteze la dobânzi mici companiile afectate.

Economistul Viorel Gîrbu spune guvernul încearcă să întreprindă careva măsuri pentru a atenua efectele crizei, dar deocamdată nu pare să aibă o viziune foarte clară:

„Trebuie să înţelegem că Moldova este o ţară săracă. Nu poate aloca 5-10 la sută din PIB aşa cum se întâmplă în Germania, SUA şi alte economii puternice. Ceea ce observăm noi e că pe plan internaţional se merge mână în mână cu politici de ordin bugetar cu cele de ordin monetar. La această etapă nu vedem nimic din viziunea autorităţilor noastre privind politica monetară. În cazul în care guvernul va încuraja inflaţia, iar inflaţia poate să crească şi atunci întrebarea este ce va face BNM. Dacă Guvernul va merge pe politici expansioniste, iar BNM – pe politici restrictive, atunci o instituţie va compensa efortul celeilalte, iar rezultatul va fi zero.”

Faptul că asumarea de răspundere a guvernului nu a fost examinată în parlament, nu împiedică punerea în aplicare a măsurilor care intră automat în vigoare în trei zile, dacă în acest timp executivul nu e depusă o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Formaţiunile din opoziţia parlamentară, se angajaseră să nu depună o moţiune, deoarece demisia Executivului este ultimul lucru de care ar avea nevoie R. Moldova. În pofida acestor asigurări deputații coaliţiei de guvernare PSRM şi PD au recurs la un fel de off-side parlamentar explicând absența de la ședința plenară a legislativului prin totala încredere acordată executivului.