Cazurile de exploatare sexuală a copiilor, în creștere

Cazurile de exploatare sexuală a copiilor, în creștere

Autoritățile moldovenești aproape că nu investesc în acțiuni de prevenire a exploatării sexuale a copiilor, fenomen care ia proporții îngrijorătoare în ultimii ani. De această părere sunt autorii unui studiu, realizat recent de Centrul pentru prevenirea abuzului față de copii, organizație neguvernamentală care acordă asistență copiilor abuzați și, totodată, ajută autoritățile statului în intervievarea profesionistă a copiilor ajunși parte în procese sau pentru a cerceta corect cazurile de exploatare sexuală.

Iată ce spune Daniela Sâmboteanu, președinta Centrului pentru prevenirea abuzului fată de copii.

Daniela Sâmboteanu (centru) şi Parascovia Topală (stânga)

„Cazurile de abuz sexual tot mai des sunt identificate. Am ajuns în 2018 la o cifră de 400 de cazuri de abuz sexual asupra copiilor identificate de organele de drept, printre acestea sunt cazuri de exploatare sexuală asupra copiilor. Bunăoară, în primul semestru al anului 2019 sunt deja identificate 19 cazuri de exploatare sexuală a copiilor, acele situații în care copii sunt implicați în activități cu caracter sexual pentru profit… Am încercat să aflăm prin realizarea studiului respectiv care copii nimeresc în aceste situații sau care este atitudinea societății care încurajează această atitudine față de copii”.

Studiul privind percepțiile societății referitor la exploatarea sexuală a copilului a fost inițial realizat în 2015 și repetat, după aceeași metodologie, în 2019. Daniela Sâmboteanu afirmă că în ultimii ani a crescut numărul tinerilor, dar și al adulților care cunosc ce este abuzul sexual și unde ar trebui să sesizeze asemenea cazuri, dar, în același timp, se arată îngrijorată că mai puțin informați în acest sens rămân a fi adolescenții din grupurile de risc, în mod special cei din din familii vulnerabile, care cel mai des cad în plasa abuzatorilor sexuali.

„Copiii supuși abuzurilor se rușinează să spună ce li s-a întâmplat și încearcă să rezolve singuri situația. În acest sens este importantă intervenția statului, care rămâne doar la nivelul declarațiilor, dar nu alocă surse suficiente pentru informare și prevenirea abuzurilor sexuale. Finanțarea și implementarea programelor de aceste gen în toate instituțiile de învățământ și instruirea profesorilor în recunoașterea formelor de abuz ar egala cu zero gradul de toleranță a abuzurilor”.

Adolescenții, care acceptă relații sexuale în schimbul unor beneficii - bani sau lucruri pe care și le doresc, dar nu și le pot permite, de regulă, au o comunicare proastă cu familia și în cadrul școlii, spune psihologul Parascovia Topală.

„Nevoia copilului mic este cea de contact, nevoia adolescentului este și de a fi văzut, de a fi recunoscut, de a nu fi diferit de ceilalți. Și atunci abuzatorul are acces la această informație și vine la ei, nu neapărat dându-le bani. Pentru unul contează să-i dea niște bani, pentru că situația economică este de așa natură că adolescentul nu se poate întreține singur și unii au nevoie de bani de buzunar, pentru a avea un grad de autonomie, care este exploatată. Abuzatorii obțin încrederea copiilor sau tinerilor, a celor care au încredere mai scăzută în sine, care deja sunt hărțuiți de colegii lor sau cei care sunt deja supuși unor forme de abuz sau buling-ului...”

Experți din societatea civilă și reprezentanți ai Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane din cadrul MAI, spun că cel mai des cazurile de abuz asupra copiilor sunt comunicate de persoane străine, nu din anturajul copiilor abuzați. Artur Degteariov, șef interimar al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, recunoaște că nu există o listă cu numele abuzatorilor de copii, așa cum se face în unele țări, ca să poată preveni angajarea în școli și spitale a persoanelor care anterior au comis astfel de infracțiuni.

Funcționarul spune că fiecare abuzator trebuie să fie tras la răspundere, de aceea este important ca orice caz de abuz să fie comunicat organelor de drept. El îndeamnă profesorii de la școală, alți actori din comunitate, dar și familia lărgită să fie atenți la comportamentul adolescenților, să observe schimbările, bunăoară, să se alerteze atunci când aceștia au lucruri noi, pe care nu și le pot permite.

„În cazul în care copilul este exploatat sexual, este pasibil de răspundere penală atât acel traficant, cât și persoana care beneficiază de astfel de așa-zise servicii sexuale. Exploatarea copiilor prin intermediul tehnologiilor informaționale, la fel, este un fenomen periculos, mai ales că aceste tehnologii au devenit foarte accesibile... Abuzatorii exploatează aceste tehnologii pentru a abuza sexual un număr mare de copii simultan. În ultimul timp au fost identificați zeci de copii care au devenit victime ale abuzatorilor sexuali atât din Republica Moldova, cât și din străinătate. Victimele nu anunță despre abuz pentru că se simt vinovate sau se gândesc că nimeni nu va afla, dar un abuzator nepedepsit va avea noi victime”.

Adolescenții care devin victime ale abuzatorilor sexual sau cunosc cazuri suspecte, la fel ca și oricare altă persoană, pot să anunțe despre aceste cazuri la linia telefonică de urgență 112, la telefonul copilului 116 111, ambele fiind linii telefonice gratuite, dar și profesorilor din școli, psihologilor, asistentului social comunitar, primarului, polițistului din localitate sau medicului de familie. De asemenea, adolescenții se pot adresa la linia dedicată a Centrului pentru prevenirea abuzului față de copii, unde pot primi asistență gratuită și confidențială.