Pe front, forțele ucrainene au ajuns în lupta cu trupele la un fel de stagnare, iar dronele ucrainene provoacă dificultăți inclusiv șoferilor ruși – succese de care președintele Volodimir Zelenski se bucură din plin.
Pe plan intern, însă, se profilează o altă bătălie, mai puțin glorioasă: luptele politice ale lui Zelenski, care încearcă să mențină guvernul său de război în grațiile unui electorat ucrainean epuizat.
Pe 12 iulie, Zelenski a ordonat o nouă remaniere majoră a cabinetului său, cu demiterea premierului. Este a doua remaniere a guvernului său din acest an și cel puțin a treia de la începutul războiului total al Rusiei, în februarie 2022.
„În Ucraina vor începe schimbări de personal pentru a asigura punerea în aplicare a strategiei politice actualizate”, a declarat el într-un comunicat publicat pe rețelele sociale pe 12 iulie. Nu a oferit alte explicații.
Primul și singurul președinte al țării sale în timp de război, Zelenski are popularitatea în scădere. Crește presiunea pentru a ceda și a decide organizarea de noi alegeri, despre care aliații săi politici susțin că au fost imposibile din cauza impunerii legii marțiale ca urmare a războiului.
Există o mână de personalități politice publice care își păstrează forțele, așteptând șansa de a încerca să-l înlăture pe Zelenski. Fostul comandant-șef al Ucrainei, care este acum ambasador la Londra, se află în fruntea lor.
„Ucraina se află în continuare în război și nu poate organiza alegeri, așa că acest gen de remanieri sunt singura modalitate de a aduce cadre «proaspete» și eficiente”, a declarat Orisia Luțevici, analistă și șefa Forumului Ucrainei la Chatham House, un think tank din Londra.
În cadrul acestei reorganizări, Iulia Sviridenko, o tehnocrată apreciată, numită în funcție cu aproape exact un an în urmă, a fost înlăturată din funcția de prim-ministru. Zelenski nu a anunțat imediat pe cine a ales ca înlocuitor.
Demiterea lui Sviridenko, a spus Luțevici, s-a datorat probabil, în parte, afilierii sale politice cu Andrii Iermak, fostul șef de cabinet al lui Zelenski.
Iermak a fost forțat să demisioneze în noiembrie anul trecut, după ce a fost implicat într-un scandal major de corupție legat de mită în sectorul energetic și de sistemele de apărare aeriană.
Zelenski a sfârșit prin a-l înlocui cu un alt ucrainean proeminent, considerat un potențial rival politic: Kirilo Budanov, enigmaticul șef al agenției de informații militare responsabilă de mai multe operațiuni spectaculoase împotriva forțelor ruse.
Andrii Iermak la tribunal, pe 12 mai 2026
„Sviridenko era asociată cu moștenirea lui Iermak, fiind considerată de mulți protejata acestuia”, a spus Luțevici. „Înlocuirea ei le va arăta, printre altele, ucrainienilor că Zelenski elimină influența lui Iermak din cadrul executivului.”
Ievhen Mahda, politolog și director al Institutului de Politică Mondială, un think tank din Kiev, crede că a fost o decizie bruscă.
„Prim-ministrul, care nu a avut parte de critici publice din partea practic nimănui, cu excepția opoziției, vine la o întâlnire cu președintele, iar acolo i se spune că trebuie să demisioneze”, a spus el.
Percepția că ar fi fost „omul lui Iermak” plana, e drept, asupra lui Sviridenko, dar Mahda amintește că ea se pronunța în mod regulat împotriva lui Iermak.
Biroul prim-ministrului deține mai puțină putere decât președinția, astfel încât funcția constă în principal în gestionarea chestiunilor legislative în parlament, precum și în ședințele de guvern.
Conform legislației ucrainene, demisia prim-ministrului necesită aprobarea parlamentului și implică demisia întregului guvern.
Un candidat de frunte
Printre principalii candidați la înlocuirea lui Sviridenko se numără Serhii Korețki, directorul executiv al Naftogaz, cea mai mare companie de stat din domeniul petrolului și gazelor naturale din țară, o sursă majoră de venituri pentru guvern și o corporație cu o influență politică puternică.
Cam în același timp cu anunțul privind remanierea, Zelenski a postat o fotografie în care apare alături de Korețki, afirmând că acesta „a asigurat apărarea intereselor naționale ale Ucrainei” în timp ce se ocupa de un „sector extrem de complex”.
Serhii Korețki (dreapta) cu președintele Volodimir Zelenski, într-o fotografie publicată de șeful statului cam când a anunțat remanierea.
„Sunt de acord că Korețki este principalul candidat”, a declarat Volodimir Fesenko, un analist politic din Kiev. „Este o personalitate cu o reputație pozitivă, atât în Occident, cât și în Ucraina, care nu are niciun bagaj negativ.
„Are reputația unui bun manager și, în același timp, să spunem, nu are ambiții politice deosebite sau legături politice strânse cu diverse facțiuni politice sau grupuri oligarhice”, a declarat el pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL.
Criticii lui Zelenski au condamnat această ultimă reorganizare, considerând-o o încălcare a normelor constituționale ale Ucrainei.
„Cine va fi următorul prim-ministru al Ucrainei? Asta nu înseamnă absolut nimic. Absolut nimic”, a spus Serhii Rudenko, editorialist politic și autor al unei biografii a lui Zelenski. „Zelenski, în ciuda Constituției, demite și numește șefii de guvern… Nu există concurență. Nu există un program de guvernare. Nu există o evaluare după o demitere.”
„Persoana care a preluat toate puterile în acest stat este Volodimir Zelenski”, a spus Rudenko. „Toți ceilalți fac doar parte din anturajul președintelui.”
Alți doi candidați mai puțin probabili pentru funcția de prim-ministru sunt Mihalo Fedorov, un birocrat relativ tânăr care a condus eforturile de transformare digitală la nivelul întregului guvern și a adoptat inovația în domeniul dronelor ca o armă importantă în război, precum și Denis Șmihal, care a ocupat diverse funcții sub conducerea lui Zelenski, inclusiv o perioadă în calitate de prim-ministru.
Presa ucraineană a ridicat, de asemenea, posibilitatea ca Fedorov să-și piardă funcția de ministru al apărării, chiar dacă nu va fi numit prim-ministru. Ziarul „Ukrainska Pravda” a relatat că Fedorov se afla într-un „conflict sistemic” cu alți membri ai Cabinetului implicați în cheltuielile de apărare, din cauza pretinsei sale reticențe de a se angaja în tranzacții dubioase pe sub masă și în alte practici.
Oboseala electoratului
Zelenski a fost ales pentru prima dată în 2019, în urma unei victorii zdrobitoare la alegeri, susținut de ucraineni atrași de promisiunea sa de a pune capăt tensiunilor cu Moscova.
Trei ani mai târziu, Rusia a lansat invazia, iar popularitatea lui Zelenski a crescut vertiginos, ucrainenii fiind atrași de calmul și atitudinea demnă a unui lider în timp de război.
Însă, după mai bine de patru ani, ucrainenii sunt epuizați de luptele care nu dau semne că s-ar apropia de final. Iarna trecută a fost una dintre cele mai grele pentru ucraineni, după ce Rusia a lovit în repetate rânduri rețelele de electricitate și instalațiile municipale de încălzire.
Popularitatea lui Zelenski a avut de suferit și din cauza unei serii de scandaluri, cum ar fi cel legat de achizițiile de alimente pentru forțele armate din 2023.
Ancheta privind corupția care l-a vizat pe Iermak – pe care Zelenski îl cunoaște încă din perioada în care era actor și comediant – a fost cea mai gravă lovitură pentru președinția sa și a dus la demiterea miniștrilor justiției și energiei, ceea ce i-a afectat și mai mult popularitatea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te