Ocupația din teritoriile palestiniene, din nou în vizorul Curții Internaționale de Justiție

Israelul a ocupat o serie de teritorii palestiniene în urma Războiului de Șase Zile din 1967. Prezența continuă a armatei și coloniștilor evrei în zonă este considerată ilegală de ONU.

Israelul ajunge din nou în fața magistraților Curții Internaționale de Justiție (CIJ), după ce peste 50 de state au cerut verificarea legalității ocupării de către Israel a teritoriilor palestiniene, care a început în 1967.

Potrivit instanței cu sediul la Haga, în această săptămână se vor desfășura audieri ale reprezentanților statelor ce sunt parte la acest caz. Primul va vorbi șeful diplomației palestiniene, Riyad al-Maliki. Printre țările care vor participa la audieri se numără SUA (aliatul nr. 1 al Israelului), China, Rusia, Africa de Sud și Egiptul. Israelul nu va participa, deși a trimis opinia sa în scris, notează Reuters.

Audierile se vor desfășura până pe 26 februarie, iar judecătorii ar urma să delibereze câteva luni până la emiterea unui verdict.

Aceste acțiuni fac parte din eforturile palestiniene de a determina instituțiile internaționale de drept să examineze acțiunile Israelului, subiect ce a devenit tot mai urgent după atacul din 7 octombrie, care a ucis circa 1.200 de israelieni, și după declanșarea răspunsului militar israelian contra Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de UE și SUA.

Deși Israelul a ignorat opinii similare în trecut, o opinie favorabilă a Curții privind acest dosar poate crește presiunea politică asupra guvernului ce poartă un război contra Hamas în Fâșia Gaza, soldat cu uciderea a aproape 30.000 de palestinieni, în mare parte civili.

Toate acestea au loc pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de o ofensivă terestră israeliană împotriva orașului Rafah din Gaza, ultimul refugiu pentru peste un milion de palestinieni după ce au fugit în sudul enclavei pentru a evita atacurile israeliene.

Decizii anterioare, ignorate

În urma războiului din 1967, Israelul a cucerit Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est – zone din Palestina istorică pe care palestinienii le consideră esențiale pentru formarea propriului stat. Deși s-a retras militar din Fâșia Gaza în 2005, Israelul, împreună cu Egiptul, controlează în continuare frontierele acesteia.

În iulie 2004, instanța a constatat că zidul de separare al Israelului din Cisiordania încalcă dreptul internațional și ar trebui să fie demontat, deși acesta este încă prezent și în ziua de azi, scrie Reuters.

În 2022, Adunarea Generală a ONU a cerut pentru a doua oară Curții un aviz consultativ cu privire la ocupația din aceste teritorii.

Judecătorilor li s-a cerut acum să revizuiască „ocupația, colonizarea și anexarea ... inclusiv măsurile care vizează modificarea compoziției demografice, a caracterului și a statutului Orașului Sfânt al Ierusalimului, precum și adoptarea de către Israel a legislației și măsurilor discriminatorii aferente”.

Din 1967, Israelul a extins foarte mult așezările evreiești din Cisiordania - o acțiune despre care palestinienii spun că ar compromite crearea unui stat palestinian viabil. De asemenea, Israelul a anexat Ierusalimul de Est, o acțiune care nu este recunoscută de majoritatea țărilor.

În același timp, Adunarea Generală a cerut grupului de 15 judecători al CIJ să ofere consultanță cu privire la modul în care aceste politici și practici „afectează statutul juridic al ocupației” și ce consecințe juridice decurg din acest statut pentru toate țările și pentru Națiunile Unite.

### Vezi și... ### La Casa Albă a răsunat în premieră cuvântul „excesiv”, legat de conflictul din Gaza

Procedurile privind avizul consultativ sunt separate de procesul de genocid pe care Africa de Sud l-a intentat la instanța internațională împotriva Israelului pentru presupusele încălcări ale Convenției privind genocidul din 1948 în Gaza. La sfârșitul lunii ianuarie, în acest caz, CIJ a ordonat Israelului să facă tot ce îi stă în putință pentru a preveni actele de genocid din Gaza.

Rezultatul avizului consultativ nu va fi obligatoriu din punct de vedere juridic, dar va avea „o mare greutate juridică și autoritate morală”, potrivit CIJ.