„Omul nou” cu cartea în mână

Câteva minute de poezie în pauza de masă la Fabrica de confecții n.1 din Chișinău. “Cultura Moldovei”, 28 noiembrie 1963.

Omul sovietic, a spus odată N.S. Hrușciov, este omul cu cartea în mână. Așa l-ar fi văzut toți cei care vizitau Uniunea Sovietică: și în fabrici, și pe ogoare, și la locul de trai. Cartea trebuia să servească la formarea „omului nou”, constructor al comunismului.

În marea operă de educare a „omului nou”, s-au inclus și intelectualii din colhozul „Lenin”, satul Tvardița, raionul Ceadîr-Lunga. La 10 decembrie 1963, ei chemau intelectualii din satele RSS Moldovenești să ia parte energică „la munca ideologică de masă”, lansând o serie de inițiative locale demne de urmat.

Pentru educarea „omului nou”, în Tvardița urma să fie deschisă „o universitate de cultură” cu facultățile de ateism științific, economie a agriculturii, pedagogie, sănătate și trai, iar pe lângă Casa de cultură - noi cercuri sportive, de gospodărire casnică, un muzeu de istorie. Cărțile și gazetele trebuiau să pătrundă în fiecare familie de colhoznici.

Trebuia intensificată munca „în rândurile credincioșilor”. Se preconiza introducerea unor noi sărbători, între care: „Ziua colhozului”, „Sărbătoarea primăverii”, „Sărbătoarea roadei”, „Sărbătoarea muncii”, „Sărbătoarea majoratului”, „Ziua petrecerii tineretului în Armata Sovietică”. Prin eforturi comune, urma să fie inaugurată și o „Casă a fericirii”...

După cum se arăta în apelul intelectualilor din Tvardița, pentru ei nu era o mai mare bucurie decât de a-și dedica puterile și cunoștințele propășirii culturale a satului, cauzei nobile a educării „omului nou”, „conștient și activ constructor al comunismului”.