Care credeți că este cel mai mare pericol pentru presa din R.Moldova? Click pentru a răspunde la un SONDAJ
„Proiectul de lege privind mass-media” sprijinit la vot pe 11 iunie de 53 de deputați PAS cere instituțiilor de presă să se înscrie într-un „Registru al furnizorilor de servicii mass-media” pentru a putea avea acces la sprijin financiar din partea statului prin Fondul pentru subvenționarea mass-media.
Vorbind în timpul dezbaterilor în plen, autoarea inițiativei, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta comisiei parlamentare de resort, a spus că înscrierea în registru va fi benevolă și nu va reprezenta o condiție pentru ca instituțiile de presă, atât cele online cât și presa tipărită, să-și desfășoare activitatea.
Conform proiectului de lege, registrul care va fi gestionat de Ministerul Culturii va asigura accesul publicului la informații despre structura proprietății instituțiilor de presă și despre principalele surse de finanțare ale acestora.
Opoziția a criticat ideea registrului, spunând că poate extinde, nu restrânge, influența politică asupra presei. Niciun deputat al opoziției nu a sprijini aprobarea proiectului de lege în prima lectură, iar parlamentarii din Partidul Nostru, Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor s-au pronunțat împotrivă.
Deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta comisiei parlamentare pentru mass media, prezentând de la tribuna parlamentului, pe 11 iunie, proiectul noii legi privind mass-media
Ce spune legislația europeană la care este aliniată cea moldoveană
Nicolaescu-Onofrei a spus că viitoarea Lege privind mass-media va înlocui Legea Presei din 1994 și va alinia legislația moldoveană la Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (European Media Freedom Act).
Acest regulament al UE datând din 2024 apără independența editorială, interzice utilizarea programelor spion contra jurnaliștilor, asigură transparența proprietății în domeniul media, dar și transparența distribuirii fondurilor de stat către presă.
Regulamentul european cere instituțiilor de presă, prin Articolul 6, să facă accesibile publicului informații atât despre proprietarii lor, cât și despre fondurile obținute de la statul în care activează sau terțe țări. De asemenea, cere autorităților naționale ale statelor membre să creeze baze de date cu aceste informații. Dar regulamentul nu obligă organizațiile de presă să se înscrie în asemenea baze de date guvernamentale.
Organizații ale industriei media europene au avertizat însă că unele guverne din țări ale UE tocmai asta au încercat să facă.
Asociația patronală News Media Europe a spus, de exemplu, că transformarea unei obligații a statelor membre de a crea baze de date într-o obligație a organizațiilor de presă de a se înregistra în aceste baze de date „reprezintă o abatere îngrijorătoare (...), o „transferare nejustificată a sarcinii de conformare de la autoritățile publice către mass-media”, dar creează și „un risc evident de control din partea statului”, afectând tocmai drepturile pe care Regulamentul european privind libertatea mass-mediei urmărește să le protejeze.
◉SONDAJ
Cum se înscrie în această logică dezbaterea moldoveană
„Pe hârtie înregistrarea este benevolă, dar în realitate, fără înscriere, nu există acces la Fondul pentru subvenționarea mass-media”, a declarat în la dezbateri în parlamentul de la Chișinău deputatul fracțiunii de opoziție „Alternativa”, Gaik Vartanean, comentând argumentul majorității parlamentare că înscrierea presei în viitorul Registru moldovean este voluntară.
Creat printr-o lege din 2024 pentru a sprijini presa independentă și proiectele jurnalistice de interes public, Fondul guvernamental moldovean gestionat de Ministerul Culturii a avut în 2025 un buget de 15 milioane de lei. În 2026, doar în primăvară, un Consiliul de experți a aprobat peste 13,5 milioane de lei pentru un număr de 22 de proiecte media selectate.
Deputata socialistă Adela Răileanu a spus că orice ministru al culturii ajutat de acest Fond și ne viitorul Registru ar putea decide care sunt instituțiile media „cuminți și merită subvenții și cine nu merită subvenții” .
Un alt deputat al opoziției, Nicolae Margarint de la Partidul Nostru, a spus că inițiativa legislativă ar crea și „premise pentru fortificarea cenzurii”.
Autoarea proiectului a respins criticile, spunând că inițiativa sa „nu creează contexte de cenzură în niciun caz” și că, dacă este necesar, ar sprijini chiar ea trecerea Registrului din gestiunea Ministerului Culturii în cea a unei „instituții de auto-reglementare” în domeniul presei.
„Proiectul nu creează mecanism de control asupra conținutului editorial, nu condiționează funcționarea instituțiilor de media și nu atribuie autorităților publice niciun fel de competențe care să permită influențarea politicilor editoriale”, a spus Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Ce spun experții
Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, spune că Registrul furnizorilor de servicii mass-media (baza de date) trebuie să existe, așa cum o spune și Regulamentul european privind libertatea mass-mediei, dar să nu se afle în gestiunea Ministerului Culturii.
„Aici vorbim despre un exponent direct al Guvernului [Ministerul Culturii] și nu putem să invocăm lipsa afilierii politice”, spune Durnea, care sprijină și ea ideea ca Registrul să fie lăsat în grija unei „autorități de reglementare clasice”, cum ar fi Consiliul Audiovizualului.
În ce privește accesul la subvenții guvernamentale, Durnea crede că precondiția înscrierii în Registru, adică a declarării publice a structurii proprietarilor, trebuie îndeplinită de către instituțiile media care vor să primească asemenea subvenții.
„Vrei să beneficiezi de subvenții din bugetul public? Înregistrează-te în acest Registru. Poate sună formalist (...), dar este vorba de a asigura transparența proprietății instituțiilor media, care vor să beneficieze într-un final de aceste subvenții”, spune Durnea.
Pentru a deveni lege proiectul mai trebuie supus unor consultări publice, adoptat în lectura a doua de Parlament și promulgat de șefa statului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te