Îndemnul asociației ILGA-Europe vine în marginea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU), pronunțată la 21 aprilie, împotriva legislației anti-LGBT introduse de Ungaria în 2021 ca măsură de „protejare” a minorilor de „propaganda homosexuală”.
Înalta instanță a stabilit că legea încalcă articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care consacră valorile fundamentale ale Uniunii, precum și numeroase directive ale UE și mai multe dispoziții ale Cartei drepturilor fundamentale.
Ungaria a fost prima și deocamdată singura țară din Uniunea Europeană care a introdus asemenea legislație, după modelul Rusiei. O lege asemănătoare a adoptat, în afara UE, Georgia. În SUA, statul Florida a adoptat o regulă sugerată de republicani care interzice discutarea temelor LGBT în școli. În R. Moldova, a existat o tentativă de a introduce o lege asemănătoare, dar ea a fost abandonată destul de rapid.
„Prin această hotărâre, CJUE confirmă ceea ce susținem de șase ani”, a declarat marți Katrin Hugendubel, directoarea adjunctă a ILGA-Europe. „Ungaria nu poate intra într-o eră post-Orbán fără a abroga această legislație, inclusiv interdicția privind marșul Pride. Dacă Péter Magyar dorește cu adevărat să fie pro-UE, trebuie să pună acest lucru în fruntea agendei sale pentru primele 100 de zile de mandat, ca parte esențială a reformelor sale orientate către UE.”
În aceeași notă, Eszter Polgári, reprezentantă a organizației maghiare „Háttér Society”, a declarat: „CJUE a fost fermă: niciun stat nu poate marginaliza persoanele LGBT prin stigmatizare și, dacă este necesar, CJUE intervine pentru a proteja aceste valori.”
Decizia justiției a fost salutată marți de Uniunea Europeană.
„Este rândul guvernului maghiar să pună în aplicare decizia Curții Europene de Justiție pronunțată în această dimineață”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a UE.
„Poți iubi pe oricine... dacă nu faci rău altora”
După recenta sa victorie, liderul partidului Tisza, Péter Magyar, a menționat drepturile LGBT printre cele care vor fi refăcute în mandatul său.
„Am afirmat clar de mai multe ori încă de anul trecut că oricine are dreptul de a se aduna în Ungaria”, a declarat el, într-o aluzie la interzicerea marșului Pride de către regimul lui Viktor Orbán.
„Am afirmat clar că, potrivit partidului Tisza și celor câteva milioane de maghiari care îl susțin, oricine poate trăi alături de și iubi pe cine dorește, atâta timp cât nu încalcă legea și nu le face rău altora”, a mai spus Magyar.
Peter Magyar la prima reuniune a noului grup parlamentar Tisza, pe 20 aprilie, la Budapesta. Tisza are majoritate constituțională în noul legislativ.
Considerată una din cele mai liberale țări din Europa Centrală în anii de după căderea totalitarismului comunist, Ungaria s-a transformat în cei 16 ani de guvernare naționalist-conservatoare, sub Viktor Orbán, din 2010, într-o codașă a libertăților pentru persoanele LGBT, în Europa.
Viktor Orbán a devenit cu timpul un model de anti-liberalism al diferitelor grupări și personalități ultraconservatoare, din Statele Unite până în R. Moldova, unde a fost lăudat mereu pentru așa-numita apărare a „valorilor tradiționale”, cum sunt numite, codificat, represaliile împotriva LGBT și contestarea dreptului femeilor la avort.
Victoria lui Magyar la 12 aprilie a fost văzută de unii ca un posibil început al inversării tendinței anti-liberale, de extremă-dreapta care a prin rădăcini în multe țări ale UE. Unii activiști se tem însă că liderul maghiar va evita să facă o ruptură prea bruscă cu regimul anterior în chestiunile cele mai sensibile în societatea din Ungaria.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te