Premierul Estoniei: Aderarea la NATO este singura garanție de securitate pentru Ucraina

La apropiatul summit de la Vilnius, a mai spus Kallas, țările membre trebuie să treacă „la măsuri concrete”, să treacă de „formularea de la București”. Referire la summitul din 2008, la care NATO a reiterat politica „ușilor deschise” (și anume că orice stat pregătit poate cere intrarea în Alianța Nord-Atlantică), fără a da însă Ucrainei și Georgiei, atunci, vreun calendar precis concret.

„De înțeles că acest lucru [admiterea în NATO] nu se poate întâmpla cât este război, dar trebuie să avem o agendă clară, cum va ajunge Ucraina acolo [în NATO]”, a mai spus Kaja Kallas într-un interviu, de la Tallin, cu Rikard Jozwiak, corespondentul pe probleme europene al RFE/RL.

În timpul summitului, este de așteptat ca țările NATO să caute modalități pentru a oferi Ucrainei garanții suplimentare de securitate, fără a-i da calitatea de membru. De luni de zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă ca Ucraina să primească asigurări ferme privind admiterea în NATO, reamintește Jozwiak.

Scenarii periculoase

Cum va arăta calea spre aderare a Ucrainei? Este lucrul negociat acum de cei 31 de membri NATO, în pregătirea declarației finale a summit-ului.

Potrivit surselor Europei Libere familiarizate cu subiectul, dar care nu pot vorbi oficial, declarația ar putea spune că NATO se angajează să primească Ucraina atunci când „consecințele” sau „condițiile o permit” și că subiectul ar putea fi reluat vara viitoare, la summitului NATO de la Washington.

O altă idee discutată se bazează pe modelul Germaniei în timpul Războiului Rece: în 1955, la numai 10 ani de la încheierea celui de la Doilea Război Mondial, Germania Federală, cea de Vest a devenit membră NATO, fiind acoperită de clauza de apărare reciprocă, renumitul articol 5 al tratatului Alianței. RDG-ul, Germania de Est, nu era parte din acest aranjament.

În opinia Kajei Kallas, un asemenea scenariu nu ar face decât să recompenseze Rusia pentru invazia sa.

„Războiul se încheie numai când armata rusă se retrage în Rusia. Dacă spunem... obțineți niște teritorii, atunci agresiunea a meritat", a spus ea. „Ar fi un semnal foarte periculos pentru dreptul internațional, (...) pentru securitatea lumii întregi dacă [agresiunea rusă] s-ar dovedi profitabilă. Acesta este cel mai important lucru de reținut".

Fostul tandem pentru NATO: Ucraina și Georgia

Kallas a vorbit și despre declarația summit-ului de la București din 2008, care a făcut pentru mulți ani ca Ucraina și Georgia să caute, în tandem, aderarea la NATO.

La summit-ul de la Vilnius, din 11-12 iulie, Ucraina urmează să fie reprezentată de președintele Volodimir Zelenski, care se va întâlni cu ceilalți șefi de state și de guverne, în timp ce Georgia va fi reprezentată numai de ministrul său de externe și va participa la o întâlnire „periferică”, la care participă și alți așa-ziși „parteneri expuși riscului” precum Bosnia-Herțegovina și R. Moldova, remarcă Rikard Jojwiak.

Întrebată de ce s-a produs această „decuplare”, Kallas a spus că actuala conducere a Georgiei „nu prea crede în apartenența la NATO”. Ea a reamintit că în mai la Bratislava, la reuniunea internațională pe teme de securitatea GLOBSEC, premierul georgian Irakli Garibașvili a declarat că extinderea NATO ar fi cauza războiului din Ucraina.

„A fost conferința [de la Bratislava] în care premierul Georgiei a spus că NATO este de vină pentru războiul din Ucraina”, a spus ea, adăugând că liderul georgian a spus acest lucru, deși NATO este o alianță defensivă.

„NATO nu a făcut nimic. Ucraina nu a făcut nimic pentru a provoca cu atacul Rusiei”, a mai spus Kallas, menționând că până și șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a spus că aceasta a fost „o narațiune falsă" a conducerii ruse pentru a justifica invazia din Ucraina.

Premierul eston a comparat situația din Georgia cu cea a Ucrainei în timpul „Revoluției portocalii” din 2004-2005, care a adus la putere un guvern pro-occidental după luni de proteste provocate de un vot prezidențial viciat.

„Cred că Georgia se află acolo unde era Ucraina cu ani în urmă când a avut Revoluția portocalie,(...) și ei își văd viitorul în Europa (UE). Dar pentru asta, trebuie să facă reforme”, a mai spus Kallas în interviul cu RFE/RL.

(Text tradus/editat de Ileana Giurchescu)